Londra, 7 feb - Trimisul special al AGERPRES, Daniel Popescu, transmite: Directorul Institutului Cultural Român din Londra, Dorian Branea, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că instituţia pe care o conduce trebuie să se comporte, într-o foarte mare măsură, ca una britanică.

"Cu alte cuvinte, o instituţie capabilă să ofere un program interesant, captivant, divers, în aşa fel încât sălile noastre să fie mereu pline cu un public entuziast, care pleacă de aici cu un sentiment de admiraţie faţă de cultura română şi, în ultimă instanţă, faţă de România. Pentru că obiectivul nostru ultim, raţiunea existenţei noastre, este să facem cultura română şi România cât mai respectate, cât mai admirate aici în Marea Britanie", spune directorul ICR Londra.

În interviu, Branea vorbeşte despre programele ICR, din anul care s-a încheiat şi din 2015, despre ampla serie de evenimente în derulare - "Luna Enescu" la ICR Londra, despre modul în care este percepută azi România la Londra şi despre demersul de diplomaţie culturală întreprins de echipa sa.


AGERPRES: Domnule Dorian Branea, sunteţi director al Institutului Cultural Român din Londra din ianuarie 2010, după ce înainte aţi fost directorul fondator al ICR Varşovia. Care este specificul Londrei? Cine sunt beneficiarii programelor dvs?

Dorian Branea: În primul rând trebuie spus că Londra este una dintre cele mai importante capitale culturale ale lumii, un oraş de anvergură globală. Ceea ce se întâmplă aici are o reverberaţie imediată nu numai în Londra, în Marea Britanie, ci şi în întreaga lume. Pentru noi, la Institutul Cultural Român, acest lucru înseamnă o investiţie de imaginaţie, de talent, de energie foarte mare pentru a face din proiectele culturale româneşti evenimente viabile, vizibile, interesante pe această piaţă culturală supraaglomerată.

Puteţi să vă închipuiţi că orice eveniment de-al nostru se află în concurenţă directă cu 30-40 de evenimente, cel puţin la fel de interesante ca şi propunerea noastră. Şi, din acest punct de vedere, suntem într-o situaţie concurenţială aproape incomparabilă. De altminteri, şi institutele culturale ale altor ţări de la Londra se află într-o postură similară. Această situaţie presupune o exigenţă deosebită. Trebuie să fim, într-o foarte mare măsură, o instituţie "britanică", adică la fel de profesionistă şi competitivă ca orice instituţie culturală britanică. Cu alte cuvinte, o instituţie capabilă să ofere un program interesant, captivant, divers, în aşa fel încât sălile noastre să fie mereu pline cu un public entuziast, care pleacă de aici cu un sentiment de admiraţie faţă de cultura română şi, în ultimă instanţă, faţă de România. Pentru că obiectivul nostru ultim, raţiunea existenţei noastre, este să facem cultura română şi România cât mai respectate, cât mai admirate aici în Marea Britanie.

În principal, cum se ştie, publicul căruia ne adresăm este cel britanic. Încercăm să realizăm şi realizăm foarte multe evenimente, cam unul la trei-patru zile. Printr-o ofertă culturală diversă, caleidoscopică, dorim să atragem, în primul rând, cât mai mult public britanic sau internaţional.

În acelaşi timp, nu am neglijat niciodată nevoile culturale ale diasporei româneşti. Unul dintre obiectivele noastre perene rămâne acela de a contribui, prin evenimentele noastre, la conservarea identităţii cultural-lingvistice a românilor care, vremelnic, trăiesc în străinătate. Deci, bineînţeles că românii sunt mereu bine-veniţi la evenimentele noastre, chiar organizăm unele care li se adresează în mod special, dar, în general, şi e bine să accentuăm lucrul acesta, ceea ce ne preocupă este să ajungem la publicul britanic, cu evenimente care proiectează această imagine reală a unei culturi române admirabile, interesante, inovatoare, diverse, exact aşa cum este cultura română.


