Slatina, 14 iun /Agerpres/ - Meşterul olar Ionel Cococi, din comuna Vădastra, prin ceramica sa lucrată în stil neolitic a reuşit să aducă în actualitate o cultură străveche - Vădastra şi acest fapt i-a schimbat viaţa, devenind purtător al valorilor, tradiţiei şi culturii româneşti în marile capitale europene.
Creează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, folosind o tehnică arhaică, prin care vasele de lut sunt ridicate fără roată cu ajutorului şnurului. Realizează ceramică neagră neolitică de tip Vădastra, după o tehnică din perioada 5.000 - 5.500 î.Hr.
A reînviat cultura Vădastra după anul 2000, când a participat voluntar într-un proiect internaţional experimental având ca temă cercetarea şi revitalizarea culturii Vădastra şi implementarea ei în comunitate. În cadrul proiectului, coordonat de profesorul Dragoş Gheorghiu, au fost cercetate relicvele descoperite în sit şi s-au pus la punct tehnica de ridicare arhaică, din perioada neolitică, tehnica de decorare, forma vaselor, inclusiv tehnica de ardere, urmărindu-se introducerea în circuitul european a valorilor ceramicii preistorice din România. Cele aflate şi descoperite însoţind echipa de cercetători români şi străini i-au stârnit curiozitatea, a fost "contaminat", cum spune.
"Totul a început în 2000, în timpul unor cercetări efectuate de o echipă formată din cercetători străini şi români, condusă de profesorul Dragoş Gheorghiu. M-am oferit ca voluntar să le dau o mână de ajutor acelor cercetători, pe care nu-i băga nimeni în seamă", îşi aminteşte Cococi.
Ionel Cococi afirmă că după plecarea echipei care efectua cercetări curiozitatea l-a determinat să încerce că lucreze singur un vas de ceramică. Acel prim vas îl păstrează şi acum. L-a arătat şi echipei pe care o însoţise ca voluntar şi a fost apreciat.
"La următoarea lor venire le-am arătat primul vas. Au fost plăcut surprinşi. Vă daţi seama că a fost un pas foarte mare, dar ulterior am realizat că cel mai mare avantaj a fost că n-am ştiut nimic. Am fost nevoit să fac multe experimente, să pun la punct tehnica de ardere, de ridicare. Am fost invitat apoi la Bucureşti, să ţin un curs la Universitatea de Arte. Spuneau că prin materialele folosite de mine am contrazis teoria", a precizat meşterul olar, care a avut, în ultimul deceniu, expoziţii numeroase în ţară şi peste graniţe.
A expus la sediul UNESCO de la Paris, la Comitetul Regiunilor de la Buxelles, la Strasbourg, la Milano şi Torino.
Explică tainele olăritului şi copiilor din comuna Vădastra, unde este instructor la clasa externă de ceramică a Şcolii de Arte şi Meserii din Slatina.
"Vin copii de la clasa a III-a la a VII-a. Sunt plăcut surprins de ce îmi spun părinţii acestor copii, îmi mulţumesc pentru că au observat că acasă copiii le vorbesc despre cultura Vădastra", mai adaugă Cococi.
Meşterul olar menţionează că în prezent ceramica sa a făcut din Vădastra un brand de renume internaţional. "Acum Vădastra este recunoscută ca un centru de ceramică, deşi din punctul de meu de vedere un centru de ceramică nu are un singur meşter. Vădastra este acum un brand, naţional şi internaţional", a completat artizanul.
El arată că atelierul său şi ceramica de tip Vădastra pe care o realizează atrag vizitatori, mai ales specialişti, şi numărul lor ar putea creşte şi ar avea de câştigat şi alţi meşteri populari dacă ar fi creat un circuit turistic, dacă ar exista un proiect pentru investiţii în ateliere şi pensiuni, deoarece în judeţ sunt creatori populari care se disting în peisajul cultural naţional şi internaţional prin creaţiile lor şi sunt şi locuri ce ar putea trezi interesul turiştilor, dar nevalorificate din această perspectivă.
