Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Târgu Mureş, 16 iul /Agerpres/ - La împlinirea a 101 ani de la construirea Palatului Culturii din Târgu Mureş, această clădire - alături de Palatul Administrativ - reprezintă elementul definitoriu al municipiului şi este considerat mândria localnicilor. Impunătoarea clădire, dată în folosinţă în anul 1913, a fost şi este sediul Bibliotecii Publice (Judeţene), al Filarmonicii, al Muzeului de Istorie şi al Muzeului de Artă.
Însă nu mulţi sunt cei care ştiu că pentru construirea acestui edificiu s-au plătit peste 2.300.000 coroane aur, fapt ce a necesitat accesarea unui credit, care s-a reflectat în creşterea impozitelor locale cu 200%. Evident, iniţial suma prevăzută pentru construirea Palatului Culturii era la jumătate, însă aceasta a crescut datorită ridicării unui etaj suplimentar, al treilea, pentru Conservator şi Şcoala de Arte Plastice. Documentele vremii arată că ultima rată a creditului a fost plătită în anul 1926, ocazie cu care primarul Bernády György a declarat edificiul 'un bun de patrimoniu al locuitorilor oraşului'.
Palatul Culturii din Târgu Mureş a fost construit în timp record, între 1911 şi 1913, iar cei 100 de ani de la construirea clădirii au fost destul de zbuciumaţi, însemnând două războaie mondiale şi mai multe regimuri politice.
Ideea ridicării unei asemenea construcţii în Târgu Mureş i-a aparţinut, în anul 1907, primarului oraşului, dr. Bernády György (1864-1938), care a susţinut construirea clădirii şi a convins Consiliul Oraşului să aprobe acest proiect. După ce s-a finalizat, în 1909, cumpărarea terenului din apropierea parcelelor pe care le deţinea oraşul, doi arhitecţi din Budapesta, Komor Marcell şi Jakab Dezso, care au câştigat concursul de proiecte, au primit sarcina proiectării lucrării. Cei doi arhitecţi erau cunoscuţi în Târgu Mureş, întrucât tot ei sunt cei care au proiectat clădirea Primăriei oraşului, construită în 1907-1908 - care acum adăposteşte Consiliul Judeţean şi Prefectura Mureş (pe care au replicat-o apoi la Subotica, Serbia), care are ca element distinctiv turnul cu ceas.
Arhitecţii Komor Marcell şi Jakab Dezso sunt de altfel şi cei care au răspândit stilul 'secession maghiar' în Bazinul Carpatic, dar în cazul Palatului Culturii din Târgu Mureş unele documente vorbesc despre stilul 'secession transilvănean', întrucât faţada clădirii prezintă elemente populare şi tradiţionale inspirate din zonă.
Faţada principală este decorată cu patru altoreliefuri turnate în bronz, situate la baza ferestrelor, având ca subiecte legenda Sfintei Elisabeta de Wartburg, care este o operă a compozitorului Franz Liszt, dialogul dintre tată şi fiu, adică dintre matematicienii Bolyai Farkas (tatăl) şi Janos (fiul), al treilea subiect este Aranka György, secretarul Societăţii Lingvistice Maghiare din Târgu Mureş, şi a patra, scena Bank-Ban din opera lui Erkel Ferencz. 
Pe faţadă tronează un mozaic de mari dimensiuni care reprezintă omagiul adus de către diferitele stări sociale ale oraşului, patriei-mamă - la acea vreme, Ungaria. Pe mozaic sunt reprezentate o femeie în costum naţional românesc, comercianţi, ostaşi şi dregători. Pe latura mai mică a clădirii, mozaicurile realizate de artistul de talie europeană Miksa Róth reprezintă alegorii muzicale şi motive vegetale. Atât pe faţada secundară, cât şi pe colţurile clădirii există o serie de balcoane, cele de pe colţurile clădirii sunt de mici dimensiuni, însă bogat împodobite cu sculpturi reprezentând motive florale şi forme geometrice. În schimb, balconul de pe faţada principală este fastuos, plin de culoare, având un mozaic cu teme florale şi motive populare sculptate.
Ferestrele Palatului Culturii din Târgu Mureş - scene din basmele secuieşti, balade şi legende sunt prezentate în 12 vitralii care ocupă toată lungimea sălii oglinzilor. Interiorul Palatului Culturii a fost pictat de Kriesch Aladár, fondatorul Şcolii din Gödöllő (Ungaria), care a folosit artizanatul şi motivele populare din regiune.
Sala Mare de concerte a fost dotată, în 1913, cu o orgă construită de fraţii Rieger din Jägesdorf, care le acea vreme era unicat în ţară.
