Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Zalău, 9 oct /Agerpres/ - Mai multe monede romane şi medievale de argint, alături de alte vestigii arheologice din epoca dacică şi cea a Evului Mediu au fost descoperite de arheologi cu ocazia săpăturilor pe care le efectuează în această perioadă într-o fostă cetate medievală situată pe un deal din Şimleu Silvaniei.

"În evul mediu, undeva prin secolul XI este amenajată aici o primă fortificaţie din lemn. Ceea ce noi putem acum să spunem este că acea fortificaţie din lemn se transformă în secolul XIII într-una din piatră. Tot în acest secol, la final, e distrusă şi ulterior reamenajată pe la începutul secolului XIV într-o altă fază de piatră. Cam jumătate din cetate e săpată sistematic începând cu 1992, cu întreruperi datorate finanţării cu carenţe. Cea mai importantă descoperire a fost făcută anul trecut, când am găsit turnul donjon al cetăţii. Probabil era turnul în care şi locuia nobilul ce stăpânea cetatea, dar şi cale de acces. Ce este interesant e că anul acesta au continuat descoperirile de piese speciale şi foarte importante, care ajută la cronologia cetăţii - monedele. Anul trecut am descoperit trei monede - două de argint şi una de bronz, anul acesta am găsit cinci monede de argint, micuţe, dar foarte bine păstrate, şi accesorii vestimentare - aplici din bronz argintat, elemente de habitat - locuinţe cu pardoseală de mortar sau cu baza de piatră, foarte multe piese de armament - vârfuri de săgeţi de arbaletă, vârfuri de teci de sabie şi pumnal, pinteni, fragment de armură", a declarat joi, pentru AGERPRES, coordonatorul cercetării, arheologul Horea Pop de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Monedele medievale găsite sunt denari de argint de la mijlocul secolului al XIII-lea, din perioada a trei regi: Bella al VI-lea, ce domneşte între 1235 şi 1270, urmat de Ştefan al V-lea, 1270-1272, şi Ladislau al IV-lea, 1272-1290. Monedele au dimensiuni foarte mici, cu diametru de circa cinci milimetri, cel mai probabil datorită crizei de metal preţios din acea perioadă.

Potrivit muzeografului Csok Zsolt, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, participant la săpăturile arheologice de la Şimleu Silvaniei, cetatea a aparţinut unui nobil bogat şi a fost folosită până la mijlocul secolului al XV-lea.

"După tot ce înseamnă material arheologic şi date stratigrafice şi cronologice, aici a fost o mică cetate privată, nobiliară, reşedinţa unui nobil local foarte bogat. Aici, de fapt, prin aceste monede am reuşit să încadrăm cât de cât cronologic fazele de construcţie. Eu cred că se construieşte prima fază de piatră imediat după invazia tătaro-mongolă. Probabil ei au venit, au atacat şi incendiat fortificaţia de lemn ce era aici pe deal, după care asistăm la refacerea ei doar cu piatră. Prima menţionare a cetăţii se face la 1319, când se zice că este un 'castrum ubi fluvium crasnensis', adică deasupra Văii Crasnei este un castru şi de această dată aparţine de fapt a doua fază de construcţie a cetăţii, folosită până la mijlocul secolului XV, după care se construieşte castelul familiei Bathory, din oraş", a afirmat Csok Zsolt.

Horea Pop precizează că prin cercetările realizate în acest sit încă din 1992 s-a putut creiona o imagine privind modul în care trăiau cei din perioada respectivă, fiind găsite multe oase, care arată că se mânca foarte multă carne. Primele analize făcute arată că un procent foarte mare de oase provin de la vânat, ce demonstrează şi caracterul aristocratic, deoarece în Evul Mediu doar nobilii avea dreptul să vâneze.

Dealul Cetăţii din Şimleu Silvaniei a găzduit, aşa cum spune şi numele său, o cetate medievală, dar, anterior acesteia, o cetate sau un târg dacic amintit în scrierile sale de Ptolemeu.

"Tot timpul s-a făcut o confuzie cu aşa-zisa Dacidava, cetate sau târg dacic menţionat de geograful antic Ptolemeu şi colportat ulterior ca informaţie de Vasile Vetişanu Mocanu, într-o monografie a Şimleului din anii '80. După ce am început noi proiectul de cercetare a complexului de aşezări preistorice şi medievale din zona Măgurii Şimleului, am constat că de fapt acea Dacidavă este târgul care se află la baza acestui deal, suprapus actualmente cu străzi moderne ale oraşului şi care probabil avea reşedinţa aristocratică a şefului aici, pe deal. Nu e însă foarte sigur, pentru că noi am descoperit ulterior în apropiere o aşezare dacică mult mai mare", precizează Horea Pop.

Cercetările vor continua cu accent pe zona turnului donjon al cetăţii, ce avea formă pătrată, pe exterior cu latura de opt metri şi în interior de cinci metri, cu ziduri groase de 1,6 metri. Ulterior, se are în vedere şi valorificare turistică a zonei.

"Aici va trebui o colaborare cu autorităţile locale, cu primăria din Şimleu care ne-a promis sprijin pentru curăţirea de vegetaţie arborescentă a zonei şi de o întreţinere permanentă a ei. Şi semnalizare ar trebui, şi noi chiar ne putem da concursul pentru propuneri de reconstituiri a obiectivelor, atât a celui dacic, dar şi pentru cetatea medievală, ce ar putea fi folosite pentru a crea turistului profan o imagine despre ce a fost pe dealul acesta. (...) De-a lungul timpului a fost o săpătură foarte spectaculoasă. Dealul este depozitarul unui patrimoniu fantastic", a conchis arheologul Horea Pop. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru, editor: Ştefan Gabrea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.