COD GALBEN: 17-10-2021 ora 23 Intre 23:30 si 06:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 100 m in Județul Harghita, Județul Sibiu;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Atelier gastronomic de preparare a untului prin batere în bădău

În peisajul pastoral al stânilor din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul ASTRA organizează un atelier gastronomic prin care vizitatorii vor cunoaşte mai bine uneltele folosite la stână pentru a face untul. La umbra brazilor de lângă gospodăria de oier din Răşinari, monument expus în Muzeul ASTRA, se vor reproduce toţi paşii necesari pentru a a face untul, de la smântânit laptele în covăţele, până la bătut smântâna în bădău.

"La operaţiunea de făcut unt la stână se folosea doar un recipient, bădăul - un putinei de formă conică, înalt şi strâmt, făcut din doage de brad, în care se bătea cu ajutorul unui băţ ce avea la capăt un disc cu găuri care favoriza baterea smântânii. Partea grea venea din faptul că dura foarte mult. Unii ciobani spun că era nevoie de peste o mie de bătăi, o activitate mecanică ce putea să îl poarte pe actant cu gândul departe, poate la sat şi la familia ce vedea de treburile gospodăriei. Untul se făcea la nevoie. Pentru aceasta, laptele nefiert se punea la smântânit cu o seară înainte, iar dimineaţa se aduna smântâna de pe suprafaţa lui şi se bătea în bădău. Untul se mânca proaspăt, întins pe o felie de pâine coaptă pe vatră, sau se folosea la frământarea cozonacilor, unul din preparatele de bază la sărbători. Se putea face unt şi din urdă, astfel că la stână, când se strângea prea multă urdă (cam la două zile o dată), se făcea din ea unt (se freca urda în ciubăr până lăsa untul) care se punea apoi în "şteand". Untul din urdă nu era la fel de bun ca cel din smântână, doar ultimul fiind folosit la cozonaci.", a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf.

Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului "Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA", finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susţinerea expoziţiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) şi beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro

Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice. Aceste mecanisme de finanţare sunt stabilite în baza Acordului privind Spaţiul Economic European, ce reuneşte statele membre UE şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia ca parteneri egali pe piaţa internă. În total, cele trei state au contribuit cu 3,3 miliarde euro între 1994 şi 2014 şi 1,55 miliarde euro pentru perioada de finanţare 2014 - 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org şi www.eeagrants.ro

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului şi are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.