Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Baia Mare, 4 dec /Agerpres/ - Cimitirul Vesel din Săpânţa, care face parte din patrimoniul UNESCO, e una dintre cele mai cunoscute destinaţii de vacanţă a românilor, dar şi a străinilor impresionaţi de metaforele scrise de meşterii populari pe crucile celor care se odihnesc în locul de veci chiar în zona centrală a satului.

Băşcălia, tonul glumeţ, dar şi ironia ilustrează în doar câteva strofe viaţa celui care a trecut în veşnicie, fiind unul dintre puţinele cimitire din Europa unde vizitatorii privesc cu amuzament trecutul unor persoane necunoscute. Anual, spun operatorii de turism din judeţul Maramureş, zeci de mii de persoane vizitează cimitirul fie într-o formă organizată, fie într-o formă privată de turism.

"E unul dintre reperele turistice ale Maramureşului, alături de alte trei-patru obiective care stârnesc interesul şi-n afara ţării. Sătenii au fost destul de inspiraţi şi au dezvoltat micile meşteşuguri care conferă valoare zonei prin micile suveniruri pe care drumeţii le iau acasă pentru a le aminti de scurta lor trecere prin Săpânţa. Zona are un potenţial turistic imens, însă ca orice loc din Maramureş e insuficient promovat şi exploatat turistic", spune Viorel Ţura, directorul unei agenţii turistice.

În ultimii 20 de ani, Săpânţa s-a poziţionat destul de bine pe harta rutelor interne şi externe, iar localnicii, inclusiv cele două culte religioase - ortodox şi greco-catolic - contribuie fiecare în felul său în a promova turismul. "Am reanimat viaţa monahală reconstruind de astă dată pe teritoriul Maramureşului vechea mănăstire din Peri, localitate aflată acum pe teritoriul Ucrainei, locaş de cult ce în urmă cu sute de ani a jucat un rol esenţial în menţinerea credinţei ortodoxe pe aceste locuri. Mănăstirea a fost construită din lemn şi are o turlă înaltă de peste 70 de metri, fiind una dintre cele mai înalte clădiri de acest gen din Transilvania, poate şi Europa. Viaţa monahală a fost readusă, iar mănăstirea a intrat deja în circuitul celor care ne vizitează satul cât şi Cimitirul Vesel", a spus preotul ortodox Vasile Luţai din comuna Săpânţa.

Faima comunei Săpânţa rămâne totuşi 'Cimitirul Vesel", cu originalele sale opere de artă populară meşteşugărească gândite şi lansate prin anii '40 de meşterul local Ioan Stan Pătraş şi continuate, azi, de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu. Unele cruci din lemn au fost refăcute la solicitarea urmaşilor familiei (Gheorghe Stan, singurul meşter care confecţionează crucile din Săpânţa), păstrându-şi vechile epitafuri, doar că lemnul a fost înlocuit cu un altul mai bine prelucrat şi cu o mai mare rezistenţă la intemperii.

Culoarea de un albastru intens, combinată cu alte culori, unele destul de stridente, s-a păstrat, iar de-a lungul aleilor mai pot fi întâlnite şi câteva cruci vechi de peste 50 de ani, relativ bine conservate, ale căror epitafuri la adresa celor decedaţi pot fi citite cu uşurinţă. Crucile atrag atenţia privitorilor prin desenele pictate şi textul poetic care acompaniază în câteva versuri momente din viaţa celui decedat.

Practic, meşterul popular concentrează în câteva versuri, unele pline de duh, cele mai surprinzătoare aspecte din viaţa celui plecat, însă textul epitafului transmite mult optimism care ar putea fi întâlnit de cel decedat odată trecut în viaţa de dincolo. Câteva exemple sunt mai mult decât convingătoare privind relaţia dintre viaţă şi moarte: "Aici eu mă odihnesc / şi Ioan Stan mă numesc / ...fost-am gestionar / şi-am umplut păhară bere şi vă zic la revedere..." sau "Mi-au cântat cucu-n ogor / Ca să mor lângă fecior / Cât am trăit pe pământ / Prea puţin am feciorit / Moartea m-a luat de grabă / Când ne-a fost lumea mai dragă / Moartea rea cu urât nume / Că tânăr mai dus din lume / Că viaţa mi-o luai /La 24 de ani".

Sau "Dorite şogor iubit / lângă tine am venit. / Şi-am venit cu coasa mea / Să cosesc iarbă cu ea, / Să dăm la cai de mâncat /
Acum-i timp de arat. / Şi să-ţi spun ceva cu dor: / Acum Ion îi fecior. / S-a dus la şcoală-a-nvăţa / Că şofer se vrea fa. / Eu viaţa o lăsai / La 44 de ai".

Creatorul vestitelor cruci cu epitafuri, Ioan Stan Pătraş, este de asemenea îngropat în Cimitirul Vesel alături de soţia sa. Casa şi gospodăria creatorului au devenit muzeu şi atelier de lucru pentru cei care duc mai departe faima ciudatului cimitir.

Comuna Săpânţa a fost vizitată de savantul Nicolae Iorga, care în urma unei cercetări întreprinse a descoperit şaua de cal a unei căpetenii tătărăşti, cel mai probabil rămasă de la ultima invazie din anul 1717.

În ultimii ani, irlandezul Peter Hurley a iniţiat un festival purtând numele "Drumul lung spre Cimitirul Vesel", primul Festival Intercultural de Tradiţie Maramureşeană, combinând muzica veche irlandeză cu muzica populară transilvană într-un adevărat pelerinaj iniţiatic ce debutează din Bucureşti şi se termină în aer liber la Săpânţa, cu un grandios spectacol de lumini şi muzică la care participă întreg satul şi sute de turişti atraşi de ineditul moment muzical. Două dintre ediţiile festivalului au fost filmate de televiziunea publică irlandeză şi transmise în mai multe ţări europene.

"Cimitirul Vesel" din Săpânţa, indiferent de anotimp, e unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ alături de trenul cu aburi "Mocăniţa" de pe Valea Vaserului şi bisericuţele vechi din lemn vechi de sute de ani. AGERPRES/(AS - autor: Leontin Cupar, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.