Târgu Mureş, 16 iul /Agerpres/ - Unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, care merită neapărat vizitat este Biblioteca Teleki din Târgu Mureş. Şi aceasta pentru că biblioteca mureşeană a fost nu doar prima bibliotecă publică din România, ci printre primele astfel de obiective din Estul Europei, deschisă în 1802, şi care păstrează nealterate comorile care au constituit-o.
Deschisă în anul 1802 de contele Samuel Teleki, fost cancelar al Transilvaniei, aceasta se numără printre primele biblioteci publice din spaţiul cultural est-european şi funcţionează fără întrerupere de la acea dată până în zilele noastre. Întemeietorul bibliotecii, Samuel Teleki, s-a născut în 17 noiembrie 1739 la Gorneşti, lângă Târgu Mureş, iar ideea înfiinţării unei biblioteci i s-a conturat în timpul călătoriilor sale de studiu în Europa Occidentală (Basel, Utrecht, Leiden şi Paris între 1759-1763), ocazie cu care a vizitat biblioteci publice şi particulare renumite.
'Contele s-a interesat de modul de organizare a unor asemenea colecţii, devenind astfel un bibliofil competent. Tânărul aristocrat s-a apucat de colecţia cărţilor şi de înfiinţarea reţelei de achiziţie, având o strategie bine structurată, aflându-se în corespondenţă permanentă cu savanţii Europei. Este de remarcat faptul că pe lângă participarea sa considerabilă în viaţa publică - fiind cancelarul general al Transilvaniei la Viena din 1791 şi până la moartea sa - toată viaţa sa s-a îngrijit de îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii sale, arătând chiar şi o preocupare deosebită pentru păstrarea în stare bună a volumelor achiziţionate, mărturie acestei preocupări fiind corespondenţele purtate cu bibliotecarii săi şi evidenţele coletelor de carte expediate chiar cu puţin timp înainte de data decesului său din 7 august 1822. Fondatorul bibliotecii a procurat cele 40.000 de cărţi ale colecţiei din 25 de oraşe europene, reuşind în timpul celor 60 de ani de activitate să procure cele mai reprezentative opere ştiinţifice apărute în Europa de la înfiinţarea tiparului. Majoritatea cărţilor sunt scrise în limba latină, greacă, germană, franceză, engleză, maghiară şi română, dar şi în alte limbi europene şi chiar în limbi asiatice', a declarat Klara Lazok, custodele Bibliotecii Teleki din Târgu Mureş.
Potrivit custodelui, pe lângă priceperea şi preocuparea pentru păstrarea acestei moşteniri culturale europene, meritul cel mai deosebit al contelui Teleki constă în gestul său iluminist de a oferi această bibliotecă pentru uzul comunităţii.
'Începând de la fondare, această bibliotecă enciclopedică funcţionase cu sală de lectură permiţând oricui accesul la misterele şi învăţăturile lucrărilor din toate domeniile ştiinţelor', a arătat Klara Lazok.
Ulterior, Bibliotecii Teleki i-a fost înglobată şi Biblioteca Bolyai aparţinând Colegiului Reformat din Târgu Mureş, cu o colecţie de aproape 80.000 de volume, care a fost înfiinţată în anul 1557, precum şi alte colecţii valoroase. Prima însemnare despre cărţile bibliotecii datează din 1653, dar începuturile acesteia sunt probabil mult mai vechi.
