Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 4 nov /Agerpres/ - Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Lilian Zamfiroiu, consideră că românii de peste hotare au nevoie de sprijin, aşa cum şi cultura română are nevoie de ei.

Zamfiroiu, care a participat marţi la cea de-a doua ediţie a evenimentului "Mediateca Românilor din Timoc", la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I", a afirmat că mulţi conaţionali de-ai noştri au trecut şi mai trec printr-o serie de probleme, "numai din vina de a se fi născut în afara graniţelor politice ale României".

"Parte integrantă a spiritualităţii româneşti, românii de peste hotare au nevoie de sprijin, dar şi cultura română are nevoie de ei şi de contribuţia lor ştiinţifică. Pentru că, aşa cum am mai spus-o şi în alte împrejurări, cultura română nu ar fi completă fără contribuţia creatorilor aflaţi fie în comunităţile istorice din jurul României, fie din diaspora", a spus el.

Preşedintele ICR şi-a exprimat speranţa că "şi românii din această parte a Serbiei (Timoc - n.r.) vor avea dreptul nestingherit să înveţe în limba română, să ia parte la slujbe care se oficiază în limba română şi să se poată hrăni fără oprelişti din cultura înaintaşilor şi cea care avem convingerea că va rămâne şi cultura urmaşilor lor şi a urmaşilor noştri".

Prof. univ. Radu Baltasiu, directorul Direcţiei Românii din Afara Graniţelor din cadrul ICR, a atras atenţia că "deznaţionalizarea este într-un punct critic", aşa cum o spun românii din Timoc.

"Intervenţia României apare ca de ultimul moment. Este crucial acest moment, pentru că procesul de deznaţionalizare a atins procesele de reproducere socială şi a identităţii, şi mă refer la familie", a spus Baltasiu.

El a subliniat că în Timoc "economia solicită limba sârbă", în Serbia de Est neexistând educaţie în limba maternă (română) "la nici un nivel", aşa cum în zonă nu sunt "decât opt preoţi care oficiază", în cele "doar trei biserici şi şase paraclise" aflate pe un teritoriu cât trei judeţe româneşti.

"Dacă aici se spune că marii prieteni ai poporului român sunt Serbia şi Marea Neagră, eu vă asigur că dumneavoastră aţi rămas cu Marea Neagră", a afirmat Zavisa Zurz, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor Vlahilor din Serbia "Ariadnae Filum", care a accentuat asupra procesului de asimilare forţată şi deznaţionalizare la care au fost şi sunt supuşi din partea statului sârb românii timoceni.

Zurz a subliniat că "marea problemă este că asimilarea nu este oprită nici astăzi", "singura instituţie românească din Valea Timocului fiind Biserica Ortodoxă Română".

"N-avem şcoli şi dacă o să auziţi că în Valea Timocului sunt deschise şcoli, este iar o strategie a statului sârb, care încurajează învăţământul într-o aşa-zisă limbă vlahă, şi nu în limba română literară", a spus Zavisa Zurz.

El a susţinut că după vizita premierului Victor Ponta, care l-a întâlnit pe premierul sârb şi a primit asigurări că lucrurile se vor schimba, ca şi după întâlnirile preşedintelui Traian Băsescu, "nu s-a schimbat nimic".

"Ţara-mamă ne-a uitat de 200 de ani, ICR fiind singura instituţie din România care ne-a ajutat", a spus el, menţionând că "este nevoie de o susţinere diplomatică", pentru ca din această comunitate românească să nu rămână decât amintirea cercetărilor de teren realizate anul acesta.

Au susţinut prelegeri Constantin Secară şi Emil Ţârcomnicu, cercetători la Institutul de Etnografie şi Folclor 'Constantin Brăiloiu' al Academiei Române, şi Dorin Lozovanu, cercetător la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Republica Moldova, iar prof. univ. Petre Ţurlea a prezentat lucrarea sa "Românii din Serbia: 1940-1944".

La eveniment au luat parte şi reprezentanţi ai românilor din Timoc, precum părintele Ovidiu Ursu, parohul BOR din Gorneana, şi Ştefan Radovanovic, un tânăr rapsod din Timoc care a interpretat la fluier cântece vechi din arealul sud-dunărean.

Obiectivul principal al simpozionului l-au constituit valorificarea, promovarea şi trecerea în circuitul politicii de securitate naţională a cercetărilor de teren care au avut loc în Timoc în lunile iulie-august pe teme antropologice şi etnografice, realizate de cercetători de la Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române şi Universitatea din Bucureşti.

ICR a organizat în perioada 18 octombrie - 4 noiembrie, în Serbia şi la Bucureşti, o serie de evenimente culturale dedicate comunităţii româneşti din Timoc (Serbia de Est), acţiunile având ca principal obiectiv conservarea şi promovarea identităţii naţionale, lingvistice, culturale şi religioase a românilor/ vlahilor care locuiesc în această parte a Serbiei. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.