COD GALBEN: 02-08-2021 ora 10 Intre disconfort termic ridicatInterval de valabilitate se va semnala disconfort termic ridicatInterval de valabilitate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

România, pe primul loc în UE şi un performer internaţional privind indicele de revenirea la "normalitate" a vieţii socio-economice

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin Şcoala Academică de Ştiinţe Sociale a UBB, prin intermediul unei echipe de şase cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (UBB FSEGA), a analizat datele aferente indicelui de normalitate dezvoltat de specialiştii de la revista britanică "The Economist", care măsoară gradul în care viaţa socio-economică reuşeşte să revină la un nivel pre-pandemie. Indicele este exprimat printr-o valoare procentuală, valoarea de 100% reprezentând nivelul aferent perioadei de dinaintea pandemiei.

Conform celor mai recente date publicate, România a atins în luna iulie 2021 un nivel de 81,17%, valoare cu care se situează pe primul loc printre ţările UE participante la acest studiu, respectiv în top 10 la nivel mondial (locul 8 în data de 9 iulie 2021). Data de 10 iulie 2021 a marcat 500 de zile de la apariţia primului caz de coronavirus în România.

Indicele de normalitate dezvoltat de specialiştii de la "The Economist" monitorizează schimbarea comportamentului actorilor socio-economici ca urmare a pandemiei de coronavirus, fiind compus din opt indicatori care pot fi grupaţi în trei categorii. Prima categorie se referă la transport şi călătorii: (1) gradul de utilizare a transportului public în oraşe mari, (2) traficul general în aceste oraşe, respectiv (3) numărul zborurilor domestice şi internaţionale. A doua categorie măsoară nivelul activităţilor de recreere şi divertisment: (4) timpul petrecut în afara locuinţei, (5) veniturile realizate de cinematografe şi (6) participarea publicului la evenimente sportive.

Ultima categorie se referă la activităţi comerciale şi locuri de muncă: (7) vizita populaţiei în magazine şi (8) rata de ocupare a spaţiilor de birouri. Indicele este calculat pentru cele mai mari 50 de economii din lume, printre care şi România, acoperind astfel 90% din PIB-ul global, respectiv 76% din populaţia lumii.

Evoluţia în timp, precum şi componentele indicelui de normalitate, atât la nivel global, cât şi la nivelul României, pot fi consultate pe pagina web de pe adresa econ.ubbcluj.ro/coronavirus, analizele fiind realizate ca parte a proiectului de cercetare denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor.

Proiectul UBB monitorizează în timp real evoluţia pandemiei, respectiv starea economică a ţării, oferind în acelaşi timp previziuni pe termen scurt şi mediu privind pandemia şi performanţa economică a României. În privinţa componentelor indicelui, analizele din cadrul acestui proiect arată că, în comparaţie cu celelalte ţări, România stă cel mai bine în privinţa categoriei timpului petrecut în afara locuinţei (104,6%, locul 2 la nivel global), respectiv în categoria cinema (101,0%, locul 2 la nivel global), categorii în care activitatea populaţiei nu numai că a revenit la, dar a şi depăşit nivelul pre-pandemie.

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David menţionează cu referire la aceste rezultate că "Trei idei sunt fundamentale aici. Prima, că această analiză arată ceea ce înseamnă o universitate (şi facultate) de talie mondială (world-class), capabilă să integreze în relaţii bidirecţionale cazuri naţionale în analize internaţionale, cu un potenţial impact ştiinţific şi pragmatic major. A doua, că mediul socio-economic românesc este printre performerii internaţionali privind reîntoarcerea (şi chiar depăşirea) la nivelul pre-pandemie. În fine, a treia idee se referă la faptul că această descriere riguroasă trebuie urmată acum de analize explicative, predictive şi evaluative, mai ales în contextul ameninţării unui nou val pandemic, pe fondul unei rate scăzute a vaccinării."

Decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a UBB, conf. univ. dr. Răzvan V. Mustaţă, a adăugat că "cea mai recentă componentă a proiectului nostru de cercetare monitorizează modul în care viaţa de zi cu zi se întoarce la sau se îndepărtează de nivelul obişnuit în perioada premergătoare pandemiei. Cu acest instrument dorim să venim în sprijinul autorităţilor, oferind o sursă credibilă de informaţii privind evoluţia comportamentului populaţiei, respectiv un instrument cu care se pot realiza analize comparative a nivelului de relaxare a vieţii socio-economice în România comparativ cu alte ţări ale lumii. Rezultatele actuale pentru România aferente indicelui de normalitate ne arată o stare de fapt pe care trebuie să o privim cu rezervă. Dacă am fi avut un nivel ridicat de vaccinare la acest moment am fi putut discuta despre o realitate foarte bună. În condiţiile actuale, considerăm că este extrem de importantă asigurarea stabilităţii, respectiv limitarea fluctuaţiilor privind măsurile de relaxare.

Pe de altă parte, revenirea dinamică a activităţilor socio-economice din România la nivelul pre-pandemie reprezintă un semn pozitiv pentru performanţa economică a ţării, dar luând în considerare şi perspectiva epidemiologică se impune o relaxare mai graduală şi precaută pentru a putea ţine sub control un nou val posibil al pandemiei. De asemenea, considerăm că este imperativ ca autorităţile să dinamizeze campania de vaccinare pentru a putea susţine această revenire la o stare de normalitate. Mai mult de atât, revenirea la normalitate trebuie acompaniată de obţinerea cât mai rapidă a fondurilor UE prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv de utilizarea inteligentă a acestora, pentru a asigura o creştere economică sustenabilă pe termen lung."

Detalii privind indicele de revenire la normalitate, precum şi alte informaţii legate de fenomene socio-economice în contextul pandemiei, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina de Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).

Proiectul de cercetare este coordonat de Szasz Levente (profesor, UBB FSEGA), iar membrii echipei sunt Balint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csala Denes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB FSEGA), Csiki Otto(doctorand UBB FSEGA), Nagy Balint Zsolt (conferenţiar UBB FSEGA), respectiv Racz Bela-Gergely (lector UBB FSEGA).

Direcţia Comunicare şi PR a UBB

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.