'Biblioteca instituţiei s-a îmbogăţit în primul rând datorită donaţiilor. Începând cu secolul al 18-lea, pe lângă donaţii un rol important în îmbogăţirea fondului bibliotecii o are şi cumpărarea de cărţi necesare procesului de învăţământ. Conform practicii şcolilor protestante din Transilvania, foştii elevi întorşi de la studii din străinătate aveau obligaţia de a dona bibliotecii cărţi în valoare de un galben (aşa se explică numărul mare de cărţi tipărite în Ţările de Jos şi Germania). Profesorii colegiului, precum şi unii intelectuali târgumureşeni au donat bibliotecii colecţiile lor particulare. De exemplu, matematicianul Farkas Bolyai, profesorul de drept Elek Dósa, medicul Istvan Matyus. În 1955, Biblioteca Colegiului Reformat a fost mutat în clădirea Bibliotecii Teleki, iar din 1962 cele două biblioteci documentare au fost unificate administrativ sub denumirea de Biblioteca Teleki-Bolyai. După naţionalizare (1948) au ajuns în fondul celor două biblioteci fragmentate din şcoli confesionale, din biblioteci particulare şi din Mănăstirea franciscană de la Călugăreni. Dintre aceste colecţii numai două păstrează, prin numărul cărţilor, specificul bibliotecilor din care au provenit', a spus custodele.
Colecţia Mănăstirii franciscane, fondată în 1636, păstrează aproximativ 1.500 de volume, tipărituri din secolele 16-20. În această colecţie predomină lucrările de practică religioasă, la care se adaugă cărţi de drept canonic, edicte papale, opere filozofice, de filologie clasică, drept, pedagogie şi medicină.
Biblioteca Gimnaziului unitarian din Cristuru-Secuiesc conţine aproximativ 7.000 de volume din secolele 16-19, în majoritate fiind cărţi de istorie, filologie, beletristică, teologie şi drept. În fondurile bibliotecii se mai păstrează fragmente provenite din bibliotecile şcolilor din Sighetu-Marmaţiei, Orăştie sau din castelele Gorneşti şi Corunca din apropierea Târgu Mureşului.
Astăzi această bibliotecă de carte veche cu toate fondurile sale face parte din Biblioteca Judeţeană Mureş, purtând denumirea de Colecţii Speciale Biblioteca Teleki-Bolyai.
În fondul valoros de manuscrise cel mai vechi este Codicele Koncz - după numele celui care a descoperit manuscrisul - care are o foarte mare însemnătate pentru cultura maghiară, fiind al şaselea monument al limbii maghiare din lume. Custodele bibliotecii a arătat că acest codex este de format mic, provine din fondul Colegiului Reformat şi conţine Biblia Vulgata, care provine din prima jumătate a secolului al 14-lea.
'Manuscrisul executat pe pergament este o lucrare exemplară a copiatorului şi miniatorului anonim - realizarea unui asemenea codice a durat în jur de un an, în cursul căreia copiatorul a scris aproximativ 800.000 de cuvinte. Pe lângă valoarea în sine a unei asemenea rarităţi, Codicele Koncz este deosebit de preţios fiindcă a păstrat pe paginile sale al şaselea monument al limbii maghiare. Cele 55 de cuvinte din însemnările marginale oferă informaţii preţioase despre stadiul limbii maghiare de la începutul secolului al 15-lea. Descoperirea codicelui este cât se poate de aventuroasă: bibliotecarul colegiului reformat din Târgu Mureş, Koncz Jozsef, l-a găsit în anul 1860 printre vechiturile date spre vânzare a castelului Rhedey din Sângeorgiu de Pădure. El a cumpărat şi a donat această Biblie bibliotecii colegiului, convins de valoarea bibliofilă al acestuia, însă nu a descoperit însemnările în limba maghiară. Cercetarea acestora urma să se efectueze numai după aproape o sută de ani, în 1955, de către bibliotecarul Farczády Elek şi lingvistul Szabo T. Attila', a precizat Klara Lazok.
Pe lângă Codicele lui Koncz, în colecţia Bibliotecii Teleki există peste 1.000 de biblii, numeroase hărţi vechi, incunabulele şi cărţi unicat extrem de valoroase.
