Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Târgu Mureş, 19 iul /Agerpres/ - În urma unei cercetări arhivistice întreprinse recent la Arhivele Naţionale din Braşov de către dr. Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara şi de către istoricul dr. Liviu Câmpeanu, a fost descoperit un manuscris inedit, care conţine protocoalele magistratului oraşului Sighişoara din perioada 1493-1713 şi care s-a dovedit a fi cel mai vechi protocol magistral orăşenesc din România.
Descoperirea uimitoare pune în altă lumină istoria Sighişoarei întrucât oferă numeroase detalii neştiute până acum despre problemele juridice şi administrative din oraş, dar şi din scaunul Sighişoara, pe parcursul a 220 de ani cât cuprinde documentul.
'În perioada comunistă arhiva oraşului Sighişoara a fost mutată la Braşov şi astăzi mare parte dintre documentele cu privire la Evul Mediu sighişorean se găsesc acolo. În urma unei cercetări arhivistice întreprinse împreună cu un coleg de-al meu, dr. Liviu Câmpeanu, am descoperit pot să spun o lucrare - deşi este manuscris inedit - care tratează istoria oraşului Sighişoara între 1493 şi 1713. Este vorba despre protocoalele magistratului oraşului Sighişoara, mai bine spus sunt procesele verbale ale şedinţelor oraşului Sighişoara între anii amintiţi, deci 1493-1713 (...) Ineditul lucrării este faptul că este cel mai vechi protocol magistral orăşenesc din România, deci practic nici un oraş, oraşe mai mari ca Braşovul sau Sibiul din Transilvania, sau alte oraşe de pe întreg cuprinsul României, nu dispun de aceste protocoale ale magistratului', a declarat Nicolae Teşculă.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara a spus că în cele aproximativ 800 de pagini de documente sunt expuse rezumate ale şedinţelor, scrise în mare parte în limba latină, ulterior, în secolul al XVII-lea, în limba germană veche, iar unele în limba maghiară veche.
'Conform legii arhivelor, am reuşit să facem o copie a acestora şi sperăm ca într-un viitor mai apropiat să reuşim să edităm această culegere de izvoare istorice. Are undeva la aproape 800 de pagini, sunt documente care au o jumătate de pagină dar şi documente care au două pagini (...) Şi cu această ocazie, în urma cercetării şi a traducerii acestei lucrări vom putea găsi documente şi lucruri inedite cu privire la istoria oraşului de pe Târnava Mare, mai ales că putem să ne facem, cu această ocazie, şi o idee asupra prezenţei unor notari care scriau documentul. Primarii sunt cunoscuţi dar nu sunt atât de cunoscuţi notarii publici şi cu această ocazie putem să cunoaştem care au fost notarii oraşului', a susţinut Teşculă.
Documentul descoperit este foarte interesant şi din punct de vedere al paleografiei şi al diplomaticii, ştiinţe auxiliare ale istoriei, pentru că se observă pe parcursul celor 220 de ani trecerea de la o miniatură medievală foarte frumoasă, la o scriere cursivă în stil gotic. Potrivit cercetătorului, greul acestei descoperiri începe abia acum, întrucât documentul trebuie tradus, iar pentru munca asiduă ce va urma e nevoie de o sursă de finanţare importantă.
'În măsura în care vom putea obţine o anumită finanţare, pentru că textul este foarte vast, este absolută nevoie de cunoscător de limba izvoarelor - cei care ştiu limba latină, dar şi de transcrierea în germană şi de cunoaşterea germanei vechi. Avem promisiuni de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi de la Institutul de Studii Socio-Umane din localitate că ne vor susţine în realizarea acestui proiect, mai ales că ei au şi o Comisie de Istorie a oraşelor de pe lângă Academia Română. Sperăm ca într-un viitor apropiat să putem scoate culegerea de documente, practic ce ne dorim este să apară textul transcris şi pentru fiecare document să fie un mic rezumat, în care fiecare, mai ales cei care nu sunt de profesie istorici, să poată să cunoască ceea ce spune fiecare document în parte', a accentuat Nicolae Teşculă.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara a mai arătat că deşi documentul descoperit este unic în ţară, primul izvor scris cu referire la Sighişoara este actul de atestare al oraşului din 1298, un act emis de Papa Bonifaciu al VIII-lea, care se găseşte în cel mai vechi monument existent în Sighişoara, în Biserica Mănăstirii.
'Biserica Mănăstirii este cel mai vechi monument din oraş. A fost o mănăstire dominicană şi cu această ocazie, în 1298, Papa Bonifaciu al VIII-lea întăreşte fraţilor dominicani din Sighişoara dreptul de a acorda indulgenţe. Cu această ocazie apare prima denumire a oraşului, probabil oraşul fondat cu 50-60 de ani mai devreme, de altfel şi cronicarii oraşului menţionează că în jurul anului 1180 - 1191 este fondat oraşul. Prezenţa unei mănăstiri şi a ordinului dominican arată că deja localitatea era mare. Nu avea încă statut de oraş, statutul de oraş îl dobândeşte în 1337, când primeşte denumirea de civitas, ulterior devine oraş regal. Biserica Mănăstirii a fost iniţial o mănăstire dominicană, până la adoptarea reformei de către saşi, ulterior devine, cum este şi astăzi, biserică evanghelică, şi ceea ce păstrează este doar denumirea - în limba germană Klosterkirche, adică Biserica Mănăstirii', a arătat Nicolae Teşculă.
Astăzi, Biserica Mănăstirii, situată în mijlocul Cetăţii Medievale, este o biserică parohială transformată din cauza vitregiilor istoriei, mai ales că a ars de două ori, iar din acest motiv interiorul acesteia cuprinde un amalgam de stiluri: în primul rând biserica este construită în stil gotic, de asemenea se mai păstrează un vechi ancadrament din perioada Renaşterii la una dintre uşi, iar în urma ultimei remodelări, în secolul al XVII-lea, după incendii, altarul şi orga au fost construite în stil baroc.
'Deci cam toate stilurile epocii medievale şi ale epocii premoderne sunt combinate în cadrul bisericii. Biserica Mănăstirii este importantă şi prin faptul că deţine numeroase covoare orientale de rugăciune. Este o colecţie mare, cea mai mare este la Biserica Neagră din Braşov. După adoptarea reformei de către saşi, mulţi dintre comercianţii care ajungeau în Orient - şi prezenţa covoarelor în toate bisericile evanghelice din oraş arată legătura pe care Transilvania o avea cu părţile orientale, comerţul est-vest care se crea şi era dezvoltat în epocă - după ce se întorcea cu bine dintr-o astfel de călătorie, care putea să dureze şi o jumătate de an, dona bisericii un covor. Covorul era şi atunci valoros şi biserica putea, prin vânzarea lui ulterioară, să obţină bani pentru reparaţii sau alte lucrări. Ei fiind protestanţi nu se permitea aducea de odoare, de icoane, de statui şi aşa mai departe, şi atunci comercianţii au apelat la aceste covoare pentru a mulţumi Divinităţii că au scăpat cu bine dintr-un voiaj de călătorie', a mai spus Nicolae Teşculă despre cel mai vechi monument al Sighişoarei. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Adrian Drăguţ)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.