AGERPRES: Aţi încheiat un an fructuos în evenimente. Începeţi, iată, în forţă, 2015. Care au fost vârfurile lui 2014 şi ce propuneţi pentru acest an?

Dorian Branea: Pentru noi, anul 2014 a fost nu numai foarte intens, dar şi un an al premierelor. În primul rând, am avut o mare onoare să-l avem ca oaspete, aici, în 1 Belgrave Square, adresa culturii române în Londra, pe Alteţa Sa Regală, Prinţul de Wales, Prinţul Charles, cu ocazia organizării Festivalului "Transilvania", realizat împreună cu Fundaţia româno-britanică ADEPT. A fost pentru prima dată când Prinţul Charles a vizitat o misiune diplomatică a României, deci putem vorbi, fără îndoială, nu numai de un punct culminant al activităţii noastre, dar, aş spune, de un mare succes al diplomaţiei culturale româneşti şi, de ce nu, al diplomaţiei noastre în ansamblu.

Un alt proiect important l-a constituit "Zilele culturii române la Dublin", un program amplu, cu multe evenimente, pe care l-am realizat în capitala Irlandei. El vine după un alt mare program, "Zilele culturii române la Reykjavik", în Islanda, şi care arată intenţia şi capacitatea noastră de a realiza evenimente culturale nu numai în Londra, dar şi în întreaga regiune, desigur, în colaborare cu ambasadele noastre din ţările respective.

Expoziţia "Revisiting Romania" şi "Weekend-und-ul românesc", ambele dedicate culturii tradiţionale româneşti şi organizate împreună cu şi la Muzeul Horniman din Londra, au fost alte două proiecte importante, care s-au bucurat de o foarte mare audienţă şi de un foarte mare impact în presa britanică.

Nu trebuie uitată nici deschiderea primei secţiuni de carte românească dintr-o librărie britanică, e vorba de secţiunea românească de la Librăria Europeană, deschisă în inima Londrei, lângă Piccadilly Circus, care, iarăşi, reprezintă o premieră pentru promovarea noastră culturală.

Dar, desigur, la aproape 100 de evenimente organizate în 2014 e foarte greu să le menţionezi pe toate. Cu siguranţă au fost şi ale evenimente la care noi ţinem foarte mult.


AGERPRES: Pentru anul 2015 ce intenţii aveţi?

Dorian Branea: În 2015, nu avem nicio clipă intenţia de a tura motoarele mai puţin, dimpotrivă, am început foarte ambiţios cu un eveniment deosebit dedicat Zilei Culturii Naţionale, în 15 ianuarie, cu un concert Grigore Leşe şi cu deschiderea unei expoziţii dedicate iei româneşti, Expoziţia "Măiastra", realizată împreună cu Galeria Galateca din Bucureşti. Suntem în plină desfăşurare a "Lunii Enescu", cel mai mare program de promovare a marelui nostru compozitor, realizat până acum în capitala britanică. Vor fi, bineînţeles, şi alte proiecte ambiţioase, cum ar fi "Zilele culturii române la Edinburgh", un program similar cu cele desfăşurate la Dublin sau la Reykjavik, dar şi turnee de teatru, un mare program dedicat filmului românesc în mai multe oraşe britanice şi multe altele.


AGERPRES: Apogeu al celor peste şapte ani de serate muzicale memorabile pe care le-aţi dedicat marelui George Enescu, organizate în colaborare cu Societatea Enescu din Marea Britanie, "Luna Enescu la Londra" (23 ianuarie-7 februarie 2015) se apropie de sfârşit. Ce înseamnă pentru România demersul de diplomaţie culturală pe care l-aţi întreprins?

Dorian Branea: ''Luna Enescu'' e foarte importantă pentru noi, fiindcă, aşa cum bine aţi spus, organizăm aici, de mai bine de 7 ani, aproape în fiecare lună, neîntrerupt, câte un eveniment muzical dedicat marelui nostru compozitor. Aceste evenimente sunt cuprinse în seria Concertelor Enescu, organizate de ICR din Londra împreună cu Societatea Enescu din Londra.

