Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sunetul shofarului (corn de suflat evreiesc) s-a reauzit, vineri, în Sinagoga Cetate din Timişoara, după aproape patru decenii de când lăcaşul cultului iudaic a fost desacralizat, ca urmare a scăderii populaţiei evreieşti din oraş, iar acum a fost redeschis pentru servicii religioase şi evenimente culturale care cadrează cu statutul de sinagogă.

După îndelungata desacralizare, în prezenţa a sute de membri ai comunităţii evreieşti locale şi din ţară şi a numeroşi membri ai Guvernului şi ai Parlamentului României, dar şi a vicepreşedintelui Parlamentului Germaniei, doi rabini au citit binecuvântări specifice, a fost reaşezată Tora în Aron hakodeş (sanctuarul sinagogii în care sunt ţinute sulurile cu textele Tora), s-a pus mezuza (care conţine pasaje biblice) la poartă.

 

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES


Preşedinta Comunităţii Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann, a declarat că Sinagoga Cetate nu a mai funcţionat din 1985, iar renovarea şi revitalizarea ei a fost o preocupare permanentă a fostului rabin din Timişoara Ernst Neumann.

"În 2002 a început un contract de comodat pentru 15 ani cu Societatea Filarmonica şi deşi au încercat să găsească soluţii pentru renovare, nu au reuşit. În ultimii cinci ani am considerat că este foarte important ca sinagoga să revină complet comunităţii şi să găsim soluţii pentru renovarea. Este un vis divin faptul că sinagoga s-a redeschis, cu sprijinul Guvernului României, secretarului de stat pentru culte, Victor Opaschi, a primăriei şi a Federaţiei noastre de la Bucureşti, dar şi al preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Silviu Vexler, care s-a implicat foarte mult pentru Sinagogă, încă de când era doar deputat. Până acum s-a făcut tot ce ţine de structură, partea artistică mai trebuie refăcută, orga, chiar şi la exterior. Vitraliile, uşile s-au restaurat, parte din pictură, mai ales cupola transparentă, turnurile din exterior au fost refăcute", a detaliat Luciana Friedmann.

 

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES


La etaj la fi punct muzeal, vor şi şi conferinţe, concerte, anumite expoziţii, iar pentru că în 2023 Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană comunitatea este stimulată şi mai mult să organizeze aici evenimente artistice care cadrează cu statutul de sinagogă.

La inaugurarea din 7 mai 1872 a Sinagogii a participat şi împăratul Franz Joseph al Austriei.

 

Istoricul Victor Neumann a declarat, pentru AGERPRES, că este important să vorbim despre toate construcţiile pe care le avem într-un oraş sau într-o ţară, pentru că tot ceea ce înseamnă monumente istorice, care vin din alte secole, reprezintă patrimoniul României.

"Patrimoniul este multicultural, multiconfesional, fie că vorbim despre biserici ortodoxe, catolice sau sinagogi, toate reprezintă patrimoniu naţional. Este foarte frumos faptul că această Sinagogă a fost restaurată în primul rând pe banii Guvernului României şi a Primăriei Municipiului Timişoara (în ultimii trei ani, n.r.). Este extrem de important să cunoaştem tot ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani sau cu 300 de ani, ce fel de populaţie a fost aici, ce culte au existat. Sunt construcţii monumentale care merită nu doar să fie reparate şi redate comunităţii, ci şi valorificate în sens cultural. Este patrimoniul statului, al naţiunii tot ceea ce se numeşte arhitectură, construcţie", a detaliat Victor Neumann.

 

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES


Istoricul a precizat că în Timişoara au existat cinci sinagogi, întrucât populaţia evreiască a fost numeroasă în toate cartierele istorice ale oraşului (Cetate, Fabric şi Iosefin).
 

"Erau comunităţi distincte în fiecare cartier. La o populaţie de 70 de mii de locuitori, cât avea Timişoara în urmă cu 110 ani, erau cinci sinagogi, ceea ce înseamnă o toleranţă între creştini şi evrei, între toate riturile, am avut întotdeauna o diversitate. Două dintre sinagogi au dispărut, pentru că scăzând numărul populaţiei evreieşti nu s-a mai resimţit nici nevoia oficierii de servicii religioase pentru comunitate", a explicat Neumann.
 

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO


La redeschiderea Sinagogii Cetate au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, ministrul Muncii, Marius Budăi, înalţi oficiali ai cultului iudaic din România. Cu acest prilej au fost citite mesajele transmise de către preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)

 

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.