Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 1 dec /Agerpres/ - Ziua de 1 Decembrie are o însemnătate aparte pentru actorul Victor Yila. Născut în Congo, dar devenit cetăţean român, Victor Yila spune că în România a renăscut. Aici se simte împlinit, având o familie frumoasă, dar şi o carieră de succes.

Actor, cântăreţ şi profesor la Facultatea de Construcţii din Bucureşti, Victor Yila se declară mândru de tot ceea ce a realizat, fie pe scenă, fie la catedră.

Pentru el, România reprezintă o mare şansă. ''De fapt, aici m-am descoperit ca om matur, aici am învăţat tainele vieţii. (...) Cred că am prins ultimul tren din viaţa mea - România", afirmă Victor Yila, într-un interviu acordat AGERPRES.


AGERPRES: Când aţi avut dumneavoastră prima întâlnire cu România? Care a fost prima impresie?

Victor Yila: Prima întâlnire cu România a fost mai de multişor, în preajma anilor '90, şi impresia a fost cam ciudată, pentru că am întâlnit o Românie care era deşirată de comunism şi mi-a lăsat o impresie proastă pentru că pe stradă nu vedeam decât o singură maşină, Dacia. Nu vedeam decât Dacia peste tot, toată lumea avea aceeaşi maşină. Asta mi-a adus aminte de copilăria mea când tatăl meu ne ducea cu maşina la grădiniţă şi acela era un Renault care era foarte asemănător cu Dacia 1310.


AGERPRES: Ce v-a plăcut în acea perioadă cel mai mult în România?

Victor Yila: Ce mi-a plăcut în România a fost felul de a fi al oamenilor, românii, prin căldura lor sufletească, şi cum te primesc.


AGERPRES: Dar ce nu v-a plăcut?

Victor Yila: Nu mi-au plăcut deloc gropile din Bucureşti, de exemplu. Primul contact a fost Bucureştiul şi era un oraş cu multe gropi şi în unele zone era şi o mizerie de nedescris, de câteodată mă gândeam că sunt tot în Africa.


AGERPRES: Ce v-a determinat să luaţi hotărârea de a vă muta în România?

Victor Yila: Familia. După ce am cunoscut o fată, mi-am întemeiat o familie, am făcut un copil şi m-am gândit că cel mai bine era să mă mut aici pentru că România îmi oferea mai multe perspective de afirmare.


AGERPRES: Cât de greu a fost să vă adaptaţi în România?

Victor Yila: Primul factor care mi-a îngreunat existenţa, între ghilimele, în România, a fost factorul climatic - şi anume iarna - şi când spun iarna înţeleg inclusiv frigul. Eu, fiind născut şi crescut la temperaturi de peste 30 de grade, cam tot timpul anului, îmi era foarte greu să mă acomodez aici la minus 10, minus 15 grade.


AGERPRES: Cum v-aţi acomodat în România cu meseria de actor?

Victor Yila: Cum spunem noi, românii, "Cine ştie cunoaşte!". Ştii meserie, te descurci. La teatru mi-a fost foarte uşor, pentru că am avut parte de nişte actori mari, de mare talent, care m-au primit foarte bine la Teatrul de Comedie din Bucureşti, şi i-aş numi pe regretatul actor şi prietenul meu Iurie Darie, Cornel Vulpe, Marian Râlea, Ştefan Iordache - cu care am colaborat când a avut şi el colaborări la Teatrul de Comedie -, adică m-au ajutat foarte mulţi ca să intru în această meserie cu profesionalism.


AGERPRES: Sunteţi şi profesor. Cum vă descurcaţi cu elevii?

Victor Yila: Eu mă descurc destul de bine în calitatea mea de profesor la Facultatea de Construcţii. De fapt, meseria mea de profesor şi cea de actor se cam potrivesc. Sunt meserii care, dacă pot să spun aşa, se mărită, pentru că eu, când sunt la facultate, de abia aştept să ajung seara pe scândură, la teatru, în faţa publicului, iar când termin de jucat teatru pe scenă, abia aştept a doua zi să mă reîntâlnesc cu studenţii mei. Deci, este o mişcare continuă, ceea ce îmi dă sentimentul că nu mă pot plictisi niciodată.

În weekend de abia aştept să mă produc pe scenă, pentru că, nu-i aşa, am devenit de vreo zece ani şi cântăreţ. Şi acolo am publicul meu mai ales când cânt muzică populară românească, folclor autentic, cu diverse melodii super cunoscute, cum ar fi "M-a făcut mama oltean", "M-am născut la Moldova", "Au pornit olteni la coasă", "Zi-i Vasile, zi-i", "Mărie şi Mărioară", "Mărioară de la Gorj", deci e un public şi acolo minunat care mă îndrăgeşte şi mă simt minunat când sunt cu ei. Este o meserie frumoasă.

