COD GALBEN: 23-09-2020 Intre 06:00 si 10:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Harghita;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Palatul Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie, cunoscut ca Palatul CEC, după denumirea ulterioară a instituţiei, este situat pe Calea Victoriei, nr.13.
Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă la 8 iunie 1897, în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Până în 1875, în acel loc se aflaseră mânăstirea şi hanul "Sfântul Ioan cel Mare". Datând din secolul al XVI-lea, aşezămintele au fost restaurate de Constantin Brâncoveanu în anii 1702-1703. Ulterior, acestea s-au degradat şi au fost demolate în anul 1875. Actuala clădire a fost ridicată după demolarea primului sediu al Casei de Depuneri, ridicat, la rândul lui, în locul mânăstirii. Realizat după planurile arhitectului Paul Gottereau şi executat sub îndrumarea arhitectului român Ion Socolescu, Palatul CEC a fost terminat în anul 1900.
Palatul, construit în stil eclectic, se termină cu o cupolă de sticlă şi metal. Intrarea este încununată de un fronton în semicerc, sprijinit de câte o pereche de coloane de stil compozit. Cele patru volume de colţ, decorate cu frontoane şi steme, sunt acoperite de cupole în stil renascentist. O cupolă mult mai mare acoperă holul central al edificiului, în care funcţionează diferite ghişee ale instituţiei.
Picturile interioare au fost executate în perioada 1900-1913 de către Mihail Simonide. Dintre ele, se detaşează tabloul alegoric "Fortuna distribuind bunurile ei României în urma Independenţei", dar şi tabloul "Munca" de pe peretele aulei centrale.
Palatul CEC este şi una dintre cele mai rezistente clădiri din Bucureşti. În ciuda puternicelor cutremure care au afectat Capitala de-a lungul timpului, structura clădirii nu a fost avariată.
În prezent, în clădire îşi desfăşoară activitatea CEC Bank şi Muzeul CEC.
Muzeul CEC a fost inaugurat în septembrie 2005 şi este deschis în Holul Mare al Palatului CEC. În muzeu sunt expuse obiecte inedite, martore ale evoluţiei istorice şi economice a Casei de Economii şi Consemnaţiuni: documente originale ale tranzacţiilor financiar-bancare în anii de început ai băncii, documente financiare şi civile din colecţia Tezaur a CEC, produse bancare începând din anii 1880 până în zilele noastre, "puşculiţe" şi seifuri din perioada interbelică, precum şi materiale de promovare a imaginii băncii de-a lungul timpului - timbre, medalii comemorative, insigne, ilustrate etc.
Cu prilejul inaugurării Muzeului CEC, a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografii şi cărţi poştale "Bucureştii între 1850-1914", conţinând 30 de fotografii originale şi 100 de cărţi poştale aparţinând Bibliotecii Academiei Române, Cabinetul de Stampe.
***
Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni a fost concepută, încă din anul 1859, ca o anexă a Băncii de Scont şi Circulaţiune. Ea era inclusă într-un plan de ansamblu pentru organizarea creditului în România. La 28 iulie 1864, Consiliul de Miniştri a aprobat proiectul privind 'instituirea unei Case de Depozite şi Consignaţii', pentru ca la 24 noiembrie acelaşi an, după efectuarea modificărilor şi a amendamentelor propuse de Consiliul de Stat, domnitorul Alexandru Ioan Cuza să sancţioneze această lege.
Legea de înfiinţare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 1/13 decembrie 1864. În evoluţia Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni se disting mai multe momente importante. Astfel, după publicarea în Monitoarelor Oficiale nr. 12 din 16 ianuarie 1880 şi nr. 242 din 28 octombrie, acelaşi an, a decretelor de înfiinţare a Casei de Economie, instituţie anexă a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni îşi schimbă denumirea în Casa de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie.
La 1 ianuarie 1881 îşi începe activitatea Casa de Economie, instituţie autonomă financiar, dar aflată sub administrarea C.D.C.E. La 8 iunie 1897, se pune piatra fundamentală a Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie, în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat în anul 1900, prima şedinţă a Consiliului de Administraţie, în noul local, având loc la 15 iunie.
După intrarea României în Primul Război Mondial, alături de Antantă, în noiembrie 1916, administraţia instituţiei se scindează în două părţi: una în teritoriul ocupat, la Bucureşti, şi a doua, la Iaşi. Guvernul Ion I.C. Brătianu decide evacuarea tezaurului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie, al Băncii Naţionale a României, precum şi a valorilor aparţinând celorlalte instituţii publice şi private, la Iaşi, şi, de aici, la Moscova, pe baza garanţiilor date de guvernul rus şi de marii aliaţi ai României.
În 1930, are loc reorganizarea Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie prin desprinderea Casei de Economie, care devine 'instituţie publică autonomă', sub denumirea de Casa Generală de Economii, persoană juridică, aflată sub autoritatea Ministerului de Finanţe (Monitorul Oficial, partea a III-a, nr. 64 din 6 septembrie 1930). La 21 octombrie 1932, în urma modificării legii de organizare a Casei Generale de Economii, aceasta îşi schimbă denumirea în Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale, prescurtat CEC. Prin reforma monetară, înfăptuită la 15 august 1947, depunerile la CEC au fost recalculate la raportul 1: 20.000 lei.
Prin Decretul nr. 224 din M.O. nr. 202/1 septembrie 1948, s-a înfiinţat Casa de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, patrimoniul noii instituţii formându-se prin contopirea patrimoniilor Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni şi Casei Naţionale de Economii şi Cecuri Poştale. Instituţiei i se încredinţează primirea şi păstrarea economiilor băneşti ale populaţiei din întreaga ţară.
După 1990, CEC îşi extinde activitatea, în 1996 începe procesul de reformare şi modernizare a CEC, din punct de vedere juridic, instituţional şi al serviciilor şi produselor bancare. Apare Legea nr. 66 privind reorganizarea CEC în societate bancară pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor. La 1 iunie 2005, în M.O. nr. 463, este publicată Ordonanţa de Urgenţă nr. 42/26 mai 2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni CEC - SA, în vederea privatizării; la 3 august, în acelaşi an, este publicată Hotărârea de Guvern nr. 806/14 iulie 2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni CEC - SA, iar la 10 august 2005, Ministerul Finanţelor publica Anunţul de privatizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni CEC - SA.
În decembrie 2006, Guvernul României a stopat privatizarea CEC, considerând că preţul de 560 milioane de euro oferit de National Bank of Greece (singurul investitor rămas în cursa de privatizare a CEC) pentru pachetul de acţiuni de 69,9% este prea mic. La 4 martie 2008, prin Ordinul nr. 425/14 februarie, emis de Ministerul Economiei şi Finanţelor, se aproba Statutul CEC, iar prin Ordinul nr. 1312/25 aprilie 2008, emis de minister, privind modificarea precedentului ordin, se statua schimbarea imaginii şi a denumirii în CEC Bank SA. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.