"Luna Enescu" reprezintă practic un punct culminant al unei activităţi îndelungate, de care suntem foarte mândri. Ea cuprinde mai multe evenimente organizate împreună cu Ambasada României la Londra, Festivalul Internaţional "George Enescu" din Bucureşti, Radio România, dar şi revista The Gramophone sau London Philharmonic Orchestra. Este deci un program amplu, şi nu doar prin ambiţia, anvergura evenimentelor sale, ci şi prin grupul de parteneri care l-a făcut posibil. El cuprinde nume importante ale muzicii contemporane, cum sunt maestrul Remus Azoiţei, director artistic al Societăţii Enescu, cu care noi colaborăm foarte strâns în demersul nostru de promovare a muzicii enesciene, un mare expert în muzica lui Enescu şi, nu trebuie uitat, un excelent profesor, adorat de studenţii săi de la Royal Academy of Music; violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru, pianistul Horia Mihail, criticii, istoricii muzicali, animatorii culturali Sir Noel Malcolm, cea mai mare autoritate britanică în domeniul studiilor enesciene, autorul unei captivante monografii dedicate lui Enescu, apărute şi în traducere românească la Editura Humanitas, James Jolly, redactorul-şef al revistei The Gramophone, "biblia" muzicii clasice, cum i s-a spus, Oltea Şerban Pârâu, director al Centrului Cultural Media Radio România şi al Orchestrelor şi Corurilor Radio, Cristina Andrei, director general al Muzeului Naţional "George Enescu" din Bucureşti, Oana Marinescu, directorul de comunicare al Festivalului Internaţional "George Enescu" din Bucureşti. Dar, înainte de toate, trebuie menţionată London Philharmonic Orchestra, cu cele două ansambluri, cameral şi simfonic.

"Luna Enescu'' este un program cuprinzător, în care fiecare dintre evenimente este dedicat unei dimensiuni a personalităţii marelui muzician. Primul eveniment - "Duelul Viorilor. Stradivarius versus Guarnieri" - a fost dedicat lui Enescu - violonistul şi vioara Guarnieri chiar a aparţinut marelui compozitor; conferinţa care a reunit experţi în opera şi promovarea lui Enescu s-a axat pe Enescu - omul, muzician, dar şi persoană publică şi privată. Seara în care ansamblul cameral al London Philharmonic Orchestra a cântat "Octetul" enescian a fost dedicată lui Enescu ca autor al unor extraordinare partituri de cameră. În fine, premiera cu Simfonia a III-a, cântată de London Philharmonic Orchestra la Royal Festival Hall sub bagheta lui Vladimir Jurowski, pune în lumină opera enesciană de factură simfonică. Am încercat, deci, să surprindem prin evenimentele noastre trăsăturile principale ale acestui om extraordinar, nu numai un muzician de geniu, dar şi un om de o mare modestie, de o mare generozitate şi discreţie, care a lăsat nu numai mari discipoli, dar şi o amintire a bunătăţii umane, a căldurii sufleteşti în rândul contemporanilor şi al urmaşilor săi.


AGERPRES: Cum este percepută azi România la Londra? Ce înseamnă activitatea ICR Londra din acest punct de vedere?

Dorian Branea: În primul rând, trebuie spus că noi acţionăm în sinergie cu Ambasada României la Londra, deci toate eforturile noastre sunt concertate şi coordonate, pentru a poziţiona mai bine România şi cultura noastră în spaţiul britanic. Trebuie spus că aceste eforturi sunt permanente şi nu sunt neapărat simple. Eu consider că imaginea României, cel puţin în lumea publicului educat, interesat de forme culturale de o anumită factură - muzică clasică, film, muzică alternativă, literatură etc - este din ce în ce mai bună. De-a lungul timpului, am putut constata, în sălile de concerte sau la proiecţiile cinematografice, în librării şi în săli de expoziţie, că publicul britanic reacţiona foarte bine, înţelegea şi aprecia o cultură care, bineînţeles, merită să fie apreciată în cel mai înalt grad.

