

Mulţi dintre românii stabiliţi în Strasbourg şi împrejurimile capitalei Alsaciei s-au cunoscut şi au stabilit relaţii de prietenie venind la biserica ortodoxă situată, practic, în centrul istoric al oraşului, acolo unde zeci de copii, majoritatea născuţi în Franţa, frecventează o dată pe săptămână şcoala catehetică, unde învaţă însă nu numai despre religie, ci şi despre literatura, istoria sau geografia României.
Mulţi dintre aceşti copii, de doar câţiva anişori, unii proveniţi din familii mixte, spun că iubesc mai mult româna deoarece este limba în care vorbesc cu bunicii rămaşi în România.
"Toţi vorbesc bine româneşte, deşi marea majoritate s-au născut aici. Vorbesc toată ziua, la şcoală, în comunitate, în franceză, dar această sensibilitate, această vibraţie, această valoare a limbii române nu s-a pierdut. Şi noi păstrăm focul aprins, candela aprinsă. Eu fac cu toată dragostea (cursuri cu copiii - n.r.), pentru ceea ce ne-au lăsat strămoşii şi pentru faptul că am decis, împreună, să nu fim veriga care pierde ceea ce ne-a lăsat istoria, ceea ce ne-au lăsat moşii şi strămoşii noştri. Încercăm să rămânem români. De fapt, suntem români, de aceea suntem aici cu toţii", a declarat, pentru AGERPRES, preoteasa Iosefina Iorgulescu, cea care de peste două decenii, mai exact de 22 de ani, le predă copiilor, care vin "cu drag", nu numai cunoştinţe religioase, ci şi despre cultura şi civilizaţia română.
De exemplu, miercuri seara, cei peste 25 de copii prezenţi la şcoală au citit poezii de Eminescu, urmând ca după slujba de duminică să recite în faţa părinţilor din lirica poetului naţional, omagiindu-l astfel la împlinirea a 168 de ani de la naştere.
"Azi (miercuri - n.r.) o să învăţăm despre Mihai Eminescu, care a fost un mare poet. Aici învăţăm limba română. Azi o să învăţăm cine este Mihai Eminescu şi ce a făcut", a spus Florentin, un băiat de 11 ani. Copilul, care vine, alături de sora sa de 9 ani, dintr-un sat de lângă Strasbourg, a afirmat că îi place aici, pentru că învaţă multe lucruri. Cei doi fraţi, ambii născuţi în Franţa, au fost însoţiţi de către sora lor mai mare, Luiza, o studentă la medicină în vârstă de 19 ani şi care, la rândul său, a frecventat şcoala catehetică. "E foarte bine ca în Franţa să putem să învăţăm româna, să învăţăm despre biserică, despre România. Şi eu am fost aici. Fraţii mei sunt încântaţi şi le place că învaţă poezii şi colinde", a spus Luiza, a cărei familie provine din Suceava.
Şi Valeria, o fetiţă de 8 ani, este foarte încântată că învaţă în limba română. "Totul îmi place aici. Îmi place limba română", a spus fetiţa. Întrebată care limbă îi place mai mult, Valeria a spus că româna, deoarece aceasta e limba maternă.
"Aici învăţăm româna, despre Dumnezeu, despre Eminescu, un renumit poet. Ne şi distrăm", a spus, la rândul său, Aimee, de 9 ani, ai cărei părinţi provin din judeţul Bihor. Ea a adăugat că unii dintre copii nu au şansa să meargă în România mereu, aşa cum face ea, şi atunci pot să înveţe româna şi despre România la biserica românească.
Şi Dumitriţa, o fetiţă de doar 5 ani, spune că româna este limba care îi place mai mult. Fetiţa a fost adusă la cursuri, alături de două surori mai mari, de către mama lor.
Unii dintre copii vin şi de la 40 de kilometri, ceea ce nu întotdeauna este tocmai uşor, însă părinţii lor şi ei înşişi vor ca astfel să aibă o legătură cu ţara din care provin. Sunt înscrişi în jur de 35 de copii, care vin la cursuri o dată pe săptămână, miercuri, atunci când multe şcoli nu au program.
"Româna este limba părinţilor lor, a bunicilor lor, limba pentru care strămoşii lor s-au luptat să o păstreze curată şi noi nu vrem să fim veriga care rupem cu tot ceea ce este valoare sfântă a noastră", a conchis preoteasa Iosefina Iorgulescu.
Una dintre mame spune că pentru ei, ca părinţi, este un lucru important să-şi aducă copiii la şcoala catehetică. "Noi, acasă, nu reuşim să o învăţăm în legătură cu religia în care ne-am născut, fiind ocupaţi toată ziua. Este bine că doamna preoteasă se ocupă de acest lucru. Aici, la şcoală, nu este vorba doar de religie. Este vorba şi de geografia României, de istoria României, învaţă cântece româneşti. Este important în general şi pentru părinţii care, poate, nu vorbesc limba română acasă. La noi e puţin diferit, noi vorbim în română. Noi vrem doar ca fetiţa noastră să poată să înveţe mai multă geografie, istorie, să cunoască un pic mai mult România", a afirmat Julieta, mama unei fetiţe de 5 ani.
La rândul său, o altă mamă a susţinut că pentru ei, ca părinţi, este foarte important ca fetiţa, de 6 ani, născută în Franţa, să studieze limba română, să o cunoască, să vorbească cu alţi copii din România sau din Republica Moldova. "Chiar dacă ne aflăm aici, în Franţa, trebui să cunoască româna", a declarat aceasta.
Stabilit la Strasbourg de trei decenii şi jumătate, preotul Vasile Iorgulescu poate fi numit catalizatorul comunităţii de români.
"Aici, noi suntem nevoiţi să facem în aşa fel încât să se accepte, să se ajute, să se iubească oameni veniţi din orizonturi culturale şi tradiţionale diferite. Nu numai că sunt veniţi din toate regiunile României, dar sunt veniţi şi din Banatul Sârbesc, sunt şi din Balcani, aromâni. Aici formează o familie. Este marea noastră bucurie. Nu numai că formează această familie, dar îşi sunt şi necesari. Stabilesc relaţii de prietenie, se invită între ei. Uneori prin copii se cunosc", a afirmat preotul Iorgulescu.
Părintele spune că la slujbă vin şi francezi, fiind multe cupluri mixte. "Unii chiar au devenit ortodocşi, deşi nu este obiectivul nostru de a face prozelitism, dar prin familiarizare, prin faptul că găsesc în ortodoxie o spiritualitate mai proaspătă şi, în acelaşi timp, neschimbată de veacuri îi face să caute Absolutul în Biserica noastră", a menţionat acesta.
În fiecare duminică, biserica este plină. "Avem în biserică 130 de scaune. Sunt toate ocupate, plus că se stă şi pe culoarul din mijloc. Deci, în jur de 150 -160 de persoane sunt prezente. Biserica este plină în fiecare duminică. La sărbătorile mari se mai umplu şi culoarele. Oamenii vin la biserică. E de mirare, uneori, cum de în Occident devin atât de credincioşi, în timp ce în România, poate, nu au fost atât de practicanţi, atât de fideli ai bisericii. Adevărul este că în Occident oamenii vin la biserică din multe motive, dar sfârşesc prin a deveni şi enoriaşi, pentru că. chiar dacă nu au cunoscut la început nici rânduielile bisericii, nici modul de a te comporta într-o biserică în mod detaliat, în mod obişnuit, învaţă unii de la alţii. În plus, la un moment dat, le mor bunicii. Nu pot merge tot timpul la mormânt să le facă o slujbă şi atunci învaţă să le facă un parastas, să-i pomenească şi, în felul acesta, cu timpul se ataşează cu adevărat duhovniceşte de biserică. Şi pentru noi este o bucurie", a afirmat părintele.
Numai anul trecut, preotul a oficiat în jur de 80 de botezuri. "Bucuria de a avea multe botezuri este un pic temperată de tristeţea că acestea ar trebui să se facă în România şi nu aici. Avem botezuri mai multe decât în parohii asemănătoare din România. E drept că nu sunt toate din Strasbourg, vin şi din satele şi oraşele învecinate. Sunt mai multe botezuri decât în ţară şi ăsta este un lucru care ne îngrijorează", a spus preotul Iorgulescu.
Potrivit acestuia, unii dintre credincioşi vin la biserică şi de la 200, de la 350 de kilometri. "Sunt nişte medici care locuiesc la vreo 350 de kilometri, spre Paris, şi vin destul de des. Se urcă în maşină la ora 4 şi la 10 sunt aici", a declarat preotul, care a subliniat că sunt mai multe parohii în zonă. "La ora actuală aş zice că cea mai îndepărtată familie e stabilită la 60 de kilometri", a menţionat părintele.