Din istoricul Palatului Culturii mai reiese că pe scena acestei săli au concertat artişti renumiţi cum ar fi Pablo Cassals, Jan Kubelik, David Ojsztrah, Bartók Béla, George Enescu, acesta din urmă având cea mai strânsă legătură cu Târgu Mureşul, după cum arată documentele vremii: 'Conservatorul din Târgu Mureş a avut o relaţie specială cu George Enescu. Acesta a sprijinit constant eforturile comunităţii artistice mureşene pentru înfiinţarea şi dotarea Conservatorului, iniţial acesta având doar rangul de Şcoală de Muzică. Nu mai puţin de şapte concerte l-au avut ca interpret pe renumitul maestru iar comunitatea l-a omagiat prin numirea străzii din faţa Palatului cu numele său'.
Sala are trei etaje, pereţii parterului sunt placaţi cu lambriuri sculptate din stejar lustruit (vopsit în negru), pereţii lojelor de la etajul I sunt îmbrăcaţi în mătase şi catifea roşie, ca de altfel şi balcoanele de la etajele doi şi trei, iar cupola este decorată cu motive liniare alternate cu cele florale, cu foiţă de aur. Iluminatul este realizat de un candelabru central de mari dimensiuni din alamă şi sticlă, iar candelabre identice însă de mai mici dimensiuni sunt amplasate pe fiecare dintre colturile sălii.
Holul este decorat cu opt fresce realizate de artişti ai şcolii din Gödöllő, care ilustrează motive şi balade populare maghiare şi româneşti, basoreliefurile din bronz reprezentând nuduri feminine şi scena încoronării împăratului Franz Joseph, realizate de sculptorul Sidló Ferencz, iar pe lateral sunt fixate oglinzi veneţiene încadrate în marmură lustruită.
Cele două scări de marmură albă de Carrara încadrează Sala de concerte, iar în casa scărilor există vitralii reprezentând personalităţi ale istoriei şi culturii din secolul al XIX-lea.
Sala mică a Palatului Culturii are 300 de locuri şi este dedicată concertelor de cameră şi conferinţelor, are un balcon pe trei laturi, pereţii au lambriuri de stejar negru şi decoraţiuni florale, iar vitraliul central este denumit 'Gabriel Bethlen între savanţi'.
Sala Oglinzilor, care are două oglinzi veneţiene pe laturi - a fost denumită aşa întrucât proiectul iniţial prevedea ca toţi pereţii să fie îmbrăcaţi în oglinzi veneţiene, însă s-a renunţat la idee - şi 12 compoziţii în vitralii, cu scene inspirate din folclorul secuiesc. Mobilierul este extrem de elegant: mesele sunt placate cu oglinzi, în ton cu denumirea sălii, chenăruite cu ornamentaţii metalice prevăzute cu mărgele nichelate, iar scaunele şi canapelele cu lemn negru sunt fie îmbrăcate în piele maro, fie îmbrăcate în pânză kaki.
În Sala Secessionistă vizitatorul poate găsi imagini de mari dimensiuni ale principalelor clădiri  ale oraşului, începând cu anul 1900 şi documente precum planurile Palatului Culturii, alături de planuri ale altor clădiri din oraş. În sala respectivă se află şi vechiul birou al primarului Bernády Gyorgy, împreună cu o colecţie de medalii şi efigii din acea perioadă şi o sală dedicată celui mai important primar român din perioada interbelică, dr. Emil Aurel Dandea, cel care a introdus alimentarea cu gaz metan în oraş.
Palatul Culturii din Târgu Mureş mai adăposteşte o pinacotecă cu o colecţie valoroasă de tablouri, 68 de tablouri donate de statul ungar, în valoare de 162.242 coroane de aur şi 8 tablouri donate de statul român şi o galerie de artă românească modernă.
În pinacotecă se află tablouri extrem de valoroase, cum ar fi Spălătoresele de M. Munkácsy, 'Fiica lui Lotz' de Carol Lotz, 'Berbecii în strungă' de Bela Polik, 'Cetatea Iaiţa' de Spanyi, 'Olandezul rătăcitor', de Oscar Mendlik sau 'Alhambra' de Wagner, în timp ce în galeria de artă românească modernă, deschisă de câţiva ani, putem găsi lucrări extrem de valoroase cum ar fi 'Car cu boi', 'Intendentul de la Barbizon', 'Apus de soare', 'Fata cu urcior', 'Peisaj', de Nicolae Grigorescu, 'Pepica Aman' de Theodor Aman, 'Zambile' de Ion Andreescu, 'Vas cu trandafiri albi', 'Portret de bătrân' de Ştefan Luchian, precum şi picturi de Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza etc., care au fost descoperite în subsolul edificiului. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Adrian Drăguţ)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.