Custodele a arătat că Samuel Teleki a cumpărat cu prioritate cărţi ştiinţifice, dar a colecţionat şi rarităţi bibliofile: manuscrise valoroase, 52 de incunabule, unicate, ediţii princeps şi prime ediţii, cărţi ieşite din renumite case editoriale din ţară şi străinătate, din secolele XVI-XVIII: Aldo Manuzio, Giunta, Estienne, Plantin, Elzevir, Giambattista Bodoni, Frobenius, Honter, Gaspar Heltai.
'În acelaşi timp avea o predilecţie faţă de Biblii, colecţia sa conţinând diferite ediţii în diferite limbi. De altfel, în fondurile Bibliotecii Teleki-Bolyai se regăsesc mai mult de 1.000 de Biblii, cele mai vestite fiind Biblia poliglotă (în 8 limbi) tipărită la Londra între 1657-1669, prima traducere integrală a Bibliei în limba română (Bucureşti, 1688), în limba maghiară (Vizsoly, 1590), etc. Vestitele case editoriale din Europa: Plantin, Estienne, Jansson au tipărit şi ele biblii în ediţii de lux, prezente în colecţii. Vestite sunt şi cărţile cu ilustraţii executate în atelierele unor gravori celebri (Albrecht Durer, Hans Holbein cel Tânăr, Pieter Paul Rubens) achiziţionate de către Teleki, la fel atlasele, albumele botanice şi zoologice colorate cu mâna. Menţionăm valoarea deosebită a operei meşterilor italieni Giovanni Battista Piranesi şi Francesco Piranesi, în 29 de volume', a mai spus custodele.
Dintre incunabule cea mai veche este o operă a umanistului Galeotto Marzio, intitulată Liber de homine, tipărit la Bologna în jurul anului 1475. Pe lângă cele 52 de incunabule ale bibliotecii contelui merită amintite şi cele 16 aflate în fondul Bolyai, dintre care una denumită "Stellarium' aparţinând lui Pelbartus de Themeswar, care este expus în expoziţia permanentă a Bibliotecii şi este considerat bestseller-ul acelei perioade.
'Prin scrierea 'Stellarium-ului', Pelbartus a vrut să-şi împlinească o promisiune făcută Mariei, deoarece a promis că va scrie o carte de preamărire a Sfintei Fecioare pentru vindecarea sa de ciumă. 'Stellarium' a devenit în scurt timp un bestseller al acelor vremuri, în câteva decenii tipărindu-se 22 de ediţii. Exemplarul aflat în proprietatea bibliotecii este o ediţie de la Basel din jurul anului 1497', a arătat Lazok.
De asemenea, Biblioteca Teleki-Bolyai însumează mai mult o mie de exemplare de cărţi vechi maghiare, multe dintre ele fiind unicate. Dintre unicate menţionăm primul manual de logică în limbă maghiară scris de cărturarul transilvănean Apáczai Csere János, tipărit la Alba-Iulia în 1654 şi volumul de poezii al lui Balassi Bálint, editat la Bardejov, la mijlocul secolului al XVII-lea.
Cartea românească veche formează un domeniu aparte, cu cele 231 de tipărituri aparţinătoare secolelor 17-19, editate la Iaşi, Snagov, Buzău, Râmnic, Sibiu, Braşov, Alba-Iulia, Buda, Viena. Dintre cele mai vechi tipărituri româneşti existente în biblioteca noastră menţionăm: 'Cartea românească de învăţătură' sau 'Cazania' lui Varlaam (Iaşi, 1643), Catehismul lui Fogarasi în limba română tipărit la Alba Iulia în 1648.
Biblioteca conţine şi o importantă colecţie de calendare, disertaţii universitare, anuare şcolare, foi volante, necroloage şi discursuri funerare vechi transilvănene, tipărituri şi periodice târgumureşene din secolele 18 până la începutul secolului 20. Custodele a mai arătat că Biblioteca soţiei lui Teleki Samuel, Susanna Bethlen de Iktar (1754-1797), cu cele 2000 de volume este unică şi ea în această parte a Europei, iar această colecţie, ce denotă interesul şi preocuparea pentru carte a contesei, este singura colecţie păstrată integral a unei aristocrate din secolul al 18-lea.
