Alba Iulia, 27 sep /Agerpres/ - Ionuţ Fulea, preşedintele Uniunii Artiştilor Interpreţi de Folclor Muzical din România (UAIFMR), afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că folclorul autentic ar trebuie învăţat de copii din şcoală deoarece ţine, la fel ca religia, de identitatea noastră ca popor. El povesteşte cum a apărut UAIFMR, care are printre membri pe Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Veta Biriş, Sava Negrean Budaşcu, Dinu Iancu Sălăjanu, dar şi artişti de folclor din generaţii mai tinere care doresc apărarea folclorului autentic, de calitate, de tendinţele kitsch din lumea spectacolului de astăzi. De asemenea, Ionuţ Fulea relatează despre campania "Fii popular", prin care s-a încercat mobilizarea a cât mai multor tineri pentru îmbrăcarea costumelor populare tradiţionale, şi, nu în ultimul rând, despre activitatea sa artistică.


AGERPRES: Domnule Ionuţ Fulea, sunteţi preşedintele Uniunii Artiştilor Interpreţi de Folclor Muzical din România (UAIFMR), printre ai cărei membri fondatori vă aflaţi. Cum anume a apărut ideea înfiinţării unei asemenea uniuni şi când anume s-a materializat ea?
Ionuţ Fulea: În 2008, eram la Festivalul de Folclor Mamaia împreună cu câţiva colegi din generaţia mea şi discutam vizavi de conduita noastră, respectiv că nu prea avem timp să ne vedem unii cu alţii şi că ne întâlnim doar la evenimente. Împreună cu aceştia, am zis să ne întâlnim, sigur, negândindu-ne la o formă juridică, să încercăm să construim ceva, să ne întâlnim în fiecare an, să ieşim cu familiile, să ne cunoaştem şi altfel, nu neapărat doar ca şi colegi de scenă. Le-am spus că eu o să mă ocup de chestiunea asta. De aici am dezvoltat un pic şi am spus că dacă tot ne întâlnim, hai să ne întâlnim mai mult şi să încercăm să construim - pentru că ideea de a fi împreună este foarta faină şi importantă pentru noi, în primul rând pentru generaţia mea, pentru că nimeni până acum nu a mai făcut o asemenea chestiune, să adune la un loc un număr cât mai mare de artişti - plecând şi de la problemele pe care noi le avem, probleme profesionale, am zis să ne constituim într-o formă juridică.

În 2009, împreună cu Consiliul Judeţean Alba, am pregătit o tabără, unde am chemat mai mulţi colegi. Atunci, în 2009, la Sălciua, am pus, practic, bazele formei acestei asociaţii. Voiam să ne constituim ca un sindicat, ca o asociaţie, nu ştiam foarte bine. Am ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi să avem această formă de uniune. Colegii au fost de acord cu ideea şi în 2010 deja am accesat mai mulţi artişti, cu care ne-am întâlnit la Pianu de Jos, când am aprobat şi statutul, pe care deja îl construisem împreună cu un avocat, am stabilit condiţii, obiective, cotizaţii etc. În februarie 2011, am primit statutul oficial de ONG. Apoi a fost foarte simplu să ne mişcăm şi am încercat încet-încet să construim, ne-am făcut un site. Ceea ce este foarte important este că toţi pe care i-am cooptat au fost alături de această idee.

AGERPRES: Ce artişti se numără printre membrii fondatori?
Ionuţ Fulea: Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Veta Biriş, Dumitru Fărcaş, Sava Negrean Brudaşcu, Mariana Anghel, Mariana Deac, Dinu Iancu Sălăjanu, Marius Ciprian Pop, Viorica Macovei, Alexandru Pugna, Nicoleta Voica, Andreea Voica, Petrică Mîţu Stoian, Constantin Enceanu, Niculina Stoican, Mariana Ionescu Căpitănescu şi Ionuţ Fulea. Practic, am constituit această asociaţie pe trei generaţii. De de? Pentru că îmi doresc ca această uniune să aibă continuitate. Avem generaţia de dinaintea mea - Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Veta Biriş, Sava Negrean Brudaşcu, Dumitru Fărcaş, avem generaţia noastră, cu Mariana Anghel, Dinu Iancu-Sălăjanu, Mariana Deac, Marius Ciprian Pop, Constantin Enceanu etc şi avem generaţia de după noi, reprezentată de Viorica Macovei. În 2013, am cooptat în uniune douăzeci de tineri, care reprezintă practic a patra generaţie. Sunt foarte buni toţi şi sunt din toate zonele etnofolclorice ale ţării.

