Câteva mii de credincioşi de stil vechi din judeţ, dar şi turişti veniţi din Ucraina sau Republica Moldova, care păstrează calendarul iulian, sărbătoresc luni prima zi de Crăciun, conform tradiţiilor locale ale acestei sărbători creştine.

La Mănăstirea Slătioara, unde este şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, un sobor de preoţi a oficiat Sfânta Liturghie de Crăciun, iar cu o seară înainte, conform tradiţiei din Ajunul Crăciunului, s-a făcut Vecernia, urmată de slujba de Priveghere a Naşterii Domnului, iar credincioşii prezenţi au cântat colinde.

Un obicei păstrat de credincioşii de stil vechi este ''mersul cu icoana", iar preoţii intră în fiecare casă şi vestesc Naşterea Domnului.

Ortodocşii de stil vechi din localităţi sucevene ca Slătioara, Rădăşeni, Baia, Bogdăneşti, Drăguşeni, Manolea, Lipoveni, Păiseni, Roşiori, Vatra Dornei, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Râşca, Slatina, Fălticeni, Mălini, Slatina sau Vadu Moldovei au primit preotul în Ajunul Crăciunului.

În judeţul Suceava sunt peste 2.500 de ruşi-lipoveni care sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou pe stil vechi.

Masa de Crăciun a credincioşilor de stil vechi din judeţul Suceava include peşte, mâncăruri specifice cum ar fi haladet - o piftie care se serveşte cu hrean, lapşa - tăiţei fierţi în supă de pasăre, sarmale, ciorbă de perişoare, dar şi desert cu cozonac cu nucă, vareniki - colţunaşi cu brânză şi alte specialităţi ruseşti sau ucrainene.

În judeţul Suceava se află cea mai mare mănăstire de stil vechi, cu 70 de călugări, de la Slătioara, unde este şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, al cărei mitropolit este Vlasie Mogârzan.

Totodată, în judeţ mai sunt zece mănăstiri, 22 de biserici şi şapte schituri de stil vechi. AGERPRES / (AS - autor: Silvia Marcu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)