Pe lângă comorile din cărţi, clădirea Bibliotecii Teleki-Bolyai este un monument de arhitectură, a fost construită în cursul secolelor XVII-XVIII, purtând caracteristicile stilului baroc - stil păstrat cu ocazia restaurării clădirii - iar în interior mobilierul s-a păstrat intact.
'Colecţia iniţială, cea a lui Teleki Samuel, este păstrată şi azi în aripa special construită în acest scop de către conte între anii 1799 - 1802, în stilul bibliotecilor austriece ale epocii. Interiorul fastuos ce-l întâmpină azi pe orice turist sau cititor care intră în Sala Mare a Bibliotecii s-a păstrat intact de pe vremea fondatorului, iar cărţile păstrează aceea aranjare tematică cum a cerut contele primului său bibliotecar. Mobilierul original format din dulapurile solemne de carte şi sculpturile aşezate cu stil pe acestea, a fost completat în secolul XX cu vitrine de muzeu (confecţionate bineînţeles în aşa fel încât să armonizeze cu mobilierul original). În aceste vitrine sunt expuse cele mai interesante cărţi ale colecţiilor adăpostite în clădire', a arătat custodele bibliotecii.
Klara Lazok a precizat că în Biblioteca Teleki-Bolyai practic oricine are acces, diferind doar nivelul de accesare, iar anual pe aici trec circa 12.000 de turişti.
'Din 1802 această bibliotecă este o bibliotecă publică cu sala de lectură. Această sală de lectură funcţionează şi azi, permiţând accesul cercetătorilor, studenţilor, istoricilor locali la aceste tipărituri şi manuscrise vechi zilnic (în afară de luni) între orele 10-18 şi sâmbăta de la 10,00 la 13,00 în scop de cercetare. Pe de altă parte, în sala iniţială a bibliotecii contelui Teleki funcţionează azi o expoziţie permanentă de carte veche (luni închis, marţi-vineri 10-18, sâmbătă-duminică 10-13), care prezintă cele mai interesante şi importante cărţi ale fondurilor aflate în clădire. Iar pentru a aprofunda şi mai mult această interacţiune cu cartea, anual pregătim pentru public câte două expoziţii temporare de carte veche pe diferite tematici. Expoziţiile noastre se vizitează anual de circa 12.000 de turişti străini şi din ţară. Pentru grupuri se oferă ghidaj din partea bibliotecarilor care lucrează aici, iar vizitatorii individuali au la dispoziţie infocarduri în limbile română, maghiară, engleză la fiecare vitrină', a subliniat Klara Lazok.
Date fiind comorile adăpostite de Biblioteca Teleki, acestea nu puteau să treacă neobservate pentru amatorii de afaceri, iar un inventar făcut în 2012 a constatat lipsa a 538 de cărţi, foi volante, broşuri etc. Ca urmare a constatării acestor lipsuri, gradul de securitate a fost sporit, astfel încât să existe o supraveghere permanentă şi un control permanent.
'Ancheta este încă în derulare, dar mai mult de atât nici noi nu ştim, probabil secretizarea procesului este important pentru ca acţiunile poliţiei să poată să se deruleze cum trebuie. Din partea noastră însă, în ultimii ani ne-am străduit să punem la punct un sistem de securitate şi de supraveghere a colecţiilor care să nu mai permită astfel de întâmplări. Toată clădirea este monitorizată video 24 de ore din 24, s-a instalat un sistem de alarmă performant prin toate depozitele, săli de lectură şi ariile muzeale, şi am alcătuit un sistem de gestionare a colecţiilor şi de deservire a cititorilor care asigură un control total asupra acestor nestemate', a subliniat Klara Lazok.
În patrimoniul Bibliotecii Teleki din Târgu Mureş există şi o valoroasă colecţie reproduceri de camee - obiect de podoabă din piatră fină, cu o figură sau cu un motiv decorativ în relief - în care se află 1.308 de bucăţi din anii 1700.
