O ie veche de 70 de ani cu coarnele berbecului şi cu romburi cusute în culoarea roşie ce semnifică fertilitatea, o cămaşă de mire cu stâlpul vieţii şi păuni, dar şi o ie cu romburi micuţe cusute în fir albastru ca un fel de descântec pentru a-l apăra de rele pe cel care o poartă sunt cele mai importante ii care au fost prezentate luni, de Ziua Iei, într-o expoziţie în aer liber în Parcul Alei din municipiul Giurgiu de meşterul popular în arta cusutului de costume populare Maria Ţâru.

"La expoziţia din acest an dedicată iei din zona folclorică Vlaşca am prezentat astăzi un număr de 30 de ii, cămăşi populare pentru femei, fete şi băieţi. Cea mai veche ie prezentată aici este una pe care am achiziţionat-o de la o femeie din sat în vârstă de 87 de ani şi pe care a cusut-o când avea 17 ani, aceasta este deosebită deoarece are cusute pe ea coarnele berbecului şi romburi în fir roşu ce semnifică fertilitatea. O altă cămaşă veche are modelul straja, reprezentat printr-un romb micuţ în fir albastru ca un fel de descântec pentru a-l apăra de rele pe cel care o poartă", a declarat luni, pentru AGERPRES, Maria Ţâru.

Ea spune că o altă ie importantă a colecţiei este cămaşa de mire ce are cununiile reprezentate printr-un cerc albastru,w iar mijlocul este cusut cu aţă roz ceea ce semnifică inelul fetei, apoi, pe pieptul cămăşii este cusut stâlpul vieţii, iar de o parte şi de alta sunt dispuşi doi păuni. Cusătura este continuată cu pomul vieţii ca tânărul mire să aibă viaţă lungă şi apoi sunt cusuţi cocoşei, ceea ce reprezintă copiii care vor urma, şi lumânările de cununie, iar modelul se poate repeta în funcţie de statura celui care o poartă.

"O altă ie dragă mie este cea pe care o port şi pe care am cusut-o chiar eu şi are spinul de Bărăgan cu aţă roz. Spinul de Bărăgan era bun de lecuit bolile de plămâni", spune Maria Ţâru.

Ea adaugă că mai are în lucru ii cu maci şi flori de câmp, modele pe care le coase doar pe pânză de casă veche, autentică, pe care o primeşte de la femeile din sat sau o achiziţionează de pe internet.

"Am lucrat cămăşi populare pentru oamenii din sat, dar şi pentru copii sau interpreţi locali de muzică populară. Iubesc arta cusutului, am 53 de ani şi m-am îndrăgostit de acest meşteşug în clasa a opta când bunica mea m-a pus să îmi cos o ie. La cămăşile populare din zona folclorică Vlaşca predomină culorile galben pai al spicului de grâu, un roşu mai intens, verdele puternic al frunzei de nuc şi vişiniul, care este însemnul pământului. Ca modele cusute sunt coarnele berbecului, pomul vieţii, stâlpul vieţii sau spectrul solar simbolizat prin cercuri cusute cu aţă roşie iar în interior cu fir galben", mai spune experta în cusături populare.

Foto: (c) Camelia Bigan / AGERPRES

Maria Ţâru predă arta cusăturilor populare la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu şi în localitatea de domiciliu, comuna Gostinu, dar spune că vârsta şi interesul tinerei generaţii pentru această artă scad de la an la an pentru că dacă în anii trecuţi se înscriau la cursuri elevi de gimnaziu, acum vin "copii preşcolari sau din clasele primare pentru că cei mari sunt atraşi mai mult de internet şi mai puţin de cusături populare".

"Acum împărtăşesc arta cusăturilor populare unui număr de 20 de cursanţi cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani, dintre care şase sunt băieţi, dar mai am şi câţiva adulţi pasionaţi în arta cusutului chiar în municipiul Giurgiu, o femeie de 63 de ani, dar şi fata mea de 28 de ani şi o nepoată de 21 de ani, care au furat ceva din învăţăturile acului pe etamină", a încheiat Maria Ţâru.

Anual, meşterul popular pregăteşte şi participă la expoziţii de costume populare în ţară sau străinătate, cea mai interesantă expoziţie fiind în urmă cu câţiva ani când ia populară de Vlaşca a fost prezentată unor şeici în Arabia Saudită.

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, anual, la 24 iunie, începând din 2013, în ţara noastră şi în comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe din întreaga lume. Tema de anul acesta a Zilei Universale a Iei este ''Sustenabilitate şi Identitate culturală''. AGERPRES / (AS - autor: Camelia Bigan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)