Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Craiova, 10 sep /Agerpres/ - Craiova se poate mândri cu cea mai somptuoasă clădire din Oltenia - Palatul 'Jean Mihail', clădire care este asemănată cu Palatul Schonbrunn din Viena şi care găzduieşte astăzi Muzeul de Artă, unde sunt expuse mai multe lucrări ale creatorului sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi.
Aflată acum la finalul unui amplu proces de reabilitare care a început în anul 2011, restauratorii încercând să o aducă la forma sa iniţială de la începutul secolului trecut, clădirea a fost construită în perioada 1900 - 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Dinu Mihail (1837 - 1908), al doilea cel mai bogat om din România de la acea vreme după George Gr.Cantacuzino, prim-ministru al României în perioada 1889-1900. Legenda spune că Mihail era atât de bogat, încât s-a dus la Regele Carol I şi i-a cerut permisiunea să acopere clădirea cu monede de aur, iar regele ar fi spus că este de acord cu condiţia ca acestea să fie puse în dungă. Şi a renunţat la idee, doar pentru că o mică porţiune ar fi rămas neacoperită dacă ar fi pus monedele în dungă.
Construit în stilul academismului francez, cu elemente arhitecturale ce aparţin barocului târziu, palatul este remarcabil atât prin bogata arhitectură exterioară (ancadramentele ferestrelor, ornamentele faţadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, patru coloane adosate etajului I, al corpului central decroşat, loggia centrală de pe faţada sudică a palatului, acoperişul mansardei), cât şi prin amenajările interioare. La capătul scării centrale se află bustul lui Dinu Mihail, deasupra căruia este gravată inscripţia de inaugurare a palatului: 'Această clădire s-a ridicat în anii 1900-1907 de către Constantin N. Mihail si s-a inaugurat la anul 1909 de fiii săi Nicolae si Ioan'.
La construcţia palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini, în general italieni veniţi din zona friulană şi stabiliţi în Oltenia. Valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele şi cartuşele pictate, candelabrele cu ornamente din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria etc., toate dau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie şi dotat încă de la început cu instalaţie electrică, încălzire centrală etc. Preţuit pentru valoarea sa artistică, el a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea.
În palat s-au petrecut de-a lungul anilor câteva evenimente istorice importante. Astfel, în anul 1913, în luna mai, regele Carol I şi familia sa au fost găzduiţi în Palatul Mihail. Apoi, în vara anului 1913, în iulie, în timpul celui de-al doilea război balcanic, pentru scurt timp, regele Carol I a locuit din nou aici, iar în 1915 regele Ferdinand. În timpul Primului Război Mondial, când parte din teritoriul României a fost vremelnic ocupat de Puterile Centrale, în palat a fost sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. La sfârşitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora, la 7 septembrie, ţara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Începând din septembrie 1944, palatul a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a. În toamna aceluiaşi an, timp de cinci săptămâni, a locuit aici şi Iosif Broz Tito, iar în septembrie 1944 s-a încheiat Acordul dintre Comitetul Naţional de Eliberare a Iugoslaviei şi Frontul Patriei din Bulgaria, acord prin care războiul dintre Iugoslavia şi Bulgaria înceta. De aici Iosif Broz Tito a condus atunci operaţiunile de eliberare ale Belgradului, operaţiuni încheiate cu succes la 20 octombrie 1944.
Din august 1954, Palatul 'Jean Mihail' adăposteşte Muzeul de Artă Craiova care din 2011 se află în renovare şi este închis publicului.
Şeful echipei de restauratori ai Muzeului de Artă din Craiova, pictorul restaurator Gheorghe Nicolae Jack, a afirmat pe timpul desfăşurării lucrărilor, că restaurarea a fost un proces complex, începând de la proiectare, documentarea de arhivă, pentru că această clădire a fost iniţial o casă de locuit, nu un muzeu şi a fost nevoie de sondaje stratigrafice. 'Pentru găsirea culorilor originale a fost nevoie de simulare a culorilor şi pe calculator, am fost nevoiţi să stăm lângă producătorii culorilor şi a trebuit ca noi să spunem gramajul, tot, cât se pune. Caroiajul din colţuri al unor săli nu îl găseam nicăieri şi tot printr-un sondaj stratigrafic am descoperit exact acele caroiaje', a spus Gheorghe Nicolae Jack.
Fondul de bază al patrimoniului muzeului l-a constituit Pinacoteca "Alexandru şi Aristia Aman", la care s-au adăugat transferuri de lucrări importante, achiziţii proprii, precum şi noi donaţii, mare parte dintre ele făcute de către artiştii români, ajungându-se astăzi la un fond de peste 12.000 de piese de artă românească şi străină.
Începând din anul 1962 operele de artă din patrimoniul Muzeului de Artă Craiova au intrat direct în circuitul internaţional al valorilor prin participarea la mari expoziţii internaţionale, organizate în peste 20 de ţări din Europa , Asia şi America de Nord.
