COD GALBEN: 25-02-2021 Intre 06:30 si 09:00 se va semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m, si izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Călăraşi, Județul Ilfov; COD GALBEN: 25-02-2021 Intre 06:30 si 09:00 se va semnala local ceață, care determină scăderea vizibilității sub 200 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Alba, Județul Mureş, Județul Harghita; COD GALBEN: 25-02-2021 Intre 06:30 si 09:00 se va semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Cluj; COD GALBEN: 25-02-2021 Intre 06:20 si 09:00 se va semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m, ce va favoriza, în funcție și de condițiile locale, formarea ghețușului in Județul Caraş-Severin, Județul Caraş-Severin, Județul Timiş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Muzeul Municipiului Bucureşti a lansat, miercuri, "Cinema Museion", o secţiune pe site-ul instituţiei cu acces gratuit la filme documentare cu imagini vechi, care aduc un plus de informaţii faţă de cele oferite prin expoziţiile permanente şi tematice, temporar închise până la ridicarea stării de urgenţă.

"Toate cele 15 pagini de Facebook ale MMB s-au transformat în reale reviste culturale destinate publicului larg, dar pe profilul unităţii muzeale la care se referă: arheologie, antropologie, istorie urbană, istoria artei. Echipa muzeului s-a mobilizat şi a mai fost găsită o idee pentru împărtăşirea unor informaţii utile tuturor", se arată într-un comunicat de presă transmis miercuri, AGERPRES, de instituţia muzeală.

În prezent, sunt opt astfel de filme de arhivă în noua secţiune şi vor mai fi introduse şi altele.

Filmele documentare din arhiva MMB pot fi vizualizate accesând: http://muzeulbucurestiului.ro/cinema-museion.html.

* Conferinţa Micii Înţelegeri - După Primul Război Mondial, ţările mici doreau o asociere prin care să apere status-quo-ul stabilit după Tratatul de la Versailles şi în acest context se va încheia prima alianţă defensivă regională: Mica Înţelegere - Cehoslovacia, Iugoslavia şi România. Supranumită şi Mica Antantă, această alianţă era prima cu caracter regional constituită în Europa postbelică şi care urmărea să creeze un climat de pace şi securitate în centrul şi sud-estul continentului.

 


La 9 mai 1925, avea loc la Bucureşti conferinţa Micii Înţelegeri, în care se reafirma politica de securitate colectivă, împotriva revizionismului. Miniştrii de Externe ai României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei se reunesc la Palatul Sturza, având apoi un program care a inclus Parada de 10 mai, vizita la Curtea de Argeş şi la reşedinţa de vară a premierului Ionel I.C. Brătianu.

*Concurs de arături 1927 - În zilele de 15-16 octombrie 1927, pe moşia Dămăroaia, aferentă comunei Băneasa din judeţul Ilfov, are loc o demonstraţie a câtorva modele de tractoare de fabricaţie americană, britanică şi germană, urmată de un concurs de arături. La demonstraţie participă prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, ministrul Agriculturii şi Domeniilor, Constantin Argetoianu, precum şi Gheorghe Cipăianu, subsecretar de stat în cadrul aceluiaşi minister.

 


Atenţia acordată de către înalţii oficiali calităţilor şi performanţelor fiecărui model de tractor (greutate, consum de carburant, adâncimea brazdei) sugerează posibilitatea efectuării unor comenzi în străinatate pentru achiziţionarea modelelor preferate. Documentarul înfăţişează un Ionel Brătianu activ şi jovial, cu doar o lună şi zece zile înainte de neaşteptatul său deces.

* Festivităţile din Ploieşti 1925 - Filmul prezintă acţiunile din data de 28 iunie a anului 1925, când are loc vizita prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, însoţit de ministrul Justiţiei, George G. Mârzescu, şi ministrul Muncii, Cooperaţiei şi Ocrotirilor Sociale, Nicolae Chirculescu, la Ploieşti.

