Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Râmnicu Vâlcea, 12 sep /Agerpres/ - Pe valea râului Mamu, la fosta Mănăstire Stăneşti, din comuna vâlceană Lungeşti, se mai păstrează, înscris în piatră, unul dintre cele mai frumoase text de cronică din istoria românilor, primul scris de o femeie, care vorbeşte despre faptele de vitejie ale unuia dintre cei mai faimoşi căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul, stolnicul Stroe Buzescu. Inscripţia este dovada că poetul Dimitrie Bolintineanu l-a confundat pe Stroe Buzescu cu fratele acestuia, când i-a versificat faptele de vitejie în poezia "Preda Busescu", susţine istoricul vâlcean Florin Epure.
Despre acesta se spune că i-a salvat viaţa domnitorului, la Vidin (1598), şi fusese propus de boieri să-i urmeze la tron, după uciderea de pe Câmpia Turzii.
Despre acest aşezământ monastic, un monument istoric de importanţă naţională, trebuie să spunem că a fost ridicat pe temelia unui lăcaş mai vechi, din veacul al XV-lea, al lui Mogoş ban şi Bogoş spătar. Ctitorii din 1536 sunt Giura logofătul şi soţia sa, Vilaia. Mănăstirea Stăneşti a fost moştenită de urmaşii lor, Radu, Preda şi Stroe, vestiţii fraţi Buzeşti, intraţi în legendă prin faptele lor de arme. În pronaosul bisericii se află o splendidă piatră tombală sub care se află boierul Stroe Buzescu, de la a cărui moarte eroică se împlinesc în aceste zile 412 ani.
Povestea acestei ctitorii se pierde apoi în alte vremi de urgii şi pustiiri, deplânse de călătorul sirian Paul de Alep care o vizitase în anul 1657.
Istoricul vâlcean Florin Epure povesteşte despre episodul dramatic dar încununat de eroism care l-a avut protagonist pe căpitanul lui Mihai Viteazu şi în urma căruia se află scris primul text al primei femei cronicar din istoria Ţării Româneşti.
"După asasinarea lui Mihai Viteazul, Movileştii au vrut să-şi pună domn în Ţara Românească pe unul de-al lor, Simion Movilă. Radu Şerban, unul dintre apropiaţii lui Mihai, a dus, însă, lupte cu Simion Movilă, pretendentul moldav, care avea sprijin din partea tătarilor. Luptele s-au dat la Obretin şi Teişani (Prahova), în zilele de 13 şi 14 septembrie 1602, dramatismul confruntării fiind consemnat şi în documentul voievodului Radu Şerban, citez, "au venit mulţime de oşti de-ale lor asupra noastră a tuturora şi au năvălit peste noi şi au aruncat ei atât de multe din săgeţile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea faţa soarelui de săgeţile lor şi de atâta bătălie răsunau codrii şi munţii de bătălia lor şi nu se mai puteau înţelege unul cu altul', explică prof. dr. Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.
La un moment dat, pentru că deznodământul bătăliei nu se putea decide pentru niciuna dintre părţi, s-a convenit ca un viteaz din ambele tabere să se confrunte în luptă. Din partea muntenilor s-a oferit Stroe Buzescu şi din partea tătarilor a fost trimis Mârza, cumnatul hanului tătar Ghazi Ghirai al II-lea ibn Devlet Bora. Se spune că alura uriaşă şi figura îngrozitoare a "păgânului" i-a făcut pe români să amuţească atunci când l-au văzut.
"Cu toate că nu mai era în puterea tinereţii, Stroe Buzescu a dovedit mult curaj şi abilităţi deosebite în lupta cu uriaşul tătar care a murit înjunghiat de sabia sa. Victoria lui Radu Şerban a fost posibilă datorită acestui succes dar şi în urma unei acţiuni diplomatice şi militare coroborată cu factorii politici influenţi în zonă. Deşi victorios, Stroe Buzescu a fost rănit la obraz de arma otrăvită a tătarului. Această rană infectată cu venin de viperă nu s-a mai putut vindeca, cu toate insistenţele doctorilor braşoveni şi, după trei săptămâni, eroul de la Teişani s-a sfârşit din viaţă, la 2 octombrie 1602. Funestul eveniment a fost versificat de Dimitrie Bolintineanu, care îl confundă, însă, pe Stroe cu fratele său, Preda, mai spune istoricul Florin Epure.
Soţia sa, Sima Stolniceasa, care se trăgea din neamul boierilor Rudeni, i-a luat trupul şi l-a îngropat la mănăstirea Stăneşti din Vâlcea. Pe lespedea de piatră care-i acoperă mormântul a fost reprodusă, în basorelief, scena luptei cu tătarul.
Inscripţia, în româneşte, alcătuită chiar de soţia răpostului, arată războaiele la care a participat stolnicul, dar mai ales cel de la Teişani: '(...) iară jupânul Stroe, atâta nevoe pre creştini văzând, stătu înpotriva tatariloru, de să lovi cu cumnatul hanului şi-lu junghie pre tătaru. Şi dintr-acelu război să răni la obraz şi peste trei săptămâni să tâmplă moarte, în luna lu octovrie 2 zile, văleato 7110. Şi nu fu pre voe câinilor de tătari. Dumnăzeu să-l erte !' (C. Bălan, 'Inscripţii medievale...').
"Sima Stolniceasa, o figură legendară prin fidelitatea faţă de soţ, cea care ne-a lăsat această unică şi minunată capodoperă a limbii române vechi şi pe care o putem numi prima femeie cronicar de la noi, va fi înhumată, conform dorinţei sale, alături de bravul ei bărbat. Deasupra mormintelor se află zugrăvite pe frescă portretele lor şi ale celorlalţi ctitori. Faptele istorice şi dramatismul acelei confruntări medievale sunt completate şi de povestea de dragoste reliefată simbolic de Sima Stolniceasa prin acea floare pe care i-a pus pe meşteri să o sape în dreptul soţului său, ca ultim semn al dragostei ce i-o purtase în viaţă. Şi aşa stau ei, nedespărţiţi de veacuri, în moarte ca şi în viaţă, în pronaosul bisericuţei de la Stăneşti-Lunca', conchide istoricul Florin Epure. AGERPRES/(AS -autor: Liviu Popescu,editor: Diana Dumitru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.