Veşmintele liturgice pe care le vor purta episcopii şi preoţii cu ocazia vizitei Papei Francisc la Şumuleu Ciuc sunt realizate într-un mic atelier de croitorie din Leliceni, o localitate în apropierea municipiului Miercurea Ciuc.

În hala de producţie, într-o atmosferă de vădită emoţie, muncitoarele sunt concentrate la coaserea stolelor (corespondentul patrafirului ortodox) pentru preoţii concelebranţi. Într-o altă încăpere, o maşinărie performantă brodează, cu fir aurit, crucea de pe stolă şi se stabilesc ultimele detalii pentru realizarea cazulei (veşmânt liturgic) pe care o vor purta cei 60 de episcopi prezenţi la slujbă.

Părintele Ilyés Zsolt, de la parohia romano-catolică Leliceni, este sufletul întregii activităţi şi explică faptul că atât cazula episcopilor, cât şi stola preoţilor concelebranţi vor avea simboluri euharistice, dar şi imaginea statuii Fecioarei Maria de la Şumuleu Ciuc, a chipului Sfântului Părinte şi a altarului de unde se va oficia liturghia, în data de 1 iunie.

"Veşmântul liturgic, pe care îl facem pentru Sfânta Liturghie pe care o va oficia Papa, are în faţă simbolurile euharistice: ostia şi Sfântul Duh, fiindcă întotdeauna prin Sfântul Duh ostia se transformă în trupul lui Iisus, dar şi pentru că noi avem hramul mare la Rusalii, anul acesta aproape de venirea Papei şi de aceea au fost alese aceste simboluri sfinte pentru noi, aici. Pe spatele cazulei va fi Sfânta Maria, pentru că Şumuleul este un loc de pelerinaj sfânt (care o are în centru pe Fecioara Maria- nr), imaginea Papei, fiindcă Papa vine la Şumuleu şi altarul de unde Papa va celebra slujba", a precizat părintele Ilyés Zsolt.

Acesta a spus că imaginile de pe spatele cazulei au fost alese atât pentru a fi o amintire pentru cei care o vor purta, cât şi pentru a aminti de oamenii locului. De asemenea, şi stola preoţilor concelebranţi va avea aceleaşi simboluri, aceştia urmând să o primească în dar, la finalul liturghiei.

"Mă bucur că putem să le facem, mă bucur în primul rând că vine Papa la noi (...) Sunt foarte mulţumit şi mă bucur foarte mult că vine şi vrem să facem un gest, cât de frumos putem noi, pentru el, să organizăm o liturghie frumoasă, o întâlnire frumoasă, veşminte frumoase care, cumva, să ne amintească şi pe noi de acest eveniment unic în viaţa noastră", a spus părintele Ilyés.

În atelierul de croitorie de la Leliceni, construit din fonduri europene şi care funcţionează de câteva luni, se realizează 60 de cazule pentru episcopi şi 400 de stole pentru preoţii concelebranţi şi se speră că în zece zile comanda va fi finalizată. Imaginile de pe veşminte sunt imprimate la o firmă de profil din Miercurea Ciuc.

Molnar Anna, şefa de secţie de croitorie, supraveghează cu atenţie toate activităţile şi dă ultimele recomandări femeilor aşezate în faţa maşinilor de cusut sau de călcat. Recunoaşte că e o bucurie, dublată de o mare emoţie, dar şi de responsabilitate şi spune că probabil va realiza cu adevărat ceea ce s-a făcut în atelierul condus de ea atunci când îi va vedea pe preoţi şi episcopi îmbrăcaţi cu respectivele veşminte.

"Este un lucru foarte frumos, ne bucurăm că noi am primit lucrul acesta şi de aceea că suntem la primii paşi, acum s-a făcut atelierul acesta, din bani europeni şi vrem să facem ceva aparte, ceva frumos, sperăm să reuşim. Avem şase muncitori şi ne pare foarte bine că am primit această comandă. Sunt emoţionată şi avem o altă atenţie, se lucrează foarte mult şi cu mâna, se brodează, vrem să fie în fiecare zi cât mai bine, să facem mai bine şi femeile sunt încântate că lucrăm cu aceste veşminte", a spus Molnar Anna.

Aceasta dezvăluie că părintele Ilyés este "modelul", cel care probează veşmintele şi cu ajutorul căruia se fac ultimele ajustări, ca totul să iasă perfect.

Pe lângă emoţie şi bucurie, muncitoarele din atelierul de croitorie spun că sunt şi mândre că îşi aduc contribuţia la organizarea vizitei Suveranului Pontif la Şumuleu-Ciuc.

"E o mândrie că noi suntem cei care lucrăm pentru vizita Papei, mai ales când o să vedem 400 de preoţi, fiecare cu stola făcută de noi, vom fi mândri că am reuşit asta cu 5-6 oameni", spune Gidró Éva, coordonatoarea muncitoarelor.

La rândul ei, Ferencz Judit netezeşte cu fierul de călcat stola unui preot şi mărturiseşte, cu lacrimi în ochi, că ceea ce face este foarte emoţionant, mai ales că o dată în viaţă i se acordă unui om o asemenea şansă, iar colega ei, Péter Zsófia, o completează şi spune că e o mare bucurie pentru un creştin şi spune că lucrează cu emoţie, dar şi cu mare atenţie.

Părintele Ilyés Zsolt le priveşte cu blândeţe pe muncitoare, probează stola pe care el însuşi o va purta la Sfânta Litughie oficiată de Papa Francisc şi spune că mesajul vizitei în România a Sfântului Părinte, "Să mergem împreună", este unul foarte frumos şi ar fi bine să devină realitate.

"E un mesaj foarte frumos şi important. E o suferinţă de-a mea că, de multe ori, nu mergem împreună, mergem separat şi mergem în direcţii diferite; parcă nu vrem să ajungem tot acolo, la unitate, la o viaţă frumoasă pentru oameni, pentru noi, şi invocarea 'Să mergem împreună' este ceva foarte frumos. Ar fi mult mai frumos dacă am merge împreună, indiferent de naţionalitate şi de orice religie, de orice rasă, viaţa noastră ar fi mult mai frumoasă dacă am merge împreună. (...) Mesajul e foarte actual pentru toată lumea şi ar fi frumos să nu rămână numai un mesaj, ci să devină realitate", a afirmat părintele Ilyés Zsolt.

De la fereastra micului atelier de croitorie se văd dealurile înverzite, acoperite cu ceaţa dimineţii, iar în interior o mână de femei, cu zâmbetul pe buze, lucrează cu emoţie şi bucurie, conştiente de şansa extraordinară pe care au primit-o, aceea de a-şi aduce contribuţia la organizarea unui eveniment unic în viaţa acestei zonei.

Papa Francisc va efectua, între 31 mai şi 2 iunie, o vizită apostolică în România şi se va afla în oraşele Bucureşti, Iaşi şi Blaj, precum şi la Sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc.

La Şumuleu Ciuc, Suveranul Pontif va veni în data de 1 iunie şi va oficia o liturghie, de la altarul aflat în şaua muntelui Şumuleu. AGERPRES / (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)