AGERPRES: Ce tineri interpreţi se află printre cei mai noi membri ai uniunii?
Ionuţ Fulea: Bogdan Toma, Sebastian Stan, Traian Stoiţă, Vlăduţa Lupău, Oana Carmen Bozga, Iulia Bucur, Alexandru Brădăţan, Andreea Haisan, Emilia Dorobanţu, Paul Ananie, Daniel Pop, Cătălin Haşa, Ina Todoran, Adina Popa, Olimpia Guzu, Anuţa Iuga. Aceasta vine la începutul generaţiei a V-a.

AGERPRES: Care este scopul principal şi, de asemenea, care sunt obiectivele Uniunii?
Ionuţ Fulea: Aici, în special, avem o mare legătură şi o mare importanţă are în context Legea dreptului de autor. Ştim foarte bine că folclorul nu este protejat, folclorul este o creaţie colectivă şi, atunci, orice cântec care apare pe sticlă, pe scenă, nu poate fi atribuit unui artist, pentru că vine altul din spate care îl preia, îl modifică. Dorim în egală măsură să păstrăm ceea ce preluăm, să nu deteriorăm doar din dorinţa de a fi mai altfel decât cei dinaintea noastră. Este unul din obiective, dar cel mai important este educaţia muzicală tradiţională.

În 2012, am pornit un proiect-pilot, la nivelul judeţului Alba, de a face educaţie în şcoli, educaţie tradiţională. Am implicat Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu care am făcut un contract şi un parteneriat. ISJ a pus la dispoziţie profesorii de muzică, în special din mediul urban, pentru că (în urban - n.r.) aici apare influenţa kitsch-ului, iar uniunea a venit cu partea practică, de exemplificare, la tot ceea ce a predat profesorul de specialitate. Am venit cu artistul. Am dorit ca elevul căruia noi ne-am adresat, aici mă refer la copii din clasele V-VIII, să aibă o altă întâlnire cu artistul pe care îl vede doar la televizor, să poată sta de vorbă cu el, să-i vadă comportamentul, să îi cunoască personalitatea, şi atunci am adus artistul în sala de curs. Noi am exemplificat prin membrii uniunii ceea ce profesorul de specialitate le-a spus tehnic. Educaţia muzicală, din punctul nostru de vedere, este foarte important să se facă pentru elevi din clasele V-VIII, în perioada aceasta, pentru că elevii altfel înmagazinează şi percep ceea ce ţine de tradiţii, obiceiuri (...) Dacă acum implementez această educaţie tradiţională, peste 10-20 de ani, când copilul ajunge la maturitate, să poată distinge singur ceea ce este bun, valoros, ce-l reprezintă pe el ca popor, ca identitate şi ceea ce este rău, adică influenţa kitsch-ului asupra modificării filonului autentic.

AGERPRES: Acest proiect-pilot va avea şi o continuitate?
Ionuţ Fulea: În acest an, în cadrul Taberei de instruire şi pregătire a tinerilor interpreţi de muzică populară, organizate în august la Alba Iulia, am făcut o selecţie în rândul elevilor din clasele V-XII, elevi pe care uniunea îi va susţine financiar şi tehnic, în primul rând pentru a face educaţie tradiţională şi, de ce nu, pentru a deveni, poate, mâine, poimâine, artişti reprezentativi ai României. Acest proiect-pilot pe care l-am promovat în Alba, acum îl certificăm prin educaţia acestor elevi. Am ales şase elevi din 17 care au participat. Poate dacă promovarea era puţin mai agresivă am fi avut mai mulţi doritori. Noi dorim să sprijinim în special elevii care nu au posibilităţi financiare şi îşi doresc tare mult să cunoască folclorul autentic, să cânte, să-şi perfecţioneze calităţile vocale, repertoriul, ţinuta. Eu îmi doresc ca acest proiect să-l dezvolt, dar pentru asta ai nevoie de finanţare. Am început să cooptez în uniune oameni de afaceri, sunt oameni care iubesc folclorul şi iubesc artistul de folclor. Îmi doresc să implic un număr de oameni de afaceri care să susţină această idee.

