Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Conferinţa de presă susţinută de Preşedintele României, Klaus Iohannis

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 5 iulie 2022, la Palatul Cotroceni, o conferinţă de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinţei de presă:

"Bună ziua! Ultimele săptămâni au fost foarte intense pentru România şi, dacă vorbim despre politica externă şi despre politica de securitate a României, pot să spun că au fost săptămâni foarte bune.

Dacă ne gândim doar la ultimele două întâlniri mari, care au avut loc săptămâna trecută, Summitul NATO de la Madrid, şi cu o săptămână înainte, Consiliul European, cred că ne amintim, majoritatea dintre noi cu plăcere, de rezultatele bune care au fost obţinute de România pentru România.

N-aş vrea să repet ceea ce am spus şi de la Bruxelles, şi de la Madrid, dar cred că este potrivit să repet că aceste întâlniri au făcut România mai sigură, mai vizibilă şi au dovedit un lucru care a fost discutat de multe ori, şi acum cred că răspunsul este pe măsură: România este un actor foarte implicat în politica europeană şi în politica de securitate.

Românii sunt mai bine apăraţi, România este mai bine protejată şi, dacă ne uităm şi la Vecinătate, faptul că Ucraina, dar, remarcabil, şi Moldova au primit statutul de candidat pentru a intra în Uniunea Europeană, ne dăm seama că şi pe acest palier, pentru România, evoluţia a fost una deosebit de pozitivă.

Aceste rezultate nu au venit de la sine şi nu au căzut din cer. Aceste rezultate sunt rezultatele unei echipe mari - şi Administraţia Prezidenţială, Externele, Guvernul, reprezentanţele noastre, foarte multă lume a lucrat foarte mult timp. Ca să fie foarte clar, aceste rezultate au fost muncite şi folosesc acest prilej pentru a-mi exprima mulţumirea faţă de toţi cei care s-au implicat pentru a obţine aceste rezultate.

Dacă dumneavoastră aveţi întrebări, legate de aceste teme extrem de importante, de politică externă şi de securitate, sau de alte teme."

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Aş avea o temă care ţine de situaţia internă, în mod special, din România. Traversăm o perioadă dificilă, într-adevăr, şi România, şi întregul continent european. Ne confruntăm cu preţuri care au explodat, cu inflaţie galopantă, cu riscul chiar să nu avem suficiente gaze la iarnă, au fost exprimate aceste temeri. În toată Europa practic se vorbeşte de criză economică, chiar despre austeritate. Şi, în acest context, domnule Preşedinte, care sunt scenariile, care sunt măsurile pe dumneavoastră, puterea executivă de la Bucureşti, le luaţi în considerare pentru perioada imediat următoare? Şi dacă credeţi că există probabilitatea unui scenariu al austerităţii în România.

Preşedintele României: Daţi-mi voie să vă răspund prima dată la ultima parte. Nu cred şi nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Din motive foarte simple: am avut criza economică din 2009, 2010, 2011, unde a încercat Europa - sau s-a încercat în plan european să se combată criza prin măsuri de austeritate. Rezultatul nu a fost unul bun şi nu intenţionez să accept un nou experiment de acest tip cu România. Planul pe care îl avem este planul care a fost în repetate rânduri prezentat de Guvernul României, fiindcă de problemele economice, după cum ştim cu toţii, se ocupă Guvernul României. Este un plan care până acum a funcţionat foarte bine. Guvernul, pe de-o parte, alocă bani suficienţi pentru investiţii, şi avem foarte mare noroc că dispunem şi de fonduri europene substanţiale, atât pe fondurile europene obişnuite, cât şi pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe de altă parte, Guvernul a reuşit să vină cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta populaţia vulnerabilă să treacă mai uşor de şocul creşterii preţurilor, mai ales la energie, dar şi pe inflaţie. Acestea vor continua. Vom avea în continuare investiţii semnificative în infrastructură şi în economie, vom avea însă, în acelaşi timp, şi pachete de sprijin acolo unde este nevoie. Trebuie să înţelegem că situaţia este complexă. Criza energetică nu s-a terminat. Se vorbeşte despre o criză a alimentelor, care poate pe noi nu ne afectează direct, însă, dacă preţurile în plan global cresc, rezultatul va fi acelaşi şi la noi. Este important să ne pregătim pentru aceste vremuri, care în continuare vor fi complicate. Am mai spus asta, mi-aş fi dorit foarte mult să am numai veşti pozitive, aşa cum am avut pe politică externă şi de securitate, însă aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alţii, în speţă de Rusia, care a atacat Ucraina şi a provocat criza energetică şi toate celelalte crize. Trebuie să avem răbdare şi, în acelaşi timp, Guvernul să ia măsurile cele mai înţelepte, să sprijine populaţia vulnerabilă în toate privinţele şi să vină în acelaşi timp în sprijinul economiei. Acesta este planul şi cu acesta vom trece peste aceste vremuri grele.

Jurnalist: În aceste două mandate aţi avut de-a lungul anilor o serie de luări de poziţii publice pentru independenţa justiţiei şi pentru modificarea legilor de resort, astfel încât să existe şi să fie respectate acest principiu şi principiul separaţiei puterilor în stat. Cum vedeţi dumneavoastră o sentinţă dată recent, o sentinţă care vizează un politician care este şi premierul României, în care, citez, "judecătorul motivează acea decizie prin nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului şi prin nevoia de a nu se genera un impact major la nivelul credibilităţii electoratului şi partidului din care face parte respectivul premier". Din punctul dumneavoastră de vedere, o astfel de sentinţă mai respectă principiul separaţiei puterilor în stat şi mai putem vorbi de independenţa justiţiei?

Preşedintele României: Libertatea presei, independenţa justiţiei sunt elemente de bază într-o democraţie. Eu cred în ele, m-am implicat pentru ele, le-am promovat şi cred că am reuşit împreună şi cu dumneavoastră să ajungem în acest punct în care putem să spunem că presa este liberă şi valorile în care credem sunt respectate. Una din aceste valori este independenţa justiţiei. Drept pentru care, şi dacă v-aţi aştepta să comentez această hotărâre, nu o voi face, fiindcă nu am comentat niciodată hotărâri ale justiţiei.