'În antichitate, pietrele sculptate erau adesea montate în inele cu pecete, mai târziu au fost folosite ca podoabe sau au fost sertizate în bijuterii. Din vremuri imemoriale, au fost obiectele preferate de colecţie. În timpul Renaşterii, colecţionarea pietrelor antice - datorită tocmai antichităţii lor - a devenit iarăşi actuală, Lorenzo de Medici fiind unul dintre cei mai mari colecţionari. Între celebri colecţionari de mai târziu se află Rubens şi împărăteasa Ecaterina cea Mare. Descrierea pietrelor sculptate, însoţite de gravurile executate după ele, au început să fie publicate încă din secolul al XVI-lea. În jurul anului 1760 a apărut opera revoluţionară a lui Daniel Lippart, intitulată 'Dactylothek', în care descrierea pietrelor nu era însoţită de figuri, ci copiile lor în gips, depozitate în cutii în formă de carte. O astfel de colecţie formată din 1.308 de astfel de copii este dactiloteca lui Teleki, iar una dintre cutii se află expusă în vitrina centrală a expoziţiei', a precizat Klara Lazok.
Biblioteca a beneficiat de ample restaurări din fonduri publice - din partea Consiliului Judeţean, de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi de la Ministerul Culturii, dar şi din donaţiile Teleki Teka Forderstiftung din Basel şi Fundaţia Teleki Teka din Târgu Mureş.
Fundaţia Teleki Teka a fost cea care, în 1999, a dat startul lucrărilor de restaurare prin repararea acoperişului deasupra sălii mari a bibliotecii şi a finanţat construirea sistemului de drenaj şi dublarea geamurilor originale la aripa unde se află fondul iniţial de 40.000 de cărţi a contelui Teleki. De asemenea, aceeaşi fundaţie a contribuit la amplele lucrări acoperite din fondurile publice prin finanţarea studiilor de arhitectură şi de istoria artei necesare pentru începerea restaurărilor.
Klara Lazok a arătat că, în perioada 2004-2012, Consiliul Judeţean Mureş a efectuat restaurarea şi reamenajarea integrală al acestei clădiri de patrimoniu. Printre lucrările efectuate în această perioadă se numără drenarea apei în jurul clădirii, realizarea hidroizolaţiei verticale şi orizontale a pereţilor pentru eliminarea igrasiei din aceştia, amenajarea pivniţei, realizarea a două grupuri sanitare noi pentru vizitatori şi angajaţi, realizarea instalaţiei de încălzire centrală, cu centrală termică proprie. De asemenea, s-a schimbat instalaţia electrică interioară în întreaga clădire şi s-a reabilitat o parte din instalaţia interioară de alimentare cu apă şi canal. În întreaga clădire s-a realizat confecţionarea, repararea sau înlocuirea uşilor şi ferestrelor deteriorate din lemn, cu uşi şi ferestre noi, folosind ca model cele originale inclusiv cele aferente subsolului din aripa stângă, a fost restaurată tâmplăria de lemn (poarta mare, scări) şi s-a recurs la renovarea interioară şi exterioară a pereţilor. În acelaşi timp a fost instalat un sistem performant de alarmă antiefracţie şi PSI.
'De asemenea, putem să aducem mulţumiri şi comunităţii mureşene care a răspuns la diferitele acţiuni de strângere de fonduri iniţiate de către subsemnata şi a contribuit şi ea la înfrumuseţarea acestei bijuterii a oraşului. Astfel, s-a realizat restaurarea scaunelor antice a Muzeului prin campania 'Adoptă un scaun la Biblioteca Teleki' şi astfel s-au strâns banii pentru restaurarea emblemei Bibliotecii, bufniţei de la intrare, prin campania desfăşurată la Festivalul Peninsula 'Plăteşte o bere pentru Bufniţa de la Teleki!'', a conchis Klara Lazok. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)