Acesta a explicat că la Strasbourg este una dintre cele mai vechi parohii româneşti din Franţa. "Multă vreme, în Franţa, au fost două parohii româneşti, cea din Paris şi cea de aici. Cea de la Strasbourg s-a fondat nu pentru că exista un număr important de români, ci pentru că există aici o facultate de teologie şi foarte mulţi teologi din România, mai ales după anii 80, au făcut studii aici, iar unii erau hirotoniţi preoţi. Fiind hirotoniţi preoţi, românii, puţini câţi au fost, s-au adunat în jurul lor, pentru o slujbă ocazională, particulară sau obştească. Şi mai există un motiv foarte important, cele trei cimitire militare româneşti din zonă. Sunt soldaţi morţi în Primul Război Mondial, aproape 2.500. Însoţiţi de preoţii lor, românii au dorit să meargă la aceste morminte şi să se roage. Este începutul sau piatra de temelie a parohiei", a explicat preotul.
Părintele a menţionat că şi acum enoriaşii din parohie merg la cimitirul din Haguenau atât la momentele importante din tradiţia noastră, cum ar fi de Înălţare, precum şi în 11 noiembrie, o dată în care nu trebuie să lipseşti din cimitirele militare, 11 noiembrie fiind ziua în care s-a încheiat Primul Război.
El a adăugat că, la început, parohia a fost alcătuită din cele 10-15 familii de români plecaţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sau în timpul comunismului. "După 1990, primii zece ani, până prin 2000, au fost fluctuaţii. Nu s-a putut fixa decât foarte puţină lume. Au venit apoi studenţii. Cu zecile şi cu sutele. Deci primii enoriaşi stabili ai parohiei noastre au fost studenţii. Al doilea val au fost medicii. Avem în jurul Strasbourg-ului în spitale sau în cabinete particulare, cred că nu exagerez, în jur de 200 de medici. La început, ei au fost preocupaţi de stabilitate profesională şi apoi, când au văzut că se apropie de 30-35 de ani, şi-au dat seama că au nevoie şi de stabilitate familială. De aici numărul mare de copii care se nasc de vreo şase, şapte ani în zonă şi care, spre bucuria noastră, sunt şi enoriaşi ai bisericii şi dau un anume suflu, dau o anumită imagine parohiei noastre", a spus preotul Vasile Iorgulescu.
Tot în jurul bisericii este şi o corală, ale cărei baze au fost puse în 1989, atunci când Primăria din Strasbourg a invitat un grup de români să cânte câteva colinde în cadrul unui eveniment de Crăciun. "Atunci am înjghebat un grup din 6-7 persoane şi am cântat, după care, în fiecare an, am primit invitaţie. Avem aproape 30 de ani de activitate corală neîntreruptă la Strasbourg. E o corală care variază între 20 şi 40 de persoane şi în fiecare an susţinem mai multe concerte, participăm la festivaluri sau diferite întâlniri organizate de oraş, de diferite instituţii de cultură", a mai spus preotul paroh.
Din 10 decembrie 2006, Parohia ortodoxă română "Sfântul Ioan Botezătorul" din Strasbourg îşi desfăşoară activitatea liturgică şi pastoral-didactică într-o biserică pe care locuitorii oraşului o cunosc sub denumirea de "Eglise des Surs de Marie Réparatrice", pe rue Sainte Elisabeth. Biserica a fost iniţial una de congregaţie, iar după reducerea numărului maicilor catolice, ea a fost încredinţată spre folosinţă neîntreruptă parohiei române.
Construită în stil gotic şi în formă de cruce, biserica a fost pusă la dispoziţia comunităţii ortodoxe române, cu condiţia ca aceasta să efectueze, pe cheltuiala ei, lucrările necesare, ea nemaifiind folosită zeci de ani, şi să aducă lăcaşul în acord cu normele europene de securitate. Prin contribuţia enoriaşilor şi a Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, biserica a fost reabilitată şi înzestrată cu inventarul ortodox necesar, respectiv catapeteasmă, icoane, sfinte vase, veşminte, cărţi etc. În 2011, Patriarhul Daniel a sfinţit catapeteasma şi paraclisul "Sfântul Ioan Valahul", nou amenajat într-o anexă a bisericii, şi a binecuvântat sălile parohiale. Din punct de vedere canonic, parohia se află sub oblăduirea Mitropoliei Ortodoxe pentru Europa Occidentală şi Meridională.
AGERPRES/ (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
< | july 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | 31 | 1 | 2 |