COD PORTOCALIU: 13-06-2021 ora 10 Intre 1 se va semnala 13 iunie, ora 10:00 – 13 iunie, ora 23:00 Fenomene vizate

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Învăţământul preuniversitar românesc sub lupa TIMSS 2019. Specialişti în ştiinţele educaţiei şi în testare educaţională de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti au prezentat rezultatele TIMSS 2019 şi direcţiile de acţiune pentru politicile educaţionale naţionale

Joi, 10 iunie 2021, specialiştii în ştiinţele educaţiei şi în testare educaţională de la Universitatea din Bucureşti au prezentat, în cadrul unui eveniment organizat online, rezultatele pentru România ale studiului "Tendinţe în domeniul Studiilor Matematice şi Ştiinţifice Internaţionale" - TIMSS 2019.

Înregistrarea integrală a evenimentului poate fi accesată pe pagina de Facebook a Universităţii din Bucureşti, aici: https://m.facebook.com/watch/?ref=watch_permalink, şi pe canalul de YouTube al UniBuc, aici: https://consent.youtube.com/ml?continue=https://www.youtube.com/watch?v%3DzX5TwRQcwLg&gl=RO&hl=ro&pc=yt&uxe=23983172&src=1

Bazată pe principalele rezultate şi concluzii privind sistemul românesc de învăţământ evidenţiate de TIMSS 2019, discuţia de astăzi a acordat o importanţă deosebită recomandărilor pe care specialiştii în educaţie de la Universitatea din Bucureşti le fac în vederea îmbunătăţirii situaţiei actuale.

Astfel, în mod concret, TIMSS arată că România s-a plasat şi continuă să se plaseze atât la matematică, cât şi la ştiinţe, sub media internaţională de 500 de puncte, poziţie rămasă neschimbată de când România participă la aceste studii. La matematică şi ştiinţe, scorurile obţinute de elevii români de clasa a VIII-a la testele TIMSS nu s-au modificat semnificativ în ultimii 20 de ani (matematică: 479 puncte în 2019, 474 puncte în 1995; ştiinţe: 470 puncte în 2019, 471 puncte în anul 1995). Totuşi, la matematică se observă o recuperare de 21 de puncte faţă de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte), atins după începutul scăderii observat în anul 2007. Această evoluţie nu este valabilă în cazul ştiinţelor, unde rezultatele nu indică nicio schimbare de la începutul măsurărilor IEA.

Ca atare, distribuţia performanţei rămâne o problemă majoră pentru sistemul educaţional românesc. Aproape un sfert dintre elevii români nu reuşesc să atingă criteriile minime de performanţă la matematică şi la ştiinţe.

Totodată, raportul a evidenţiat existenţa unui "analfabetism numeric" la 22% din populaţia şcolară de clasa a VIII-a, în timp ce un procent de 48% dintre aceşti elevi se află sub nivelul mediu-funcţional de performanţă, cu menţiunea că analfabetismul numeric este disproporţionat de mare: jumătate din ţările participante nu ating 13%. Acelaşi procent de 22% reprezintă şi cota de "analfabetism ştiinţific" în cadrul populaţiei şcolare de clasa a 8-a, cel mai mare procent dintre ţările europene evaluate. Un alt procent de 51% din aceşti elevi este sub nivelul mediu-funcţional de performanţă. Potrivit concluziilor studiului, una dintre cauzele care stau la baza acestor rezultate slabe este lipsa sau calitatea inadecvată a resurselor pentru asigurarea unui proces educaţional coerent. De exemplu, România se află pe ultimele locuri dintre ţările evaluate la accesul la tehnică de calcul sau la numărul de laboratoare ştiinţifice: aproape 40% dintre copiii noştri au un acces redus sau deloc la acestea. Ca o consecinţă, 20% din copii nu au văzut nici măcar un singur experiment de-a lungul educaţiei lor, iar alţi 36% dintre copii au realizat un experiment ştiinţific doar de câteva ori pe an.

Pornind de la aceste concluzii, specialiştii în ştiinţele educaţiei şi în testare educaţională de la Universitatea din Bucureşti vin cu o serie de recomandări, structurate pe 5 zone prioritare de acţiune: Echitatea sistemului educaţional, Recrutarea, formarea iniţială şi continuă a profesorilor şi serviciile de sprijin educaţional, Climatul şi mediul de învăţare, Experienţele de învăţare şi interacţiunile din clasă şi infrastructura educaţională şi resursele.

Distanţa mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute şi cei cu performanţe de nivel înalt (de exemplu, la matematică, 15% dintre copii au avut dificultăţi în a rezolva sarcinile propuse, în timp ce 3% dintre ei au scoruri ridicate, peste 650) este un indicator clar că România se plasează în grupul ţărilor puţin eficiente în promovarea echităţii în educaţie.