Jurnalist: Deci, avem în continuare o justiţie independentă, iar principiul separaţiei puterilor în stat este încă respectat în România?

Preşedintele României: Principiul separaţiilor în stat este funcţional în România.

Jurnalist: Parlamentul a adoptat recent, cu votul majorităţii parlamentare, Legea avertizorilor de integritate, o lege care a primit critici din partea ONG-urilor, a fost atacată la CCR şi mai important, procurorul şef al Parchetului European a anunţat că ia în calcul posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionare a fondurilor europene de statul de drept. Cum vedeţi dumneavoastră această situaţie şi ce veţi face dumneavoastră în acest caz?

Preşedintele României: Această situaţie este una, cum se spune în evoluţie, parcursul legii nu s-a terminat. Da, s-a votat. Cunosc foarte bine ce s-a vehiculat în spaţiul public. Am o opinie despre aceste lucruri, însă acum, la momentul când vorbim, legea este la Curtea Constituţională pentru o analiză pe constituţionalitate. A primit şi un termen când se va dezbate, după care, fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine şi atunci voi uza de instrumentele de care dispune preşedintele. Pentru mine este foarte important ca această lege, care transpune o directivă europeană, să fie o lege bună, să transpună directiva nu doar în litera, ci şi în spiritul ei şi să avem o situaţie cu care realmente putem să ne ajutăm în continuare. Deci, după părerea mea, orice alt comentariu şi orice altă discuţie sunt premature în această etapă în care ne aflăm acum. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, la aproape o lună după ce pachetul de legi privind securitatea naţională a ieşit în spaţiul public, dumneavoastră ne puteţi spune când aţi primit acel pachet şi cine l-a scris? Este o întrebare care nu a primit un răspuns până acum în spaţiul public. Când şi cine a elaborat acel pachet?

Preşedintele României: Cred că ştiţi că nu Preşedintele elaborează legi, nici măcar nu are drept de iniţiativă legislativă Preşedintele, aşa că pot să vă spun că eu nu le-am elaborat. Mai departe, cine a lucrat pe ele o să vă spună iniţiatorii, atunci când prezintă legile respective. Însă, interesul pentru a avea legi solide, moderne în domeniul securităţii naţionale este un interes care nu a apărut în această primăvară, este un interes care a apărut de ani de zile şi eu am solicitat încă din primul mandat ca echipe de specialişti să lucreze pe aceste legi, fiindcă unele dintre ele sunt de-a dreptul anacronice, dacă ne gândim doar la legea de organizare a SIE, care nici măcar nu este compatibilă cu Constituţia după care funcţionează România în anumite articole. Este clar că nu putem să funcţionăm în secolul XXI cu legi ale securităţii naţionale făcute în '91-'92. Cum vor arăta legile în final, vom vedea. Cert este că s-a început pe nişte drafturi, care au fost elaborate de specialişti în domeniu, aşa mi s-a adus mie la cunoştinţă, ca să vă răspund la întrebare, dar ele nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ. În momentul în care intră în circuitul legislativ, politicienii se vor putea exprima şi, când ajung la mine, o să mă exprim şi mai clar şi vă garantez că aceste legi ajung cel puţin de două ori la mine, o dată în CSAT, după care pentru promulgare sau altă procedură. Pot să vă asigur în acest moment că de mine n-o să treacă nicio lege, care conţine prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcţionăm.

Jurnalist: Întrebarea mea iniţială era dacă la dumneavoastră a ajuns acel draft şi când.

Preşedintele României: Acest draft este la Guvern, după cum bine ştim cu toţii. La mine ajung legile fie în CSAT, fie după procedura parlamentară.

Jurnalist: Ca să fie clar, dumneavoastră nu le-aţi văzut în această variantă?

Preşedintele României: Cred că v-am răspuns exhaustiv.

Jurnalist: Dacă puteţi preciza foarte clar. Dumneavoastră le-aţi văzut sau nu?

Preşedintele României: La mine ajung legile în CSAT şi în procedură legislativă, nu văd cum altfel ar ajunge la mine. Nu credeţi cumva că eu cenzurez drafturi de legi înainte să intre într-un circuit de avizare, nu se întâmplă aşa.

Jurnalist: În mediile politice interne şi externe se discută despre posibilitatea ca dumneavoastră să fiţi succesorul actualului şef al NATO, Jens Stoltenberg, atunci când mandatul acestuia se va termina. Dacă vi se va face o asemenea propunere, ţinând cont că este posibil să fie făcută în timpul mandatului dumneavoastră de preşedinte, aţi accepta-o?

Preşedintele României: Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aş evalua-o foarte serios şi aş face o declaraţie publică.

Jurnalist: Aţi avut vreo discuţie cu liderii NATO pe acest subiect?

Preşedintele României: Cred că v-am răspuns exhaustiv.

Jurnalist: Ştim foarte bine care a fost poziţia dumneavoastră în ultimele luni, legată de taxa de solidaritate şi de impozitul progresiv. Este totuşi o dorinţă a PSD de a impune aceste măsuri fiscale şi voiam să vă întreb care va fi poziţia dumneavoastră atunci când la guvern se va produce rocada şi premier va fi din partea PSD?
Preşedintele României: Opinia mea o cunoaşteţi, sunt pentru păstrarea cotei unice şi împotriva taxei de solidaritate. Această opinie a mea nu am exprimat-o doar acum, este o opinie pe care am exprimat-o în repetate rânduri, fiindcă au mai fost încercări de modificare în aceste domenii. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă ca principiu, iar cota unică, să ştiţi că nu este neapărat cel mai bun mod de a impozita sau cel mai modern mod de a impozita, dar pentru un sistem care încă nu este digitalizat, ca al nostru, are certe avantaje practice şi până când nu există o digitalizare funcţională, nu cred că în România se poate introduce altfel de cotă. Este o discuţie care s-a purtat de-a lungul timpului şi pentru a păstra o transparenţă şi o formă de a pune în practică această politică ne-am exprimat tot timpul pentru cota unică. Deci nu este o chestiune neapărat de principiu care nu poate fi niciodată schimbat, este o chestiune de aplicabilitate şi oportunitate. Acum nu văd altă soluţie pentru România. După ce finalizăm digitalizarea, peste câţiva ani, evident că discuţia se poate relua.

Jurnalist: Vedeţi posibilă această schimbare pe perioada mandatului dumneavoastră?

Preşedintele României: Sincer, nu. Aceste schimbări nu se pot produce în termen scurt, nici nu este de dorit să se producă în termen scurt. Este, sigur, o preocupare constantă a politicienilor să discute despre impozite şi taxe, fiindcă dă bine la televizor, însă nu trebuie să dea bine la televizor, trebuie să dea bine în practică, să fie corect şi să aducă bani la bugetul statului. Şi schimbările prea frecvente la codul fiscal le-am criticat în repetate rânduri, fiindcă dacă se fac modificări prea rapide, care nu sunt bine pregătite, rezultatul nu este deloc bun, dimpotrivă, apar noi şi noi sincope, apar excepţii şi, în loc să funcţioneze mai bine sistemul şi să se colecteze mai bine impozitele şi taxele. Rezultatul unor frecvente schimbări este exact opusul.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi vorbit de-a lungul timpului despre nevoia de reforme, despre anumite disfuncţionalităţi ale statului, despre o nevoie de resetare. Având în vedere pacea politică instalată la Bucureşti, atât de improbabilă până de curând, credeţi că este nevoie până în 2024 sau imediat după de o revizuire a Constituţiei în mod amplu? Şi, în subsidiar, dacă vedeţi necesară, având în vedere că ideea a fost lansată din coaliţia de guvernare, nevoia unei consacrări la nivel constituţional a unui aşa-zis drept la avort?

Preşedintele României: Cred că este nevoie de o revizuire a Constituţiei, în sensul modernizării Constituţiei. Însă şi aici trebuie să fim realişti. Constituţia nu se revizuieşte de un grup de tehnicieni, ci este un proces politic amplu, care în final ajunge în faţa poporului, care trebuie să se exprime prin referendum. Noi ştim că aceste proceduri sunt foarte complicate, sunt greu de pus în practică, şi în acest sens o să-mi exprim o opinie care poate vă surprinde. Da, cred că este nevoie de revizuirea şi modernizarea Constituţiei, şi nu, nu cred că este posibil politic până în 2024.

Jurnalist: Dacă binevoiţi şi la întrebarea anexă legată de dreptul la avort.

Preşedintele României: Este o chestiune care atunci când se discută este posibil să se aducă în discuţie. Însă dacă această temă a devenit o complicaţie politică în Statele Unite ale Americii, nu înseamnă că trebuie şi noi să facem o complicaţie din ea. Situaţia este rezonabil rezolvată prin legislaţia românească.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, la începutul conferinţei spuneaţi că de săptămâni bune sunt rezultate obţinute de România pentru România pe plan extern. Ţinând cont că pe zona externă România şi românii au două mari priorităţi - viză în Statele Unite şi intrarea în Spaţiul Schengen - dumneavoastră ce puteţi spune de aceste două nevoi până la urmă pe zona externă? Puteţi să spuneţi că până la sfârşitul mandatului dumneavoastră le vom obţine sau ce trebuie să facem pentru a le putea obţine aceste vize?

Preşedintele României: În ce priveşte chestiunea Schengen, pot să vă confirm că am avut o activitate, şi eu, şi echipa mea, şi echipa guvernamentală foarte intensă pe această zonă. Încercăm să revigorăm discuţia în plan european şi există câteva semne pozitive. Nu vreau să promit ceva ce poate nu se realizează acum, în viitorul imediat. Dar fiţi asiguraţi că ne preocupă. În ce priveşte Visa Waiver sau vizele pentru America nu cred că este o problemă care îi preocupă pe foarte mulţi români. Dar cei care sunt preocupaţi, evident, sunt şi foarte interesaţi, este un interes legitim. Din păcate, regulile pentru Visa Waiver sunt destul de clare şi destul de stricte şi momentan România nu le îndeplineşte. În speţă, rata de refuz la vize este mult mai mare decât limita la care poate să înceapă discuţia politică pe renunţarea la aceste vize. Ministerul de Externe lucrează pe această speţă. Se caută o nouă abordare prin care se poate reduce rata de refuz. Sunt foarte multe probleme tehnice aici. Avem un nou ambasador al României în Statele Unite, care este foarte preocupat şi lucrează intens pe această speţă. Am avut multe discuţii cu Ministerul Afacerilor Externe, cu domnul ministru, mai recent, şi acolo preocuparea este intensă. Însă nu cred că putem să ne aşteptăm ca într-un viitor foarte apropiat să avem o soluţie pe această temă. Preocupări din partea noastră există, însă este nevoie de încă foarte multă muncă.

Jurnalist: Inclusiv după terminarea mandatului dumneavoastră sau până când se termină mandatul dumneavoastră de Preşedinte?

Preşedintele României: Asta vom vedea.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, pe masa guvernului sunt deja o serie de măsuri în analiză, care ridică provocări pentru români, pentru românii care deja sunt încercaţi de o criză energetică, dar şi de creşterea preţurilor. Şi mă refer aici la creşterea impozitelor pentru case şi terenuri, creşterea TVA-ului, de asemenea, posibilitatea ca veniturile şi pensiile care depăşesc indemnizaţia dumneavoastră să fie suprataxate. Sunt o serie de modificări, o parte aduse la Codul Fiscal şi, de asemenea, şi posibilitatea ca la iarnă să fie raţionalizată livrarea de gaze către companii. Aş vrea să vă rog să îmi spuneţi cum priviţi aceste măsuri şi ce îi sfătuiţi pe români, pentru că spuneaţi că ar trebui să fim pregătiţi pentru ce urmează.