"În 2008 au venit la Vădastra 65 de turişti francezi, anul trecut a venit o familie din Germania. Eu am reuşit să amenajez atelierul, lucrez la amenajarea unei camere tradiţionale, aş vrea în timp să amenajez şi un spaţiu de cazare. Dacă cineva ar face un proiect pentru obţinerea de fonduri nerambursabile pentru ateliere, pentru meşteri populari, pentru pensiuni, ar schimba viaţa multor oameni. Ar putea să fie pus la punct un circuit turistic", mai spune Ionel Cococi.
Cultura neolitică Vădastra a fost descoperită în localitatea Vădastra din sudul judeţului Olt, în punctele Măgura Cetate şi Măgura Fetelor, unde au fost efectuate săpături arheologice în a doua parte a secolului al XIX-lea. Primele descoperiri sunt făcute de Cezar Bolliac, în timpul unor "excursii arheologice". Cultura Vădastra este una dintre cele mai importante culturi neolitice şi se distinge prin aspecte particulare de originalitate şi perfecţiune atât tipologice, cât şi în ceea ce priveşte tehnica realizării uneltelor, motivele ornamentale, mai ales în sfera dispunerii acestora.
Vasele tronconice, castroanele emisferice, fructierele - sunt câteva dintre formele caracteristice pentru ceramica Vădastra. Decorul este executat în tehnica inciziei-exciziei şi a încrustaţiei specifice. Spirala, meandrul, triunghiul, rombul, "dinţi de lup" sunt câteva dintre motivele decorative ale ceramicii Vădastra. Acestea acoperă întreaga suprafaţă a vaselor într-o dispunere matematică.
Arheologii au descoperit urme ale unor locuinţe neolitice, unelte din piatra, silex, os, greutăţi pentru războaiele de ţesut, fusaiole şi ceramică din acea perioadă. Arheologii au arătat că populaţiile acestei culturi foloseau animalele de tracţiune în muncile agricole şi prelucrau aramă, ceea ce demonstrează gradul de dezvoltare a culturii Vădastra. AGERPRES/(AS - autor: Cristina Matei, editor: Georgiana Tănăsescu)
Creează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, folosind o tehnică arhaică, prin care vasele de lut sunt ridicate fără roată cu ajutorului şnurului. Realizează ceramică neagră neolitică de tip Vădastra, după o tehnică din perioada 5.000 - 5.500 î.Hr.
A reînviat cultura Vădastra după anul 2000, când a participat voluntar într-un proiect internaţional experimental având ca temă cercetarea şi revitalizarea culturii Vădastra şi implementarea ei în comunitate. În cadrul proiectului, coordonat de profesorul Dragoş Gheorghiu, au fost cercetate relicvele descoperite în sit şi s-au pus la punct tehnica de ridicare arhaică, din perioada neolitică, tehnica de decorare, forma vaselor, inclusiv tehnica de ardere, urmărindu-se introducerea în circuitul european a valorilor ceramicii preistorice din România. Cele aflate şi descoperite însoţind echipa de cercetători români şi străini i-au stârnit curiozitatea, a fost "contaminat", cum spune.
"Totul a început în 2000, în timpul unor cercetări efectuate de o echipă formată din cercetători străini şi români, condusă de profesorul Dragoş Gheorghiu. M-am oferit ca voluntar să le dau o mână de ajutor acelor cercetători, pe care nu-i băga nimeni în seamă", îşi aminteşte Cococi.
Ionel Cococi afirmă că după plecarea echipei care efectua cercetări curiozitatea l-a determinat să încerce că lucreze singur un vas de ceramică. Acel prim vas îl păstrează şi acum. L-a arătat şi echipei pe care o însoţise ca voluntar şi a fost apreciat.