Eu îmi doresc mai mult, poate reuşesc, pornind de la aceşti şase copii, să dezvoltăm o şcoală de folclor sau o academie de folclor, să încercăm să susţinem cât mai mulţi elevi care doresc să facă acest lucru. Să încercăm, prin sprijinul acestor oameni de afaceri, să susţinem educaţia acestor copii. Sigur că şi cotizaţia pe care membrii uniunii o dau, în valoare de 500 de lei pe an, este importantă, dar nu este suficientă, de aceea ne-am îndreptat spre oamenii de afaceri. Sper ca prin aceşti oameni de afaceri să putem dezvolta o şcoală de profil. Oamenii sunt foarte deschişi. Este un obiectiv foarte important pentru mine ca tot ceea ce ţine de educaţie muzicală tradiţională să încerc să dezvolt şi să găsesc variante de susţinere pentru aceste proiecte. Sper să reuşesc prin aceşti oameni. Important este că sunt oameni de afaceri care vin înspre noi, financiar, sunt oameni care susţin o idee, şi nu pe Ionuţ Fulea.

AGERPRES: Din câte cunosc, Uniunea a militat, încă de la înfiinţare, şi pentru introducerea folclorului în şcoală.
Ionuţ Fulea: Mă bucur că în 2010 în Parlament se discuta despre iniţiativa noastră de a introduce folclorul în şcoală, în varianta opţională. Cred că este foarte important ca folclorul să fie în prima fază opţional. Îmi doresc să promovez folclorul în şcoală. Sigur că acum trebuie să ne îndreptăm către instituţiile abilitate, cum ar fi Ministerul Învăţământului, care ar putea veni în sprijinul nostru pentru a încerca să implementăm acest proiect. Nu ştiu în ce măsură se va putea face acest lucru, dar cred că este foarte important, aşa cum avem religia în şcoală, dorim să avem şi folclorul în şcoală, pentru că ţine de identitatea noastră. Mai ales acum, în contextul ăsta european, când se cere unitate în diversitate sau diversitate în unitate, cred că e foarte important să facem educaţie. (

Prima ştirbire a folclorului apare de la noi, de la cei care suntem pe scenă şi cântăm folclor, că încercăm să schimbăm piese, nu ne mai preocupă să căutăm. Nu trebuie să mai mergi la ţară, că e foarte greu să mai găseşti bătrâni care cântă - e simplu să te duci la institutele de specialitate de la Bucureşti şi Cluj Napoca, avem instituţii care au cules folclor şi au o bibliotecă foarte mare din punctul ăsta de vedere. E foarte simplu doar să le accesăm şi să consultăm profesorii de specialitate, să ne putem forma un repertoriu pe care să-l promovăm. Dar, din păcate, tinerii în special, tinerii care vor să apară pe scenă, vin cu cântece modificate, făcute de anumite persoane, doar din dorinţa de a avea un repertoriu. Din păcate, ei nu înţeleg că ceea ce este făcut nu este durabil. Nu pot performa, pentru că nu-şi creează o personalitate în domeniu.