Preşedintele României: Am discutat aceste proiecte şi cu premierul, şi cu miniştrii. În primul rând cred că este important de ştiut că aceste chestiuni vor fi puse în discuţie publică şi nu se vor hotărî peste noapte, cum se spune. Deci, este încă o etapă de discuţii şi cu mediul de afaceri, cu sindicatele şi aşa mai departe. A doua chestiune, nu are rost să speculăm chestiuni care poate nu vor fi niciodată puse în practică, cum ar fi raţionalizarea gazului sau alte lucruri pe care nu şi le doreşte nimeni. Şi dacă au fost discuţii, ele au fost la nivel tehnic, pentru că dacă se întâmplă o catastrofă este bine să fii pregătit pentru ea, dar nu lucrăm în acel scenariu. Pe de altă parte, este un lucru cunoscut că există o serie de impozite şi taxe care în ultimii ani au fost introduse în alte circumstanţe, poate fără a fi foarte bine fundamentate sau discutate. Deci, se impune o modernizare a întregului cadru, la asta se lucrează. Acestea vor fi prezentate, evident, de guvern, şi nu de mine. Eu i-am rugat să le analizeze foarte bine, să nu apară o povară suplimentară pentru oamenii de rând, să nu apară o inhibiţie pentru afaceri, ci să apară o corecţie care face lucrurile mai transparente, mai corecte şi care în definitiv duc la o mai bună colectare a banilor pentru bugetul de stat, o mai bună colectare însemnând că se reduce evaziunea fiscală, ca să fiu foarte explicit.

Jurnalist: Aceste impozite majorate, dacă-mi permiteţi, ele pot fi suportate de oameni în acest context? Pentru că sunt o serie de măsuri care deja au fost puse în transparenţă.

Preşedintele României: Nu se discută despre nici un impozit şi nici o taxă pentru oamenii de rând, ci se discută pentru situaţii unde până acum au fost reglementări care poate nu au fost suficient de bine gândite, respectiv reglementări care vin să elimine anumite portiţe din Codul fiscal.

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb următorul lucru. Un sondaj recent al GLOBSEC, dedicat Europei de Est, relevă că 66% dintre români au un sentiment de neputinţă faţă de propriul guvern, ca să citez, "sunt de părere că indiferent cine vine la guvernare, pentru mine va fi la fel". O altă concluzie extrem de îngrijorătoare a respectivului sondaj este că în nici o ţară din Europa de Est nu a existat o prăbuşire atât de mare a satisfacţiei faţă de democraţie ca în România. Lipsa de încredere într-un guvern, domnule Preşedinte, şi scăderea satisfacţiei faţă de democraţie duc la absenteismul la vot, la emigrare, sunt fenomene extrem de nocive. Aş vrea să vă întreb cum credeţi că s-a ajuns aici, dacă aveţi să reproşaţi guvernului şi dacă aveţi ceva să vă reproşaţi ceva dumneavoastră pentru faptul că românii nu prea mai au încredere în democraţie?

Preşedintele României: Eu cred că românii au încredere în democraţie şi cred că românii ştiu foarte bine să facă deosebirea dintre un politician de bună credinţă şi un politician care poate a ajuns acolo mai degrabă pentru a se afirma ca şi personalitate. Democraţia nu rezolvă toate problemele şi nu rezolvă toate problemele fiecărui individ în parte. Şi dacă îmi este permis să citez pe un politician clasic, care a spus că democraţia nu este un sistem grozav, dar dintre toate sistemele cunoscute este cel mai bun. Sună puţin ciudat pentru noi, care trăim de puţină vreme într-o democraţie, dar eu cred că putem să ne implicăm fiecare, de fiecare dată când suntem chemaţi, pentru a face democraţia mai funcţională şi să alegem politicieni mai performanţi. Pentru omul de rând intervenţia în democraţie se întâmplă fix atunci când sunt alegeri, să meargă şi să aleagă. Este contribuţia cetăţeanului de rând. Contribuţia politicianului este un pic mai densă în timp, fiindcă trebuie să producă fie politici, fie abordări publice de altă natură pentru a îmbunătăţi mersul lucrurilor. Întotdeauna este mult de lucru într-o democraţie pentru a o păstra funcţională şi pentru a o face mai bună. Reţinerea faţă de democraţie şi absenteismul nu fac decât să înrăutăţească considerabil lucrurile, fiindcă deschid larg uşile populismului, pe care, din păcate, îl vedem la toate colţurile, care vine cu răspunsuri aparent facile, cu soluţii simple la probleme complicate, dar când este să rezolve ceva, se vede că ele nu sunt aplicabile şi atunci trebuie să revenim tot la soluţii politice, aşa cum le cunoaştem în democraţie. Ca să nu lungesc, democraţia cere implicare şi cere vot. Atunci funcţionează.

Jurnalist: Românii nu şi-au pierdut însă încrederea în democraţie ca şi concept, ci încrederea în modul care, mă rog, manifestă o lipsă de satisfacţie faţă de modul în care funcţionează democraţia în România, în ultimul an, se înregistrează o scădere în ultimul an. De aceea, aş vrea să reiau întrebarea. Credeţi că guvernul a greşit ceva?

Preşedintele României: Nu cred că aceste modificări de opinie în ultimul an au neapărat ceva de-a face cu ce facem un anumit politician, preşedintele, premierul, parlamentarii, ci insatisfacţia pe care o simţim cu toţii vine din criza generată de COVID, criza generată de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei şi de crizele care au izvorât de acolo: criza energetică, inflaţia şi aşa mai departe. Este evident că toată lumea, şi noi, ne simţim mai nesiguri în acest mediu foarte volatil.

Jurnalist: Aş vrea să mă refer la ultimele raportări, cel puţin din Franţa. În ultimele 24 de ore, 200.000 de cazuri au fost înregistrate. Am văzut şi datele de la OMS, în peste 100 de state sunt astfel de creştere de cazuri. În România, de pildă, numărul de infectări s-a dublat în ultima săptămână. În momentul de faţă avem doar măsuri cu titlu de recomandare şi v-aş întreba dacă în momentul de faţă consideraţi că este suficient sau, pe mai departe, pot fi cel puţin analizate noi restricţii, dacă nu şi aplicate?

Preşedintele României: Vorbim de COVID, nu? Este supărător să vedem că iarăşi creşte un val de infectări. Se pare totuşi că în această etapă, pentru aceste forme de virus, vaccinul existent nu are efectul pe care l-am sperat şi pe care ni l-am dorit. Pe de altă parte, cel puţin statisticile spun că nu se produc forme mai grave decât până acum. Am discutat această chestiune cu ministrul sănătăţii, care gestionează întreaga paletă de măsuri, şi domnul ministru mi-a spus că nu se gândeşte la măsuri restrictive, ci în continuare la recomandări în acest domeniu. Eu sper să aibă dreptate şi să rămânem la atât. Dar o grijă faţă de propria persoană şi faţă de cei apropiaţi este, evident, de bun augur în aceste vremuri.

Jurnalist: Întrebarea mea este dacă poate cumva modul de abordare, sau aş zice chiar muşamalizarea la care au recurs autorităţile, sau încercarea de muşamalizare a dosarului de plagiat al premierului Nicolae Ciucă să afecteze în vreun fel proiectul dumneavoastră de suflet sau credibilitatea proiectului dumneavoastră de suflet, "România Educată", asta în plan intern, şi în plan extern, să genereze eventual activarea clauzei prin care fondurile europene să fie garantate de respectarea statului de drept.

Preşedintele României: Nu cred că una cu alta au ceva de-a face, şi eu cred în continuare că autorităţile îşi fac treaba. Şi, dacă vorbim despre chestiuni legate de plagiat, am discutat aceste speţe cu cei care se ocupă de ele, în speţă Ministerul Educaţiei, şi am primit asigurări că toate procedurile sunt respectate şi în continuare legislaţia pe care se lucrează va fi una modernă şi care previne astfel de evenimente. În rest, credeţi-mă că nu cunosc detalii despre ce se întâmplă acolo, nu sunt eu chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician, şi, pe de altă parte, am toată încrederea că toţi care sunt puşi să analizeze îşi fac treaba ca lumea.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, cum aţi evalua până în acest moment coaliţia PSD-PNL, colaborarea dintre cele două partide?

Preşedintele României: Este o coaliţie care, după părerea mea, a fost destul de greu acceptată, dar, pe cât de greu a fost acceptată, pe atât de repede echipa s-a sudat şi Guvernul lucrează bine. Sub linie, acum, după câteva luni de când funcţionează coaliţia şi Guvernul instalat de coaliţie, pot să spun că şi-au făcut treaba bine, s-au implicat şi au rezolvat multe probleme. Evident că multe probleme sunt încă de rezolvat în viitor, dar semnele sunt bune.

Jurnalist: Tocmai aţi vorbit în această conferinţă de presă despre libertatea presei şi aţi spus că o respectaţi, aşa cum respectaţi independenţa justiţiei. Dar, în 5 iunie, la Buzău, într-o conferinţă de presă, aţi declarat că ştiţi sursele G4Media în legătură cu drafturile legilor serviciilor secrete şi le-aţi ameninţat, spunând: "Cineva, şi ştim cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse". Drafturile. "Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijoraţi. Eronată este şi scurgerea acestor prime forme către media". 45 de ONG-uri interne, dar şi organizaţii internaţionale, Reporteri fără Frontiere, au criticat acest atac la sursele unei publicaţii. Cu tot respectul pentru instituţia prezidenţială, şi având în vedere că sunteţi garantul respectării Constituţiei, care include respectarea dreptului la exprimare şi dreptului la informare, cum este posibil, cum v-aţi permis, ca Preşedinte al statului, să ameninţaţi, să identificaţi sursele unei publicaţii şi să le ameninţaţi?

Preşedintele României: Cred că vă aşteptaţi de la Preşedintele României să ştie un pic mai mult decât publicul general. Nu am identificat public sursa, nici măcar publicaţia. Dumneavoastră tocmai aţi formulat o afirmaţie.

Jurnalist: E singura publicaţie care le-a publicat.

Preşedintele României: Eu nu m-am referit nici la persoane, nici la publicaţii. Am spus că este greşit ca, în această fază foarte devreme a drafturilor legilor securităţii, să fie lumea agitată, pentru că încă se lucrează şi se va lucra încă mult timp pe ele. Îmi pare rău că v-aţi simţit ameninţaţi, cum nu cred că s-a simţit cineva ameninţat din cei care au lucrat pe aceste drafturi. Afirmaţia mi-o menţin: nu orice draft care este elaborat într-o zonă sensibilă trebuie făcut public înainte ca cei care răspund de acel document sau de acea piesă de legislaţie să-şi fi terminat munca, aşa cum este prevăzută în Constituţie. Deocamdată, şi am spus-o înainte, la întrebarea altcuiva, aceste legi nici nu şi-au început parcursul legislativ. Deci, a veni şi a critica un draft, care nu a fost pus în discuţie legislativă, mi se pare, în anumite puncte, destul de riscant, şi faptul că s-au iscat nenumărate discuţii despre ceva ce nu este încă definit mi-a dat, după părerea mea, dreptate. Nu trebuie să vă simţiţi ameninţaţi.

Jurnalist: Este datoria noastră, ca presă, să punem în discuţie legi, chiar şi în fază incipientă, despre care ştim cu toţii că în toată lumea pot avea un impact major asupra democraţiei. Dar revin la declaraţia dumneavoastră. "Cineva, şi ştim cine, a considerat că este bine să le dea în presă". Întrebarea este următoarea: folosiţi puterea mare pe care o aveţi prin Constituţie, de şef al statului şi Preşedinte al CSAT, pentru a afla sursele de informare ale unor publicaţii?

Preşedintele României: Nu, şi ştiţi bine că nu o fac.

Jurnalist: Declaraţia spune exact contrariul, domnule Preşedinte.

Preşedintele României: Nu, declaraţia spune că cel care a dat în media aceste proiecte nu a făcut niciun secret din aceste chestiuni. Pot să vă spun, şi, de fapt, chiar dumneavoastră, de la G4, ştiţi că nu îmi folosesc puterea pentru a inhiba media liberă, Dimpotrivă, îmi folosesc puterea pentru a păstra libertatea presei, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine acest lucru.

Jurnalist: Având în vedere numărul mic de conferinţe de presă şi de interviuri pe care le acordaţi, I beg to differ, cu tot respectul. Şi, pentru că suntem la acest capitol, al elefantului din încăpere, îmi cer scuze colegilor că prelungesc discuţia, tot legat de legislaţia pe securitate naţională, aţi spus un lucru, că acele drafturi nu au ajuns la Administraţia Prezidenţială, aţi spus mai devreme la întrebarea colegului Cristian Andrei. Cu două săptămâni în urmă însă, SIE, Serviciul de Informaţii Externe, a anunţat, într-un răspuns oficial pentru Mediafax, că proiectele au fost elaborate "în colaborare cu Administraţia Prezidenţială, mai precis cu Departamentul Securităţii Naţionale". Deci, cineva nu spune adevărul.

Preşedintele României: Ba da, toată lumea spune adevărul. Au fost colegi din DSN, Departamentul Securităţii Naţionale, care au colaborat cu alţi specialişti pe unele dintre aceste drafturi. Întrebarea a fost dacă legile au ajuns la mine şi dacă le-am cenzurat. Nu le-am citit, nu le-am cenzurat, dar în Administraţie avem specialişti pe diferite domenii şi ei, sigur, din când în când, sunt consultaţi de cei care lucrează pe drafturi.

Jurnalist: Având în vedere modul în care arată acele drafturi, unanim considerate de mulţi analişti, observatori, specialişti în astfel de legislaţie ca excedând limitelor democratice, aţi cerut explicaţii sau demisii de la cei care au lucrat pe aceste drafturi, că este vorba de angajaţi ai Administraţiei Prezidenţiale sau din serviciile care s-au ocupat?

Preşedintele României: Mă voi îngriji ca aceste excese să dispară.

Jurnalist: Le ştiţi, le cunoaşteţi deja? V-au fost aduse la cunoştinţă?

Preşedintele României: Mulţumesc! Haideţi să nu facem chiar un dialog pe această temă. Fiţi asigurat că Preşedintele are grijă de aceste chestiuni.

Jurnalist: Vreau să dau câteva date, m-aş duce din nou spre zona de educaţie. 42 de licee din ţară nu au niciun elev care să fi promovat Bacalaureatul şi 40.000 de elevi mai puţini au fost înscrişi la BAC anul acesta, faţă de anul trecut. Pentru că, aşa cum s-a spus aici înaintea mea, "România Educată" este un proiect la care ţineţi dumneavoastră foarte mult, v-aş întreba aşa: dacă acum, cu doi ani înainte de finalul celui de-al doilea mandat, sunteţi mulţumit de felul în care arată "România Educată", şi dacă nu, cine a greşit?

Preşedintele României: "România Educată" este un proiect în pregătire. Datele pe care le-aţi citat arată încă o dată de ce este nevoie de o reformă în sistemul educaţional românesc. La această reformă se lucrează. Eu mi-aş fi dorit să ajungem mai repede în faza în care să implementăm ceea ce am numit "România Educată", dar aceste rezultate nu sunt rezultatele programului "România Educată", fiindcă el abia acum este în faza în care se lucrează pe pachetul de legi. Iar rezultatele acestui proiect se vor putea vedea după ce trece un ciclu cu legile noi.

Jurnalist: Dacă pot o întrebare de follow-up, când se va întâmpla acest lucru? În timpul mandatului dumneavoastră? Tocmai din acest motiv vă şi întrebam, pentru că ştiu că discutăm de ceva timp despre proiect.

Preşedintele României: Se naşte greu, aşa este. Dar eu sunt destul de convins că vom avea noua legislaţie în acest an. Ea va putea fi implementată cel mai devreme începând cu următorul an şcolar, iar un ciclu de şcolarizare ştim cu toţii cât durează şi, după atât timp, vom putea să ne dăm seama dacă a fost bine sau mai necesită echilibrări.

Jurnalist: Premierul Ucrainei afirma recent că reconstrucţia ţării sale ar putea costa până la 750 de miliarde de dolari şi că o parte din aceşti bani ar putea veni din activele confiscate Rusiei. Cum vedeţi dumneavoastră reconstrucţia ţării vecine după război şi care va fi rolul României în acest proces?

Preşedintele României: Când am fost în vizită la Kiev am avut discuţia pe reconstrucţie, am arătat disponibilitatea României de a participa la reconstrucţia Ucrainei, însă acest lucru nu se poate întâmpla că noi mergem acolo să facem ceva. Este nevoie de o colaborare şi, cu siguranţă, este nevoie de o colaborare cel puţin la nivel european, dacă nu mai mult, şi, în primul rând, trebuie să spună Ucraina ce doreşte şi la ce se aşteaptă. Chiar acum, foarte recent, a avut loc o conferinţă pe această temă, unde România din nou şi-a exprimat disponibilitatea şi, cu siguranţă, într-un viitor sper nu foarte îndepărtat, se va contura un proiect de reconstrucţie la care dorim să participăm, dorim să participăm atât cât poate statul, dar cred că sunt şi foarte mulţi antreprenori care doresc să participe la această reconstrucţie. Şi, în măsura în care Ucraina se pregăteşte să devină stat membru al Uniunii Europene, sunt convins că este un interes al întregii Uniuni de a avea un proces rapid, bun şi eficient, organizat de reconstrucţie.

