Leonard Velcescu: Columna lui Traian, o carte de identitate care trebuie să dăinuie

 •  Cultură
376 afişări

Asociația pentru Identitate Culturală (AICC) a aniversat vineri seara, la sala ArCuB, 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a unuia dintre cele mai importante monumente ale antichității europene: Columna lui Traian.

d1c56119-9a41-49ed-ae0b-54ec1c6fc050

Despre importanța evenimentului a vorbit cercetătorul Leonard Velcescu, doctor în istoria artei cu teza "Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică", susținută în anul 2000 la Sorbona și EPHE (Paris) și premiată în 2012 de Academia Română.

"Anul acesta se împlinesc exact 1900 de ani de când a fost inaugurată Columna lui Traian. Forul lui Traian a fost inaugurat în 112, iar Columna un an mai târziu, în 113. (...) Columna lui Traian e cam tot ce a mai rămas din Forul lui Traian", a arătat Velcescu subliniind că monumentul a reprezentat sursă de inspirație pentru artiști renumiți — Rafael, Michelangelo, Bernini, Rubens.

Totodată el a pledat pentru ''integrarea'' celor mai importante monumente în societatea actuală și a comparat Columna cu ''o carte de identitate care trebuie să dăinuie''.

"Toate aceste monumente importante, care ne privesc și pe noi în mod direct, trebuie integrate în societatea noastră actuală, ca o moștenire culturală, ele reprezintă identitatea noastră. Acest monument inestimabil să nu fie uitat, să fie studiat în școală, de către studenți, istorici, istorici de artă, sculptori, pentru ca acest monument să fie tot timpul viu în spiritele și cărțile noastre. Este ca un fel de carte de identitate care trebuie să dăinuie cât vom exista", a spus Leonard Velcescu.

În opinia prof.univ.dr. Ion Coja, faptul că Traian a simțit nevoia să ridice acest monument, deosebit de important și semnificativ, arată printre altele și prețuirea aparte a romanilor față de Dacia.

"Dacii au fost cuceriți destul de greu, în comparație cu mersul triumfal al cuceririlor romane (...). Romanii au știut să-și respecte adversarii, au știut să le arate prețuirea lor, deopotrivă prin Columna lui Traian, prin Tropaeum Traiani de la Adamclisi, care și acela este este un monument deosebit al antichității, fără pereche și acela, precum și prin statuile acestea de daci care, încă nici azi nu înțelegem de ce sunt așa de multe, de mari și de frumoase. E un mesaj subtil pe care îl transmit și pe care încă nu l-am descifrat noi", a evidențiat Coja.

Sensul major al Columnei lui Traian este, după părerea profesorului Ion Coja, respectul roman față de adversarii săi. "Au avut o calitate pe care nu au mai avut-o alți cuceritori, și anume aceea că au știut să colaboreze cu băștinașii, cu autohtonii. Tocmai de aceea, o bună vreme romanii erau așteptați să vină (...), pentru că aduceau o îmbunătățire a vieții", a explicat vorbitorul.

El a mai evidențiat faptul că Dacia a fost cucerită în momentul de maximă expansiune, de maxim prestigiu al Romei, lucru care explică de ce cuvântul romanus s-a păstrat numai la români. "Pentru că, mai târziu, după retragerea aureliană, în sec.IV-V, prestigiul numelui de romanus a scăpătat. Deci celelalte popoare romanice au asistat la decăderea imperiului roman, pe când daco-romanii, în nordul Dunării, nu au mai asistat la acest spectacol neplăcut și au rămas cu amintirea falnică a romanilor de pe vremea lui Traian", a remarcat Ion Coja.

Nu în ultimul rând, profesorul Coja s-a referit la numele lui Traian care s-a păstrat în tradiția românilor.

Prezent la manifestare, viceprimarul Capitalei, Dan Darabont, a spus că evenimentul este un pretext binevenit de a aduce în atenția cât mai multor oameni că istoria dacilor și a romanilor. "Nu se spune nimic, în istoria pe care o cunoaștem și am învățat-o la școală, despre rolul dacilor în imperiul roman timp de câteva sute de ani, nu se spune nimic despre faptul că la vremea primului război daco-roman, majoritatea Daciei era deja creștinată de către Apostolul Andrei, nu se spune nimic despre faptul că a apărut o limbă, sau exista dinainte poate, o limbă unitară pe o suprafață mai mare decât a actualei Românii. (...) Sunt câteva întrebări la care, cred eu, ar trebui să avem curajul să căutăm niște răspunsuri, dincolo de gândirea care ne-a fost formată prin educația materialist-dialectică și să facem mai mult apel la intuiție și la logică", a susținut Darabont.

Evenimentul a continuat cu proiectarea unor filme documentare realizate despre Columna lui Traian, un recital al pianistei Sânziana Mircea și proiectarea filmului "Decoding Dacia".

Anul acesta, pe 12 mai, s-au împlinit 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a unuia dintre cele mai importante monumente ale antichității europene: Columna lui Traian.

Columna este o prețioasă cronică vizuală a războaielor daco-romane (101-102, 105-106 d.Hr) și un izvor de mare însemnătate pentru cunoașterea istoriei naționale. AGERPRES

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Cultură

Cele mai citite din Cultură

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe