Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Record de cereri de azil, în prima parte a anului 2022: din 7.525 de cereri, peste jumătate sunt depuse de cetăţeni ucraineni. Salvaţi Copiii România derulează proiectul Incluziunea socială a migranţilor prin implicarea comunităţilor sociale

România s-a confruntat în prima jumătate a anului 2022 cu un record de cereri de azil; astfel, s-au depus 7.525 de cereri de azil , dintre care 4.359 de cereri au fost depuse de cetăţeni ucraineni. Dintre toate cererile de azil depuse în prima jumătate a anului 2022, 1.997 au fost depuse de minori - 1.504 copii cu vârsta între 0-13 ani şi 493 de copii cu vârsta între 14-17 ani. În acest context, Organizaţia Salvaţi Copiii România a derulat proiectul Incluziunea socială a migranţilor prin implicarea comunităţilor locale, pentru a răspunde celei mai importante probleme cu care se confruntă solicitanţii de azil şi beneficiarii de protecţie internaţională, şi anume excluziunea socială ridicată, în condiţiile în care, la nivel general , peste 44% dintre români au o opinie negativă despre imigranţi, deşi trendul este descrescător. De la începutul crizei umanitare din Ucraina şi până în prezent, peste 70.000 de ucraineni au primit protecţie temporară.

Pentru a răspunde acestor nevoi, specialiştii Salvaţi Copiii România au desfăşurat o serie de activităţi la nivelul principalelor cinci centre pentru refugiaţi de pe teritoriul ţării (Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Timişoara), centrate pe consultarea solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie internaţională şi pe facilitarea colaborării dintre instituţiile publice şi ONG-uri pentru o integrare socială mai sigură şi mai facilă a migranţilor:

a) ateliere de informare privind drepturile omului şi drepturile economice şi sociale ale refugiaţilor şi solicitanţilor de azil;
b) consultarea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil privind problemele cu care se confruntă prin organizarea de interviuri şi focus grupuri;
c) servicii de sprijin pentru integrarea socială a adulţilor şi copiilor refugiaţi şi solicitanţi de azil;
d) realizarea de reţele locale pentru integrarea socială a migranţilor, reţele care se întâlnesc regulat.

"În faţa acestei creşteri a numărului de solicitanţi de azil, este nevoie să răspundem mai repede şi mai eficient la problemele cu care se confruntă migranţii - atât problemele noi, generate de războiul declanşat de Rusia în Ucraina, cât şi problemele mai vechi, deja cronicizate, cu care solicitanţii de azil şi refugiaţii se confruntă de ceva vreme", a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

În cadrul proiectului, a fost acordată asistenţă umanitară şi juridică pentru peste 2.070 de persoane, solicitanţi de azil şi beneficiari de protecţie internaţională, care au fost consiliate, cărora li s-au explicat drepturile şi obligaţiile şi care au fost ajutate în accesarea de servicii care să le faciliteze un trai mai bun. De asemenea, pentru o mai bună colaborare şi coordonare a acţiunilor de sprijin a solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie internaţională, au fost create 5 reţele la nivel local, formate din autorităţi publice şi instituţii private implicate în sprijinul şi integrarea migranţilor.

Salvaţi Copiii România a organizat pe 22 septembrie 2022 o conferinţă privind principalele provocări generate de această creştere a numărului de cereri de azil şi bunele practici din domeniu, în cadrul căreia a fost încheiat proiectul Incluziunea socială a migranţilor prin implicarea comunităţilor locale, derulat de Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Asociaţia Serviciul Iezuiţilor pentru Refugiaţi din România, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este dezvoltarea unui cadru sustenabil şi favorabil derulării de acţiuni de advocacy la nivel local şi naţional, pentru a realiza justiţia socială, incluziunea şi creşterea capacităţii refugiaţilor şi solicitanţilor de azil de a-şi cunoaşte şi cere drepturile.

NEVOI/PROBLEME ÎNTAMPINATE DE SOLICITANŢII DE AZIL

- Un aspect important evidenţiat în cadrul proiectului în urma discuţiilor purtate cu migranţii este caracterul de ţară de tranzit al României - potrivit Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) , România a devenit în 2021 o rută de tranzit majoră pentru migranţii care caută acces în Uniunea Europeană.

Cu toate că solicitantul de azil are obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără înştiinţarea IGI ; totuşi, în practică s-a constatat că de multe ori aceştia pleacă din România înainte de finalizarea procedurii de azil. De asemenea, chiar dacă rămân în ţară îndeajuns de mult încât să primească protecţie internaţională, migranţii pleacă adeseori din ţara noastră, principalul motiv invocat de ei fiind veniturile mai mari din Vestul Europei, posibilitatea de a se reuni cu rudele din alte ţări, oportunităţi mai numeroase pentru un trai decent.