 


Cu acest prilej, premierul Ionel Brătianu pune piatra de temelie a Casei Instructorilor (corpului didactic) din Ploieşti şi taie panglica la şoseaua de centură a oraşului. Tot atunci, premierul şi miniştrii care îl însoţeau inspectează stadiul construcţiei Palatului de Justiţie proiectat de către arhitectul Toma T. Socolescu şi a lucrărilor de canalizare ale oraşului, ocazie cu care se oficiază şi un serviciu divin. Ziua se încheie cu un dineu oferit de către autorităţile locale înalţilor oaspeţi veniţi de la Bucureşti.

* Calea Văcăreşti - Filmul poartă privitorul într-o călătorie la mijlocul secolului trecut pe Calea Văcăreşti, arteră care îşi trage numele, dar şi punctul de plecare de la Mânăstirea Văcăreşti. Materialul are două părţi complementare. Prima parte introduce artera bucureşteană de la Piaţa Sudului până în centru, spre Piaţa Unirii, cu mici opriri în spaţiile mai însemnate din punct de vedere social sau arhitectural. Partea a doua oferă o perspectivă cinematografică asupra Complexului Monumental Văcăreşti.

 


Construit de primul domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, între 1716-1722 şi demolat în 1985 din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, monumentul este surprins, în aceste înregistrări, într-un proces de reconsolidare declanşat la începutul anilor '80. Imaginile aeriene asupra acestui aşezământ şi cele cu interioarele celor două biserici fac din acest montaj unul dintre cele mai complete şi valoroase înregistrări realizate vreodată la Văcăreşti.

* Palatul Voievodal Curtea Veche (1) - Curtea Domnească din Bucureşti se prezintă ca o succesiune de construcţii aparţinând unor etape istorice distincte, în funcţie de necesităţile, gusturile şi, mai ales, orientarea politică a domnitorilor Ţării Româneşti.

 


Filmul, realizat în limba engleză la cererea Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, prezintă istoria Curţii Vechi a Bucureştilor, pornind de la începuturile aşezării legendarului Bucur ciobanul, în care oamenii se ocupau cu agricultura, creşterea animalelor, pescuitul, meşteşugul şi comerţul, la adăpostul zidurilor oferite mai întâi de o fortăreaţă, apoi de Cetatea Bucureştilor, aşa cum apare ea menţionată în prima atestare a Capitalei, şi, în cele din urmă, sub protecţia oferită de Curtea Domnească, reşedinţa oficială a domnitorului Ţării Româneşti.

* Palatul Voievodal Curtea veche (2) - Realizat în anul 1972, de Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale", filmul prezintă istoria Curţii Vechi a Bucureştilor, reşedinţa oficială a domnitorilor Ţării Româneşti timp de aproape trei secole şi jumătate.

 


Prezentarea începe după momentul întemeierii Ţării Româneşti, când viaţa aşezărilor şi oraşelor cunoaşte o dezvoltare însemnată. Vlad Ţepeş este cel care poposeşte pe aceste meleaguri şi ridică aici o cetate undeva la mijlocul secolului al XV-lea, moment ilustrat în film prin prezentarea documentului de la 20 septembrie 1459, ce constituie prima atestare documentară a oraşului.

Funcţia de reşedinţă voievodală a Bucureştilor este dată de hrisovul datat 14 octombrie 1565, emis de către voievodul Radu cel Frumos. Nu sunt omise capitolele pline de istorie care au aparţinut unor domnitori precum Mircea Ciobanul, Matei Basarab sau Constantin Vodă Brâncoveanu, ale căror gusturi pentru frumos au condus la o îmbinare armonioasă de forme şi culori regăsite în zidurile Curţii Domneşti. Se remarcă pivniţele construite în veacul al XVI-lea de către Mircea Ciobanul, păstrate, parţial, în forma lor originală. Totodată, este prezentată şi Biserica Buna Vestire-Sfântul Anton, cel mai vechi monument de arhitectură religioasă păstrat până astăzi, fiind locul în care după Mircea Ciobanul, cititorul său, domnitorii Ţării Româneşti depuneau jurământul de credinţă faţă de neam şi ţară.