"La următoarea lor venire le-am arătat primul vas. Au fost plăcut surprinşi. Vă daţi seama că a fost un pas foarte mare, dar ulterior am realizat că cel mai mare avantaj a fost că n-am ştiut nimic. Am fost nevoit să fac multe experimente, să pun la punct tehnica de ardere, de ridicare. Am fost invitat apoi la Bucureşti, să ţin un curs la Universitatea de Arte. Spuneau că prin materialele folosite de mine am contrazis teoria", a precizat meşterul olar, care a avut, în ultimul deceniu, expoziţii numeroase în ţară şi peste graniţe.
A expus la sediul UNESCO de la Paris, la Comitetul Regiunilor de la Buxelles, la Strasbourg, la Milano şi Torino.
Explică tainele olăritului şi copiilor din comuna Vădastra, unde este instructor la clasa externă de ceramică a Şcolii de Arte şi Meserii din Slatina.
"Vin copii de la clasa a III-a la a VII-a. Sunt plăcut surprins de ce îmi spun părinţii acestor copii, îmi mulţumesc pentru că au observat că acasă copiii le vorbesc despre cultura Vădastra", mai adaugă Cococi.
Meşterul olar menţionează că în prezent ceramica sa a făcut din Vădastra un brand de renume internaţional. "Acum Vădastra este recunoscută ca un centru de ceramică, deşi din punctul de meu de vedere un centru de ceramică nu are un singur meşter. Vădastra este acum un brand, naţional şi internaţional", a completat artizanul.
El arată că atelierul său şi ceramica de tip Vădastra pe care o realizează atrag vizitatori, mai ales specialişti, şi numărul lor ar putea creşte şi ar avea de câştigat şi alţi meşteri populari dacă ar fi creat un circuit turistic, dacă ar exista un proiect pentru investiţii în ateliere şi pensiuni, deoarece în judeţ sunt creatori populari care se disting în peisajul cultural naţional şi internaţional prin creaţiile lor şi sunt şi locuri ce ar putea trezi interesul turiştilor, dar nevalorificate din această perspectivă.
"În 2008 au venit la Vădastra 65 de turişti francezi, anul trecut a venit o familie din Germania. Eu am reuşit să amenajez atelierul, lucrez la amenajarea unei camere tradiţionale, aş vrea în timp să amenajez şi un spaţiu de cazare. Dacă cineva ar face un proiect pentru obţinerea de fonduri nerambursabile pentru ateliere, pentru meşteri populari, pentru pensiuni, ar schimba viaţa multor oameni. Ar putea să fie pus la punct un circuit turistic", mai spune Ionel Cococi.
Cultura neolitică Vădastra a fost descoperită în localitatea Vădastra din sudul judeţului Olt, în punctele Măgura Cetate şi Măgura Fetelor, unde au fost efectuate săpături arheologice în a doua parte a secolului al XIX-lea. Primele descoperiri sunt făcute de Cezar Bolliac, în timpul unor "excursii arheologice". Cultura Vădastra este una dintre cele mai importante culturi neolitice şi se distinge prin aspecte particulare de originalitate şi perfecţiune atât tipologice, cât şi în ceea ce priveşte tehnica realizării uneltelor, motivele ornamentale, mai ales în sfera dispunerii acestora.
Vasele tronconice, castroanele emisferice, fructierele - sunt câteva dintre formele caracteristice pentru ceramica Vădastra. Decorul este executat în tehnica inciziei-exciziei şi a încrustaţiei specifice. Spirala, meandrul, triunghiul, rombul, "dinţi de lup" sunt câteva dintre motivele decorative ale ceramicii Vădastra. Acestea acoperă întreaga suprafaţă a vaselor într-o dispunere matematică.
Arheologii au descoperit urme ale unor locuinţe neolitice, unelte din piatra, silex, os, greutăţi pentru războaiele de ţesut, fusaiole şi ceramică din acea perioadă. Arheologii au arătat că populaţiile acestei culturi foloseau animalele de tracţiune în muncile agricole şi prelucrau aramă, ceea ce demonstrează gradul de dezvoltare a culturii Vădastra. AGERPRES/(AS - autor: Cristina Matei, editor: Georgiana Tănăsescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.