Jurnalist: Revin la subiectul "României Educate", proiectul dumneavoastră, pe care l-aţi lansat în 2016, acum şase ani şi jumătate, şi care spunea aşa: "Este proiectul naţional iniţiat de Preşedintele României, menit să susţină reaşezarea societăţii pe valori". Asta spuneaţi atunci. Suntem aşadar la şase ani şi jumătate şi avem câteva situaţii complicate. Avem, o dată, o situaţie în care premierul României este acuzat, sub suspiciuni, că a plagiat şi avem o instituţie abilitată, CNATDCU, care nu a putut analiza lucrarea premierului pentru că Parchetul General a luat toate documentele. Asta a explicat preşedintele interimar, domnul profesor Mircea Dumitru. Amintesc asta pentru că aţi spus că aţi vorbit cu Ministerul Educaţiei. Avem Parchetul General care nu a dat nici un verdict de luni întregi şi avem o decizie a instanţei - asta în ceea ce priveşte plagiatul. La nivel de carieră didactică, avem deficit de profesori, inclusiv în Bucureşti. Avem la capitolul echitatea sistemului educaţional, de care vorbeaţi în proiectul "România Educată", aproape 50% din elevii din mediul rural care au luat sub nota 5 la Matematică la Evaluarea Naţională. Sunt şi alte cifre, nu cred că are rost să le spun pe toate. Avem... mai era un capitol, Profesionalizarea managementului educaţional, majoritatea inspectorilor şcolari sunt în continuare membri de partid, fie de la PNL, fie de la PSD, fie de la UDMR. Aşadar tot politizat a rămas sistemul. Consideraţi că este un eşec şi, dacă da, de ce după şase ani şi jumătate suntem în această situaţie în care, aşa cum spunea directorul Liceului "Ion Luca Caragiale", 80% dintre absolvenţi au cerut recomandări să plece în străinătate?

Preşedintele României: Vedeţi câte argumente aţi adus dumneavoastră pentru că este nevoie de "România Educată"?

Jurnalist: De ce nu se implementează?

Preşedintele României: Şi, dacă au trecut şase ani şi jumătate, arată doar că pregătirea pentru acest proiect a fost dificilă, mai degrabă din motive politice decât din motive tehnice. Dar, încă o dată, "România Educată" este un proiect în pregătire şi în desfăşurare. Aceste rezultate nu se datorează proiectului "România Educată", aceste rezultate arată de ce este nevoie de proiectul "România Educată", pentru care se elaborează acum setul de legi care probabil vor fi aprobate încă în acest an şi, cel mai devreme, repet, cel mai devreme, în următorul an şcolar, adică 2023-2024, va începe, în fine, efectiv implementarea proiectului "România Educată", care sunt convins că va aduce rezolvări pentru multe din problemele pe care le-aţi enunţat.

Jurnalist: Benzina şi motorina s-au scumpit în ultima perioadă din cauza creşterii preţului barilului de petrol pe plan internaţional, european. A ajuns în primăvară la 126 de euro, însă în ultimele săptămâni am văzut cum a scăzut la aproape 110 euro, însă această scădere nu s-a revăzut la pompă, aşa cum s-a văzut scumpirea la pompă. Ce face statul pentru a se vedea această ieftinire şi la pompă, mai mult decât cei 50 de bani pe care i-a acordat?

Preşedintele României: Guvernul face atât cât este posibil în condiţiile date. Şi acum atât a fost posibil, să stabilizeze preţul şi să îl coboare cu 50 de bani. Însă nu vreau să intru prea mult în tehnicalităţi. Preţul benzinei şi al motorinei nu se stabileşte direct după preţul barilului de petrol. Există o piaţă a petrolului, există o piaţă a benzinei şi a motorinei. Or, benzina şi motorina s-au scumpit peste tot şi evident că există o legătură între preţul petrolului şi benzină şi motorină, dar nu este aşa o legătură directă, cum au sperat mulţi, că, dacă se stabilizează preţul petrolului, automat scade preţul la pompă. Din păcate, nu se întâmplă aşa. Guvernul este în continuare foarte preocupat de aceste măsuri, însă acum a fost posibil atât cât s-a făcut. Bugetul statului nu poate să suporte toate scumpirile pentru toată lumea, şi în toate timpurile, fiindcă bugetul este cel pe care îl are la dispoziţie Guvernul şi cred că lumea se aşteaptă să fie cheltuiţi cu chibzuinţă aceşti bani, care sunt banii noştri, ai statului. Nu putem să dăm toţi banii pentru a subvenţiona preţul la benzină şi să nu facem investiţii. Investiţiile sunt necesare, salariile sunt necesare, şcoala este necesară şi aşa mai departe.

Jurnalist: Şi dacă îmi permiteţi, tot legat de viaţa românilor. Ce face statul pentru a evita o criză alimentară, în condiţiile în care specialiştii, spre exemplu, anunţă un an extrem de secetos, poate unul dintre cei mai secetoşi din ultima perioadă? Deja în unele zone se restricţionează consumul de apă şi vedem ce fac şi alte state vecine. Polonia, spre exemplu, a redus la zero TVA la alimente, în Ungaria s-au plafonat preţurile la alimente. Are de gând Guvernul se ia în calcul o asemenea măsură? În condiţiile în care chiar dumneavoastră spuneaţi ceva mai devreme că, dacă va creşte preţul alimentelor pe plan mondial, şi în România se va resimţi?

Preşedintele României: Cu siguranţă că anumite măsuri sunt posibile şi, atunci când se impune, Guvernul se va apleca asupra acestor chestiuni. Noi credem că România nu va avea probleme cu alimentele, dar asta nu înseamnă că nu vom avea efecte ale crizei alimentare, fiindcă preţurile en-gros la alimente, de exemplu în plan global, au crescut cu aproape 20% şi acest lucru se va reflecta într-o anumită formă şi la noi. Atunci când este cazul, Guvernul se va implica. Dar ceea ce aţi menţionat înainte cred că trebuie să ne dea foarte mult de gândit. Seceta, canicula foarte devreme în an, furtunile şi aşa mai departe, toate acestea ne arată un singur lucru - schimbările climatice se întâmplă, se întâmplă şi la noi. De aceea, România a fost şi este parte a statelor care vor să lupte cu schimbările climatice, însă aceste schimbări nu vor fi oprite într-o lună sau în două luni, dacă o ţară sau două sau zece se implică. Este nevoie de un efort global. Şi, până atunci, lucrurile trebuie gestionate şi în zona micro, asta însemnând că, acolo unde există puţină apă potabilă, şi, din păcate, avem şi noi localităţi, ea trebuie economisită, pur şi simplu. Nu există altă soluţie.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, înainte de 1 iulie, când au fost sistate angajările la stat, a fost făcut practic un maraton de angajări în ministere şi la stat şi, de asemenea, în Parlament, ştim bine, parlamentarii au votat o lege care majorează salariile angajaţilor din ministere, unora chiar cu 50%, dar şi a parlamentarilor. Vreau să vă întreb: cum vedeţi dumneavoastră această situaţie?