- O altă dificultate întâlnită în practică este legată de durata prea mare pentru soluţionarea cererii de azil. Teoretic, ofiţerul de decizie din partea IGI are un termen de 30 de zile de la preluarea cazului pentru soluţionarea acestuia - totuşi, se pot adăuga la acest termen o serie de termene suplimentare, în cascadă, - care reprezintă excepţia de la regulă. În practică, din cauza supraîncărcării autorităţilor publice, termenele pot fi mai extinse. De asemenea, în practică procedura de colectare a informaţiilor relevante pentru soluţionarea cererii de azil poate dura o perioadă mai lungă de timp, dat fiind accesul greoi la informaţii despre ţara de origine a migrantului.

- Atât în cadrul procedurii de obţinere a protecţiei temporare, cât şi în faza de integrare socială, după obţinerea unei forme de protecţie, problema integrării lingvistice este una din cele mai complexe. Aceasta are două componente:
a) problema găsirii unor interpreţi, mai ales pentru limbile rare, care să îi sprijine pe migranţi în procesul de obţinere a unei forme de protecţie;
b) problema accesării unor beneficii sau drepturi sociale atât în faza de obţinere a azilului, cât şi în faza de integrare, după obţinerea statutului de refugiat.

- Cu privire la interviurile pe care solicitanţii de azil trebuie să le ofere în cadrul procedurii de acordare de protecţie internaţională, migranţii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sistemul de înregistrare a declaraţiilor acestora. Procedura în acest sens este foarte clară, dar din cauza barierei lingvistice solicitanţii de azil nu pot transmite exact toate detaliile situaţiei care i-a determinat să îşi părăsească ţara de origine.

- A fost observată o lipsă a serviciilor de medicină dentară pentru solicitanţii de azil, lipsă care se acoperă de cele mai multe ori prin intervenţia ONG-urilor. Este important să spunem totuşi că dacă este vorba de o afecţiune acută, există unele spitale din localităţile unde se regăsesc CRPCSA-uri care oferă servicii medicale în regim de urgenţă. Cel mai eficient serviciu la care pot apela solicitanţii de azil în caz de pericol rămâne totuşi numărul de urgenţă 112.

- Este nevoie de servicii psihologice, necesare în special pentru solicitanţii care necesită garanţii procedurale speciale. În cadrul proiectului Incluziunea socială a migranţilor prin implicarea comunităţilor locale, s-a făcut propunerea din partea mediului ONG ca la interviurile pentru determinarea formei de protecţie să fie prezent un psiholog, deoarece faptele relatate de către solicitanţi pot avea de multe ori un impact psihic extrem de mare.

- S-a identificat nevoia de a informa solicitanţii de protecţie internaţională cu privire la traficul de persoane şi cum pot evita migranţii să devină victime ale acestuia. În concret, informaţiile cele mai utile pentru solicitanţi au fost formele de trafic de persoane (exploatare sexuală, muncă forţată), metodele de recrutare, anunţurile false şi discuţiile online cu risc, ce trebuie să facă în cazul în care ori ei ori persoane apropiate se confruntă cu o astfel de situaţie şi către ce autorităţi trebuie să se îndrepte în aceste cazuri.

Studiu de caz: Un solicitant de azil a fost diagnosticat cu o boală cronică, suferind şi o intervenţie chirurgicală de urgenţă la puţin timp de la intrarea în România. A parcurs procedura de azil şi a primit protecţie subsidiară, intrând în Programul de integrare al IGI (beneficiind de 3 luni de cazare gratuită în CRCPSA şi de 540 lei de la AJPIS dacă participă la cursurile de limba română). Şi-a găsit un loc de muncă şi i s-a încheiat şi contract. Lucrează pe salariul minim pe economie ca manipulant, negăsind alt loc de muncă din cauza lipsei studiilor şi a cunoştinţelor de limba română. El trebuie să achite chirie pentru faptul că încă stă în centru, să îşi asigure hrana şi să respecte regimul impus de medicul specialist. Programul de muncă nu îi permite să fie prezent la cursurile de limba română, riscând să fie exclus din programul de integrare. Singur nu ar reuşi să îşi acopere toate cheltuielile, de aceea ajutorul de care beneficiază din partea ONG-urilor este vital.

CUM A MODIFICAT RĂZBOIUL DIN UCRAINA INTEGRAREA MIGRANŢILOR

Războiul din Ucraina, declanşat în 22 februarie 2022, a generat o uriaşă criză umanitară: aproape o treime dintre ucraineni au fost forţaţi să-şi părăsească casele. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari crize de strămutare de populaţie din timpurile noastre. În Ucraina, peste 6,6 milioane de persoane rămân strămutate forţat.

Până la data de 12 august 2022, UNHCR estimează că există peste 6,3 milioane de refugiaţi prezenţi în Europa. Peste 3,8 milioane de refugiaţi din Ucraina s-au înregistrat pentru protecţie temporară sau scheme naţionale similare de protecţie.