Filmul se încheie cu prezentarea Hanului Manuc, un alt simbol al Bucureştilor de ieri şi de azi, ale cărui ziduri încearcă să transmită ecoul unor vremuri demult apuse.

* Reînhumarea domnitorului Constantin Brâncoveanu - În pronaosul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou, ctitorită de Constantin Brâncoveanu şi târnosită la 29 iunie 1707 cu mare pompă, se află mormântul domnitorului. După martiriul de la 15 august 1714, când a fost executat împreună cu cei patru fii ai săi, la Constantinopol, trupurile au fost luate de creştini, agenţi ai Patriarhiei şi îngropate în Mănăstirea Halki, nu departe de Constantinopol. În iunie 1720, Maria, soţia marelui voievod, le aduce la Bucureşti, în mare taină, şi le înmormântează în Biserica Sf. Gheorghe Nou, aflată sub scutul Patriarhiei de Constantinopol.

 


Secretul acestei înmormântări a fost atât de bine păstrat, încât timp de două sute de ani mormântul lui Brâncoveanu a rămas neştiut. Abia în anul 1914, Virgil Drăghiceanu descoperă inscripţia de pe candela din argint filigranat ce străjuia deasupra unei lespezi frumos "înflorită": "Această candelă ce l-au dat Sti. Gheorghe cel Nou luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab voievod şi este făcută de Doamna Măriei Sale Maria, care şi Măria Sa nădujduieşte în Domnul, iarăşi aici să i se odihnească oasele. Iulie în 12 zile, leat 7228 (1720)".

La data de 21 mai 1934, după hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost organizată, în Bucureşti ceremonia de reînhumare a osemintelor voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Cortegiul cu rămăşiţele marelui domn apărător al creştinătăţii au fost purtate la Patriarhie, unde s-a oficiat un serviciu religios. Au luat parte M.S. Regele Carol al II-lea şi membrii ai Casei Regale a României, Marele Voievod Mihai, ASR Nicolae, IPS Patriarhul Miron Cristea şi reprezentanţi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

* Vizita reprezentanţilor Micii Înţelegeri la Vila Florica - Vila Florica este situată în localitatea Ştefăneşti, în judeţul Argeş, la doar câţiva kilometri de oraşul Piteşti. La momentul preluării acestor "imagini mişcătoare", în 1925, la conac tocmai se terminaseră ultimele lucrări de amenajare, gândite şi conduse chiar de Ionel I.C. Brătianu.

 


Conacul are o istorie foarte veche, datând de la jumătatea secolului al XIX-lea. Piatra lui de temelie se pare că ar fi fost pusă în 1823. Memoriile membrilor familiei Brătianu păstrează anul 1858 ca dată a modernizării realizate de Ion şi Pia Brătianu, iar forma actuală este dată de Ionel Brătianu în 1925. Numele moşiei a fost dat în memoria Floricăi, prima născută a familei, sora cea mai mare a lui Ionel, dar care moare la doar 3 ani în 1865. Cu timpul, moşia se extinde semnificativ. Ea ajunge să aibă o capelă pe locul unde iniţial a fost Florica înmormântată. Arhitectura capelei, cu hramul "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", a fost semnată de arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy, cel care conduce renovările şi la biserica mânăstirii de la Curtea de Argeş.

Se aduce pe pământul moşiei, din Transilvania, o biserică despre care ştim că ar fi fost a lui Horea, fiind prima încercare de translatare arhitectonică de la noi. Se construieşte o fermă, un parc dendrologic cu un şarm special, chiar şi o gară. Locul este cu adevărat unul special pentru istoria noastră. El a crescut deodată cu membrii familiei Brătianu şi cei ai familiei extinse a liberalilor.

În urma vizitei, pe care o vedem surprinsă în imagini, în parc a fost realizată o sculptură, după unele surse semnată de Ivan Mestrovici, cu trei vulturi ce semnifică uniunea dintre cele trei state semnatare ale alianţei Mica Înţelegere. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)

 

Sursa foto:  Muzeul Theodor Aman/Facebook.com

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.