Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 19 mar /Agerpres/ - Memoria importantei comunităţi de evrei ce a locuit până în anii '40 în Sălaj este perpetuată astăzi de către Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord din Şimleu Silvaniei, un însemnat centru de studiu, cercetare şi educare în ceea ce priveşte problematica Holocaustului şi istoria locală a unei comunităţi dispărute.
Astăzi, în Sălaj, au mai rămas doar câţiva evrei care încearcă să-şi păstreze tradiţia şi religia în măsura posibilităţilor, însă au existat perioade în care în judeţ au trăit peste 14.000 de evrei, cea mai însemnată comunitate fiind la Şimleu Silvaniei.
Potrivit recensământului din 1930, exista un număr de 13.754 evrei în localităţile judeţului Sălaj. Evreii locuiau în special în oraşe, reprezentând 13,4% din totalul populaţiei urbane din judeţ. În perioada de la 1 ianuarie 1931 până la 1940, cu o lună înainte de Dictatul de la Viena, această populaţie evreiască a mai crescut cu 1.000 de suflete, ajungând la 14.464 evrei. După anul 1940, odată cu cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei şi evenimentele ce s-au succedat, numărul evreilor pe teritoriul Sălajului va rămâne nesemnificativ, ei fiind deportaţi sau exterminaţi.
Mircea Groza, un bucătar din Zalău, ce a strâns sute de reţete culinare din judeţ, crede că evreii au influenţat pozitiv comunităţile în care au trăit, inclusiv din punct de vedere alimentar.
''În satele mari, centrele de comună sau de plasă, erau prăvălii multe deţinute de evrei. Un exemplu e Hida, cu 18 prăvălii evreieşti, două abatoare şi trei măcelării. Evreii mâncau numai partea din faţă a animalelor şi atunci partea din spate rămânea pentru români. Românii aveau acces la alimente de calitate şi foarte diverse în prăvălii. În perioada respectivă erau măsline, bame, multe feluri de brânzeturi, chiar şi din import, curmale, smochine uscate - înşirate pe nuieluşe de răchită. Aşa era în perioada interbelică. Era o colaborare chiar prietenească între familiile evreieşti, ungureşti şi româneşti. Ei comunicau bine şi îşi transmiteau reţete. Românii găteau inspirat din bucătăria evreiască, dar foloseau chiar şi porcul şi afumăturile de porc care nu erau 'cuşer''', afirmă maestrul bucătar.
Cea mai importantă comunitate de evrei era localizată la Şimleu Silvaniei şi nu la Zalău dintr-un motiv ce poate părea cel puţin ciudat: ziua în care se ţinea târgul săptămânal.
''Oraşul Zalău, care era de fapt reşedinţă de judeţ - prin urmare cel mai important punct de atracţie pentru evrei - nu prezenta interes din cauza zilei de târg, pentru că târgul săptămânal se ţinea sâmbăta. Din această cauză numărul evreilor din Zalău a rămas insignifiant, nu a crescut, iar viaţa economică s-a menţinut pe o linie constantă. Astfel s-a conturat situaţia ciudată din punct de vedere economic, în care nu oraşul Zalău, ci Şimleul Silvaniei a fost autenticul centru economic al judeţului. Din păcate, din această comunitate prosperă care a contribuit masiv la dezvoltarea regională s-a mai întors din lagărele de concentrare şi exterminare naziste un procent de 10% evrei. Astăzi în oraşul Şimleu Silvaniei au mai rămas vreo 8 evrei care încearcă să-şi păstreze tradiţia şi religia în măsura posibilităţilor. La nivel de judeţ mai trăiesc circa 15 evrei'', afirmă Daniel Stejăran, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, de la Şimleu Silvaniei.
Sinagoga din Şimleu Silvaniei, construită la sfârşitul secolului XIX, a rezistat în faţa intemperiilor şi a reuşit să fie salvată în anul 2005 prin transformarea clădirii într-un memorial dedicat tuturor victimelor Holocaustului şi deportărilor masive din Transilvania de Nord către lagărele naziste.
De la deschiderea oficială a Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, acesta a devenit un important centru de studiu, cercetare şi educare în ceea ce priveşte problematica Holocaustului şi istoria locală a unei comunităţi dispărute.
În acest context, Muzeul Holocaustului a găzduit o serie de evenimente cu caracter ştiinţifico-cultural cum ar fi: Olimpiada Naţională Memoria Holocaustului, Concursul Multicultural şi Multietnic Valori Identitare din Transilvania de Nord, Seminarul Internaţional Anual Predarea Holocaustului şi în ultimii ani seria de manifestări culturale de comemorare a Zilei Internaţionale a Holocaustului, la care a fost prezent în mai multe rânduri ambasadorul Statului Israel în România. Această zi a devenit emblematică atât pentru muzeu, cât şi pentru primăria oraşului Şimleu Silvaniei. AGERPRES/(AS - autor: Sebastian Olaru, editor: Georgiana Tănăsescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.