AGERPRES: În această vară, UAFMR a organizat la Alba Iulia spectacolul 'Suflet de român', eveniment care s-a remarcat şi prin ineditul acţiunii 'Fii popular'. Cum anume a apărut această idee?
Ionuţ Fulea: 'Fii popular' este o campanie de conştientizare a cetăţenilor cât de important este portul popular. Această campanie era începută înainte să o promovăm noi la Alba Iulia de colegi mai tineri din uniune, care au făcut o pagină de Facebook care se cheamă 'Fii popular'. Am preluat această idee şi am zis să o implementăm la Alba Iulia să vedem reacţii, să vedem cum este perceput acest proiect. 'Fii popular' înseamnă să îmbraci (ca spectator - n.r.) elemente tradiţionale, cum ar fi o ie, un brâu, un ilic, un şerpar, o căciulă tradiţională, din zona din care provii. Am stârnit interes pentru, în primul rând, găsirea unui costum popular. Încă mai sunt, dar ar trebui doar scoase de la naftalină. Aici mai apare un fenomen. Bătrânii care mai au costume nu vor să le dea, pentru că vor să se îngroape cu costumul popular. E un lucru care ţine de tradiţie, dar în egală măsură nu este foarte bine pentru că noi avem nevoie de modele, de costumele respective, ca să le purtăm mai departe. Îmi doresc ca acest proiect, împreună cu concertul 'Suflet de român', să le promovăm, în prima fază, regional, în Transilvania.

AGERPRES: Care sunt criteriile de accedere în uniune?
Ionuţ Fulea: Este o comisie, formată din preşedinte, cei doi vicepreşedinţi, un etnomuzicolog şi un dirijor, care analizează dosarul pe care candidatul îl depune la uniune - în prima fază se face o adeziune, formular care se descarcă de pe site-ul uniunii, se semnează şi se trimite la uniune. Apoi se cere respectarea criteriilor pe care noi le-am impus prin regulament - să ai un portofoliu artistic, să ai preocupări autentice, reale, să nu ai cântece făcute. Criteriile nu sunt nici foarte exigente, dar, în egală măsură, încercăm să ţinem o ştachetă cât de cât ridicată. Încercăm nici să nu ne deschidem foarte mult, dar nici să ne închidem, pentru că sunt foarte mulţi artişti care merită să fie în această uniune, dar din păcate, e foarte greu să deschizi această paletă, pentru că nici nu vreau să duc în derizoriu uniunea. Ea trebuie să aibă o anumită calitate, o anumită ţinută. Încercăm ca pe parcursul unui an să aducem în atenţia comisiei un număr limitat de artişti care doresc să vină în uniune.

AGERPRES: Cine mai face parte din conducerea Uniunii?
Ionuţ Fulea: Dinu Iancu Sălăjanu şi Ioan Bocşa sunt vicepreşedinţi, iar Teodora Zărnescu, profesor de muzică la Liceul 'Regina Maria' din Alba Iulia, este secretarul uniunii.

AGERPRES: Sunteţi unul din cei mai apreciaţi interpreţi de folclor. Aţi fost şi premiat de către mitropolitul Ardealului pentru promovarea valorilor creştine. Aţi scos până în prezent şase albume, din care unul de colinde, acesta din urmă împreună cu Veta Biriş. Când anume vor putea asculta iubitorii de folclor un nou album cu cântece interpretate de dumneavoastră?
Ionuţ Fulea: În 2010, a apărut cel mai recent album, 'Mândra mea, mândră de la Ciugud', care a fost editat după zece ani, după cel din 2000, 'Nu-i lumină nicării'. Cel din 2010 este un album care adună mai multe cântece din repertoriul unor artişti care nu mai sunt în viaţă. Am căutat să-mi formez un alt repertoriu pentru acest album, nu am reuşit. Probabil că nici nu m-am preocupat foarte mult şi am zis că decât să fac kitsch-uri, mai bine readuc în atenţia publicului cântece care au fost cântate odată de artişti care nu mai sunt în viaţă. A prelua şi a duce mai departe în aceeaşi formă, sigur cu trăirile tale, cu interpretările tale, cântece care sunt cunoscute, nu este un lucru rău şi cred că toţi tinerii ar trebui să facă acest lucru, decât să aducă în atenţie kitsch-uri, prostii, făcături. Acum, cred că pentru mine ar fi potrivit să înregistrez un album de romanţe şi cântece de petrecere. E şi vârsta potrivită pentru aşa ceva (43 de ani - n.r.), vocea este matură, este cizelată, este aranjată şi potrivită pentru un asemenea album. Nu pot să vă spun că va apărea anul acesta, anul viitor sau peste doi ani. Unui artist cred că îi trebuie şi acel impuls interior să spună 'da, acum am dispoziţie să fac acest album'. Îţi trebuie o stare. AGERPRES / (A - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)