În anul 1956, în cadrul Galeriei Naţionale de Artă, se deschidea la Craiova o sală specială în care erau prezentate publicului patru sculpturi de Constantin Brâncuşi: Orgoliu (1905), Cap de băiat (1906), Sărutul (1907) şi Coapsa sau Fragment de tors (1909-1910). Muzeul de Artă din Craiova devenea astfel primul muzeu din România şi unul dintre primele muzee din lume care dedicau un spaţiu permanent prezentării operelor lui C. Brâncuşi. Din 1956 până în 1964, sculpturile menţionate au fost prezentate în Salonul Oglinzilor. Întrucât Palatul Jean Mihail a fost conceput de arhitectul francez Paul Gottereau într-un stil baroc târziu, în anul 1964 au fost concepute, într-un stil modern, două săli speciale destinate prezentării operelor brâncuşiene, care de atunci poartă numele Cabinetul Constantin Brâncuşi. Numai la Muzeul de Artă din Craiova pot fi văzute două lucrări sculptate în lemn de artist din perioada primilor ani de studii artistice la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1893-1898) şi şase sculpturi artistice executate între 1898 şi 1913. Periodic, mai sunt expuse Ecorşeul (1902) şi o serie de obiecte ce au aparţinut artistului: unul dintre cele 3 aparate de fotografiat ale sale, un creion de tâmplărie şi o scrisoare adresată pictorului român Gh. Petraşcu.
Prin proiectul de restaurare a muzeului, Cabinetul Constantin Brâncuşi a fost reamenjat, urmând ca din toamna acestui an, când Muzeul va fi redeschis publicului, să apară în faţa vizitatorilor într-o 'haină nouă'.
'În aceşti trei ani, Muzeul de Artă a trecut printr-un amplu proces de reconstrucţie, renovare, consolidare şi reabilitare. În acest moment trebuie să montăm sistemele de simeze pentru susţinerea tablourilor. Am avut probleme mari în a găsi o firmă care să accepte să facă această lucrare, deşi oferte am primit de la multe firme, dar în momentul în care am dorit să licităm nu s-a mai prezentat niciuna şi după multe încercări am găsit o firmă care să accepte pe banii pe care îi aveam noi să facă lucrarea. În momentul în care i-am spus să se apuce de treabă, ne-a informat că piesele sunt aduse din Italia unde este vacanţă în luna august şi termenul s-a tot lungit. Acum avem încredinţarea că peste câteva zile ne apucăm de treabă şi credem că în maxim trei săptămâni le vom finaliza de pus. Sperăm că peste o lună de zile vom putea primi publicul în sălile muzeului', a declarat, pentru AGERPRES, Emilian Ştefârţă, directorul Muzeului de Artă din Craiova.
Muzeul are acum nevoie şi de cinci vitrine a căror realizarea este de asemenea de durată, mai ales că în România sunt foarte puţini producători pentru aceste obiecte. Directorul Ştefârţă a mai afirmat că în muzeu, din păcate, se simte nevoia unor spaţii de expunere temporare, provizorii, pentru că în momentul în care este organizată o expoziţie temporară, fondul din expoziţia permanentă este scos şi dus în depozit, pentru a se face loc pieselor noi. 'Noi nu avem nişte săli speciale pentru expoziţiile temporare şi un muzeu de talia muzeului nostru, care este muzeu regional, trăieşte foarte mult şi prin expoziţiile temporare. Or în momentul în care muţi prea des lucrările dintr-un spaţiu în altul, de la un microclimat la altul, au fără îndoială de suferit. Şi este vorba de lucrări extrem de preţioase, dar extrem de fragile', a mai afirmat Ştefârţă.
Pentru a pune mai bine în valoare atât Palatul 'Jean Mihail' cât şi operele marelui sculptor, dar şi pentru a mări spaţiul de expunere, Consiliul Judeţean Dolj, în subordinea căruia se află Muzeul de Artă, începe anul acesta, în curtea muzeului, prin intermediul unui proiect finanţat din fonduri europene şi de la bugetul judeţului, construirea unui centru-muzeu unic în ţară care va purta numele lui Constantin Brâncuşi. Investiţia se ridică la peste 7,3 milioane euro, din care 3,3 milione euro reprezintă finanţare europeană prin POR, iar 4 milioane euro - contibuţia CJ. Iniţial, centrul fusese gândit ca un loc de expunere pentru Brâncuşi, însă din cauza condiţiilor de finanţare a fost nevoie ca acesta să aibă o destinaţie turistică unde vor fi amenajate şi expoziţiile temporare.
"Proiectul Centrul Internaţional Constantin Brâncuşi este unic în ţară, nu l-a mai făcut nimeni. În niciun alt oraş, nimeni nu a făcut ceva pentru cel mai cunoscut român - Constantin Brâncuşi. Este un proiect inedit pentru România. Vom putea astfel să îl punem în valoare pe cel care spunea că a renăscut la Craiova. Cred că vom fi invidiaţi de toată România pentru acest Centru', spune Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
Centrul Internaţional Brâncuşi este unul complex, la suprafaţă va avea un pavilion de sticlă, în interiorul căruia va exista un ovoid, dar şi o pasăre măiastră, deci forma va fi o reinterpretare a operelor lui Constantin Brâncuşi. Construcţia se va întinde pe o suprafaţă lată de 17 metri şi lungă de 70 de metri, va avea două ateliere de discurs, o sală de atelier, o sală de spectacole şi o sală de expoziţii. AGERPRES / (AS - autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.