La mine la ore vin studenţi care nu fac parte din grupa cu care sunt la intervalul de timp respectiv. De regulă sunt vreo 20-25 de studenţi, dar când mă uit în sală sunt vreo 40-50. Vin din afară studenţi care nu sunt ai mei, vin să vadă cum predau, pentru că eu combin, când simt că studenţii se plictisesc, mai trântesc un banc, mai fac o glumiţă şi asta îi amuză foarte tare, şi se duce vorba şi oamenii vin să mă vadă. Cei care m-au văzut cu o zi înainte la televizor cu grupul Vouă, unde am interpretat un rol, vin a doua zi să mă vadă cum sunt la catedră, cu cravată, cu sacou. Oamenii nu înţeleg, sunt curioşi să mă vadă şi se întreabă: Cum e? La televizor e glumeţ, la teatru face asta, iar a doua zi e la facultate. Cum e? Şi oamenii vin să mă cunoască, să vadă cum mă desfăşor şi pot să spun fără modestie că mă descurc de minune şi sunt foarte mândru de ceea ce fac şi ceea ce realizez atât pe scena teatrului, cât şi la catedra din sala de curs.


AGERPRES: Cât de greu v-a fost să învăţaţi limba română?

Victor Yila: Limba română e o comoară, e o limbă frumoasă. Tot ce e frumos foarte uşor se învaţă. Pe mine m-a ajutat foarte mult o altă limbă, limbă latină, şi anume limba franceză care îmi este limbă maternă. E adevărat - limba franceză ca şi limba română sunt cele două limbi cu gramatică dată dracului. Eee, am reuşit să prind sau să desluşesc tainele gramaticii limbii române. Această limbă, pe care o vorbim acum, am învăţat-o la Piteşti timp de un an academic, concret 8-9 luni, fiind o şcoală foarte bună iată că pot vorbi fără să am nicio problemă această limbă.


AGERPRES: Cum şi când v-aţi hotărât să cereţi cetăţenia română?

Victor Yila: Cetăţenia română am luat-o în 2007, când, după o aşteptare de 5-6 ani, am fost nevoit, între ghilimele, pentru că hotărându-mă să mă stabilesc în România era musai să iau şi cetăţenia română pentru că altă formă de şedere în România pentru mine nu prea mai exista. Drept urmare, am făcut un dosar care a fost examinat şi admis, după care am fost convocat să dau examen, un examen chiar în toată legea românească, cu de toate - geografia ţării, imnul, istoria, Constituţia ţării şi aşa mai departe. Am fost ascultat de şapte judecători, deci un examen foarte, foarte greu. Cred că mai uşor luam cetăţenia americană. (râde - n.r.) Vorbesc foarte serios!


AGERPRES: Ce mai ţineţi minte din tot ce aţi învăţat pentru acel examen?

Victor Yila: Mai ţin mine, spre exemplu, evenimentul (...) 1 Decembrie, când s-a făcut ultima unire, 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Ziua Unirii. Bine, pe timpul comunismului, pe timpul lui Ceauşescu, era altă dată, nu era 1 Decembrie Ziua României, era 23 August, care a fost altă poveste. Mai ţin minte că la cetăţenia română m-am contrazis cu judecătorii când am ajuns la capitolul intonării imnului României. A fost întrebarea: Cum se numeşte imnul? Am zis: ''Deşteaptă-te, române!''. De cine e scris? E, aici ne-am împotmolit. Eu spuneam că două persoane au participat, ei spuneau o singură persoană. Eu spuneam: Nu, unul a scris şi unul a compus muzica, respectiv Mureşan şi Anton Pann, ceea ce se pare că ei, cei şapte judecători, nu ştiau, din păcate. Nu eram eu mai deştept, eram mai pregătit pentru examen. Şi la articolul 1 din Constituţia României, unde scria că "statul român este un stat unitar, indivizibil", şi eu am intrat la mai multe, cu cererea maghiarilor care vor autonomie, şi aici ne-am încontrat, pentru că eu eram de partea Constituţiei, că nu aveau dreptul să ceară autonomie într-un stat care este protejat de articolul 1 din Constituţie. Eu ştiam că singura limbă este limba naţională, şi anume limba română. Aici maghiarii cereau predarea la instituţiile de stat de studii superioare în limba maghiară, care nu este limbă naţională. Este limba lor, mă rog, problemele etnice sunt cu totul altceva, dar să nu le confundăm cu problema naţională, iar limba naţională, din punctul meu de vedere, este şi rămâne limba română. Şi aici mi-a rămas în minte discuţia cu judecătorii.


AGERPRES: De ce vă este cel mai dor din ţara natală?

Victor Yila: Îmi e dor de pământul meu, de pământul nostru, de pământul negru. Cea mai bună pâine vine din pământ negru. D-aia se şi spune că cea mai bună pâine vine din pământ negru. Dar, mai în glumă, mai în serios, noi spunem că eu nu o pot mânca fiindcă risc să-mi muşc degetele. Îmi e dor şi de prietenii din copilărie, îmi este dor de pomul ăla uriaş pe care l-am plantat eu când eram mic. Avem în curtea noastră un mare avocado, un pom de avocado, care produce şi acum o grămadă de avocado, şi îmi este dor de toată copilăria asta. Dar m-am obişnuit şi m-am acomodat în România.


AGERPRES: Ce înseamnă pentru dumneavoastră România?

Victor Yila: România pentru mine este o a doua ţară, pentru că eu în România am renăscut. De fapt, aici m-am descoperit ca om matur, aici am învăţat tainele vieţii, pentru că România mi-a oferit un acoperiş, undeva unde pot să stau, să nu mă plouă, să nu mă ningă. România mi-a oferit nişte copii frumoşi, o nevastă moldoveancă frumoasă. România pentru mine este o mare şansă. Cred că am prins ultimul tren din viaţa mea - România. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.