Pe de altă parte, au existat, cum se ştie şi în ţară, diferite reacţii ale unei anumite prese, reacţii superficiale, izvorâte din neînţelegere şi prejudecată, pe care noi am încercat, şi atunci când e nevoie o facem în continuare, să le corectăm prin tot ceea ce facem.


AGERPRES: Apropo de aceasta, deţinerea preşedinţiei filialei londoneze a EUNIC, pentru două mandate, a presupus un plus de prestigiu pentru ţară? Ce impact a avut prezenţa României la Olimpiada culturală de la Londra? Avem mai mulţi prieteni după acest eveniment în capitala Marii Britanii?

Dorian Branea: Cred că a deţine preşedinţia EUNIC, asociaţia institutelor şi secţiilor culturale ale ambasadelor UE, timp de două mandate, s-a răsfrânt benefic asupra prestigiului nostru naţional la Londra. EUNIC Londra este cel mai mare cluster din lume, are peste 30 de membri, şi, probabil, unul dintre cele mai active. Pentru mine, ca director al ICR Londra, a fost o mare onoare să conduc această asociaţie, dar ceea ce e mult mai important e că, deţinând această poziţie, România şi cultura română au putut fi mai vizibile, mai respectate, în contexte foarte prestigioase. Ca preşedinte al EUNIC Londra, a trebuit să reprezint asociaţia pe diferite scene culturale sau diplomatice şi bineînţeles că în această postură am putut folosi fiecare prilej pentru a vorbi de România şi cultura sa.

Trebuie spus că faptul că noi am deţinut această preşedinţie timp de două mandate - alese, prin vot secret - a reprezentat şi o recunoaştere a poziţiei noastre influente, vizibile, în rândul mediului de diplomaţie culturală din Londra.


AGERPRES: Şi Programul românesc la "Olimpiada culturală" de la Londra?

Dorian Branea: ''Olimpiada culturală'' a fost practic cel mai mare proiect cultural pe care noi l-am realizat în Londra, o imensă oportunitate pe care cred că am fructificat-o bine şi imaginativ. În plus, ca iubitori ai sportului, ne-a făcut o mare plăcere să realizăm un proiect de acest tip. România are şi a avut sportivi extraordinari. Pe noi ne-a interesat foarte mult să arătăm această tradiţie a sportului românesc şi a marilor noştri campioni olimpici în oglindă cu marile noastre realizări culturale la nivel internaţional. Întreg proiectul nostru a fost un dialog, explicit şi implicit, între excelenţa sportivă şi excelenţa culturală. Am dublat, deci, efortul sportivilor noştri, evoluţia lor, cu evenimente care să atragă atenţia asupra culturii române şi a marilor săi "campioni".

Mai mult, toate evenimentele noastre au avut o tematică sportivă, mai subtilă sau mai evidentă, sau au integrat, în mod neobişnuit, în contexte culturale, nume mari ale sportului românesc, cum ar fi maestrul Ivan Patzaichin sau marea scrimeră Laura Badea. Apoi, fiindcă oricât de captivante, evenimentele culturale trec, ne-a interesat să lăsăm ceva în urma acestui program, ceea ce se numeşte aici legacy. Practic, mai multe parcuri din Londra sunt acum ornate cu lucrări sculpturale sau instalaţii româneşti, ca mărci persistente ale culturii române în capitala britanică.


AGERPRES: După cinci ani de mandat, ce consideraţi că s-a schimbat în activitatea ICR Londra? Care au fost momentele pe care vi le-aţi aminti cu plăcere şi, dimpotrivă, acelea pe care aţi prefera să le uitaţi?

Dorian Branea: Aş putea spune că pentru noi, echipa ICR Londra, orice proiect nou e o sursă de învăţare, e o lecţie pe care încercăm să o asimilăm. Suntem judecătorii noştri cei mai severi şi asta tocmai din dorinţa de a înţelege, fără iluzii sau amor propriu, dincolo de vanităţi şi satisfacţii facile, ce a funcţionat şi ce nu în proiectele noastre şi a extrage de aici experienţe, sugestii fructificabile în viitor.