Peste 12,6 milioane de deplasări individuale din Ucraina au fost înregistrate începând cu 24 februarie 2022, cu peste 4,5 milioane de întoarceri în ţară. În interiorul Ucrainei, foarte mulţi dintre cei care nu au părăsit ţara nu îşi pot satisface nevoile de bază, inclusiv pentru hrană, apă şi medicamente. Furnizarea ajutorului de salvare rămâne o provocare, cu o lipsă de acces umanitar sigur în zonele în care lupte intense sunt în desfăşurare. În România, de la declanşarea acestei crize (25 februarie), la nivel naţional, au intrat 2.367.371 de cetăţeni ucraineni. Pe teritoriul României sunt, în acest moment aproximativ 87.000 de cetăţeni ucraineni. Dintre cei care au ales să rămână pe teritoriul României, 4.387 au solicitat azil şi 69.807 au permise de şedere temporară.

Organizaţia Salvaţi Copiii evaluează constant nevoile refugiaţilor ucraineni şi oferă asistenţă umanitară la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova, în Centrele de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum şi în taberele de refugiaţi coordonate de IGSU şi în punctele de staţionare. Oferim servicii în cele 5 CRPCSA ale Inspectoratului General pentru Imigrări (Rădăuţi, jud. Suceava, Galaţi, Şomcuta Mare, jud. Maramureş, Timişoara şi Bucureşti) şi în două tabere de refugiaţi IGSU şi un punct de staţionare unde acordăm asistenţă directă, consiliere informaţională şi derulăm activităţi pentru copii.

De la declanşarea acestei crize până în prezent, Salvaţi Copiii a oferit pentru 180.727 de persoane, dintre care 101.121 de copii ucraineni şi 79.606 de adulţi (femei, vârstnici, bărbaţi cu derogare medicală, familii extinse) alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte, pampers, suzete, biberoane, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, jucării, pături şi alte produse de imediat ajutor, cartele telefonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobilă, suport emoţional, traducere şi consiliere informaţională - materiale de informare în limba ucraineană (informaţii despre procedura de azil, mijloace de călătorie, spitale, harta şi adresele centrelor pentru solicitanţii de azil etc.).

RECOMANDĂRI
- Prezenţa unui psiholog la interviul pentru acordarea unei forme de protecţie realizat cu solicitanţii de azil care au nevoie de garanţii procedurale speciale (datorate printre altele, vârstei, sexului, orientării sexuale, identităţii de gen, unei dizabilităţi, unei boli grave, unor afecţiuni sau tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală etc.).

- Îmbunătăţirea informării solicitanţilor de azil, atât în momentul iniţial al depunerii cererii şi al primirii în centru, cât şi ulterior, inclusiv în etapa judiciară a procedurii.

- Recunoaşterea rolului vital al organizaţiilor neguvernamentale în domeniul migraţiei şi asigurarea sprijinului instituţional şi financiar din partea autorităţilor publice.

- Îmbunătăţirea formării continue pentru avocaţii care reprezintă solicitanţii de azil pe parcursul procedurii de acordare a protecţiei internaţionale.

- Încurajarea dezvoltării reţelelor locale pentru integrarea refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil.

- Dezvoltarea de cursuri de limbă română realizate în colaborare cu instituţii publice şi ONG-uri pentru depăşirea barierei lingvistice.

- Diseminarea de informaţii despre protecţia împotriva traficului de persoane (inclusiv prin workshop-uri) pentru o mai bună protejare a migranţilor.

- Încurajarea schimburilor de experienţă între principalii actori implicaţi în fenomenul migraţiei din România şi omologii din alte ţări, pentru a identifica noi bune practici şi soluţii la problemele cu care se confruntă solicitanţii de azil şi beneficiarii de protecţie internaţională.

Eliza Trană-Pîslaru, Consilier Juridic

* * *

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:

De 32 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor.

Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 2.920.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.

* * *

Despre Programul Active Citizens Fund România:

Programul Active Citizens Fund România este finanţat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparităţile economice şi sociale şi a consolida relaţiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare şi statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia).

Programul este administrat de către consorţiul compus din Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Fundaţia pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia PACT şi Frivillighet Norge, care acţionează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO - Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE şi Norvegiene.

Active Citizens Fund România vizează consolidarea societăţii civile şi a cetăţeniei active şi creşterea capacităţii grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmăreşte dezvoltarea pe termen lung a sustenabilităţii şi capacităţii sectorului societăţii civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetăţeniei active şi a drepturilor omului şi consolidând în acelaşi timp relaţiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.

Pentru mai multe informaţii despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesaţi www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informaţii despre Granturile SEE şi Norvegiene, accesaţi www.eeagrants.ro.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.