Preşedintele României: Cred că trebuie analizată fiecare situaţie în parte. În unele ministere, într-adevăr, a fost nevoie de specialişti în plus şi acolo s-au făcut angajări. În alte ministere, din varii motive politice, salariile au rămas mult în urmă în comparaţie cu colegele şi colegii din ministerele care, să zicem, s-au descurcat mai bine politic şi a fost nevoie de o echilibrare. Guvernul a avut grijă ca aceste echilibrări să nu depăşească limita care poate fi suportată de bugetul de stat.

Jurnalist: Dar aceste majorări salariale, dar şi beneficiile pe care le-a oferit Guvernul prin pachetul de măsuri, toţi economiştii spun că duc la creşterea inflaţiei, nu la scăderea acesteia. Cum vedeţi dumneavoastră să scadă inflaţia pe viitor? Ce măsuri se impun?

Preşedintele României: Măsurile de scădere a inflaţiei în perioadă de criză economică sunt extrem de complicate, ca să nu formulez altceva. Măsurile care stopează inflaţia duc la austeritate. Austeritatea inhibă economia, inhibarea economiei nu este de dorit de absolut nimeni. Eu cred că măsurile sunt multiple, care se impun, şi, în ansamblu, specialiştii pe care i-am consultat în Consiliul European, chiar şi la ultima sesiune, ne spun că inflaţia probabil va mai creşte până la finalul acestui an, în cursul anului viitor se va stabiliza, după care se va reduce. Este un trend valabil cel puţin pentru Uniunea Europeană, dar se crede că acest trend va avea loc şi în plan global. Măsurile nu pot fi luate doar de un stat, deci un stat în situaţia dată are puţine şanse să reducă şi inflaţia, să crească şi economia, şi atunci măsurile sunt combinate, de pachete de sprijin, pachete de sprijin economic, investiţii şi toate, făcute bine şi înglobate într-o politică europeană, ne vor duce la o stabilizare.

Jurnalist: Vorbeaţi şi dumneavoastră despre o colectare mai bună pe care ar trebui să o facă statul şi mai puţină evaziune fiscală. Una din măsurile anunţate chiar de către cei de la ANAF este să-i verifice inclusiv pe profesorii care dau meditaţii. Dumneavoastră aţi fost profesor, aţi dat meditaţii, aţi spus acest lucru public. Cum vi se pare o astfel de măsură astfel încât profesorii care dau meditaţii acasă copiilor să fie verificaţi de către ANAF?

Preşedintele României: Eu cred că cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit. Şi ANAF are treabă cu colectarea acestor impozite şi cu verificarea. Acum, dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată, am oarece întrebări în această speţă, însă nu se pot accepta excepţii. Cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit corespunzător. Şi dacă ANAF va verifica categoriile unde se realizează evaziune pe scară un pic mai largă, atunci colectarea poate să devină mai eficientă.

Jurnalist: Dumneavoastră mai aveţi foşti colegi care fac meditaţii?

Preşedintele României: Eu cred că mai există profesori care fac meditaţii şi cred că plătesc impozit.

Jurnalist: M-aş întoarce puţin la cazul plagiatului, sau mai precis la cazul jurnalistei Emilia Şercan, care a fost ameninţată de rectorul Academiei de Poliţie. Ea, săptămânile astea, lunile astea, e subiectul unui kompromat, tot ce a dezvăluit plagiatul premierului Ciucă. Întrebarea este cum credeţi că este posibil să păţească un jurnalist aşa ceva într-o ţară a Uniunii Europene. Şi vă întreb asta pentru că nu v-aţi pronunţat pe acest subiect şi chestiunea asta are loc în timpul mandatului dumneavoastră şi nu este o moştenire istorică, cum e ceea ce se întâmplă în educaţie.

Preşedintele României: Da, este o chestiune care a generat multe preocupări şi multe ştiri, şi pe bună dreptate. Însă nu cred că pot să fac eu lumină în această speţă. Însă sunt încredinţat că autorităţile competente o vor face. Câteodată durează luni sau ani până când într-o speţă avem claritate şi avem toate răspunsurile, însă trebuie să avem răbdare ca autorităţile competente să îşi facă treaba. Şi, dacă cineva a greşit, mie mi se pare absolut corect să fie tras la răspundere şi să plătească.

Jurnalist: Mai devreme spuneaţi că aţi susţinut libertatea de expresie şi întrebarea era dacă nu era oportun să daţi un mesaj public pe acest subiect, mai ales că mai multe organizaţii nonguvernamentale v-au cerut o poziţie pe tema cazului Emiliei Şercan.

Preşedintele României: Acum, sigur că se poate aştepta de la Preşedinte să intervină în fiecare caz în parte, dar eu cred că este mai bine ca Preşedintele să se preocupe să existe un cadru bun pentru o presă independentă şi liberă. Şi, după părerea mea, este. Existenţa dumneavoastră aici, faptul că se desfăşoară această conferinţă de presă, cred că este un bun exemplu pentru libertatea presei în România. Dacă există, şi există, din păcate, contraexemple, ele trebuie tratate ca atare.

Vă mulţumesc tuturor! Vă doresc o seară bună!

Departamentul Comunicare Publică

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.