Aceşti cinci ani intenşi - care au trecut ca "un nor pe şesuri" - înseamnă sute de evenimente, pe care le-am realizat cu plăcere şi devotament, indiferent de anvergură şi care, probabil, multe dintre ele au fost primite cu bucurie, cu uimire, cu entuziasm, cu recunoştinţă de publicul nostru, britanic sau românesc. Nu pot să fac o distincţie între aceste multe proiecte, dar despre unele, care ni s-au părut mai deosebite, prin anvergură şi impact, am şi vorbit deja. Aş mai aminti, neapărat, un alt proiect al nostru, şi anume instalarea, pentru prima oară în Londra, într-un parc cunoscut, a unei sculpturi aparţinând unui artist român - e vorba despre lucrarea "Alergător pe muchie", a marelui artist Paul Neagu. Dar, când există peste o sută de evenimente pe an - şi cam în toate ne implicăm, ca echipă, aproape la fel de mult, de intens - e greu să faci distincţii fără a pierde, de fapt, o parte din tine.

Lucrurile mai puţin plăcute n-au fost multe, mai deloc. Totuşi, dacă scoatem din discuţie ploaia englezească, îmi vine în minte un singur lucru, despre care, de altfel, s-a vorbit destul de mult şi în ţară, pe drept cuvânt. E vorba de anumite accente anti-româneşti din presa tabloidă britanică, din ce în ce mai stinse acum, dar care în urmă cu un an sau doi au dus la vehicularea unor prejudecăţi nefericite, nefondate, jignitoare chiar, cu privire la români. Dar, până la urmă, atât Ambasada, cât şi noi, am luat această situaţie - deplânsă, trebuie spus, şi de autorităţile britanice - ca pe o motivaţie în plus de a face mai mult pentru imaginea şi reputaţia României în Marea Britanie, de a explica mai mult cine suntem, de a găsi soluţii şi mai vizibile pentru a prezenta o Românie admirabilă şi creativă.


AGERPRES: E o întrebare pe care aţi fi dorit să v-o adresez?

Dorian Branea: Întrebările de care am scăpat... (râde) Aş vrea să folosesc acest prilej pentru a mulţumi tuturor partenerilor noştri, români sau britanici. ICR Londra nu e un "călător singuratic", ci se află conectat în parteneriate solide cu multe instituţii de aici şi de acasă, cu ambasada noastră de aici şi cu alte misiuni româneşti din regiune. Desigur, trebuie să amintesc neapărat susţinerea permanentă şi generoasă a centralelor ICR şi MAE. Dar ceea ce aş vrea să accentuez cel mai mult este recunoştinţa pentru efortul zilnic, modest, temeinic, discret, dar nu mai puţin eficient şi plin de energie, al unei echipe mici, dar foarte omogene, disciplinate şi experimentate, care traduce noţiuni destul de abstracte şi pentru unii îndepărtate - cum sunt România, cultura română - în descoperiri memorabile, în locuri concrete sau doar ale sufletului pe care poţi să le iubeşti.


AGERPRES: Dacă ar trebui să reduceţi la o sintagmă activitatea dumneavoastră de aici, care ar fi aceea?

Dorian Branea: Responsabilitate.


*** Dorian Branea este, din anul 2010, director al Institutului Cultural Român din Londra. A fost director fondator al Institutului Cultural Român din Varşovia (2006-2010), fellow al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă (2004-2006), coordonator de programe al Fundaţiei a Treia Europă (1998-2002), inspector de specialitate, consilier la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu a Judeţului Timiş (1998-2001) şi, din 1995, redactor al revistei "Orizont".

Este doctor al Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de litere, filosofie şi istorie, specialitatea anglistică-americanistică, şi a absolvit programul de studii avansate în relaţii internaţionale al School of Foreign Service, Georgetown University din Washington. AGERPRES/(AS - editor: Georgiana Tănăsescu)