Astfel, pentru a creşte capacitatea sistemului de învăţământ românesc de a promova abordări echitabile, specialiştii din cadrul FPSE propun dezvoltarea de programe de educaţie remedială pentru elevii cu dificultăţi, familiarizarea cadrelor didactice cu programele de intervenţie personalizată (de tipul design universal pentru învăţare) care să susţină potenţialul fiecărui elev, dezvoltarea de sisteme de monitorizare a frecvenţei şi participării şcolare a elevilor (mecanisme de avertizare timpurie în educaţie/MATE) care să permită identificarea din timp a celor aflaţi în situaţie de risc de abandon, dar şi dezvoltarea de mecanisme pentru atragerea de profesori calificaţi în aceste zone, pentru susţinerea şi motivarea acestora.

Datele agregate, atât la nivelul profesorilor de ştiinţe, cât şi al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la asigurarea în timp a bazinului de profesori din învăţământul gimnazial pentru aceste discipline. Aproximativ jumătate dintre profesorii de ştiinţe au peste 50 de ani (40.6%), respectiv 60 de ani (14.3%), aproximativ jumătate dintre profesorii de matematică au vârste peste 50 de ani (47%), iar tinerii care aleg o carieră didactică în domeniu sunt foarte puţini (1.89%).

Având în vedere aceste date, echipa care a coordonat implementarea studiului TIMSS în România propune o abordare strategică a recrutării de profesori calificaţi la matematică şi ştiinţe, prin încurajarea opţiunii pentru profesia didactică încă de la nivelul formării iniţiale. De asemenea, masteratele didactice ar trebui să ofere anual granturi de studii pentru a acoperi necesarul de profesori.

Componenta de metodologie de predare/ învăţare ar putea fi susţinută puternic la nivelul cadrelor didactice prin cursuri centrate pe metodologii de tip învăţare bazată pe investigaţie (inquiry learning), dezvoltarea gândirii critice şi service learning.

Un instrument foarte puternic care poate fi utilizat îl reprezintă grupurile facilitate de practicieni reflexivi care practică învăţarea colegială (peer learning). Această modalitate de învăţare laterală, bazată pe experienţe şi practici relevante, poate fi utilizată atât pentru profesori, cât şi pentru managerii şcolari.

În privinţa elevilor, aproximativ 15% dintre aceştia nu se simt în siguranţă atunci când sunt la şcoală, iar problemele se observă şi din răspunsurile directorilor de şcoală. Unul din trei directori afirmă că în şcoala sa există probleme cu actele de vandalism (36.85%) sau cu furturile (22.63%).

Pentru dezvoltarea unui mediu educaţional sigur atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice, specialiştii în ştiinţele educaţiei şi în testare educaţională de la Universitatea din Bucureşti recomandă implicarea directorilor, cu ajutorul consilierului şcolar şi al profesorilor diriginţi, în proiectarea unor programe de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime, lansarea unor programe instituţionale de prevenţie, prin care incidenţa comportamentelor violente din şcoli poate fi redusă, precum şi creşterea numărului de consilieri, psihologi şcolari şi profesori de sprijin pentru elevii CES, care să asigure asistenţă psihopedagogică în şcoli.

În ceea ce priveşte experienţele de învăţare şi interacţiunile din clasă, direcţiile de acţiune propuse de specialiştii în ştiinţele educaţiei şi în testare educaţională de la UB vizează reconsiderarea atitudinii elevilor faţă de matematică şi ştiinţe prin redefinirea statutului disciplinei din perspectiva asocierii preponderente a acesteia cu dimensiunea sa aplicativă şi de carieră, încurajarea şi sprijinirea învăţării bazate pe descoperire, ca premisă pentru asigurarea succesului şcolar în cazul disciplinelor aplicate, dar şi promovarea reală a autonomiei şi gândirii critice în spaţiul educaţional.

Nu în ultimul rând, specialiştii propun asigurarea resurselor digitale pentru derularea activităţilor de matematică şi ştiinţe, având în vedere faptul că mulţi dintre elevii chestionaţi au declarat că nu au calculatoare disponibile pentru a le utiliza la orele de matematică (69%) sau ştiinţe (59%). De asemenea, instituţiile de învăţământ ar trebui să amenajeze spaţii dedicate experienţelor practice şi să sprijine cadrele didactice în efectuarea de experimente, dar şi să regândească ideea de program şcolar - cu integrarea în program a orelor de teme şi a infrastructurii pentru masă.

Textul integral al studiului "Tendinţe în domeniul Studiilor Matematice şi Ştiinţifice Internaţionale" - TIMSS 2019 (clasa a VIII-a) poate fi accesat aici: https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2021/06/TIMSS-Raport-de-tara-2021-05-07.pdf, iar o prezentare sintetică a rezultatelor raportului TIMSS 2019 pentru România poate fi accesată aici: https://drive.google.com/file/d/1qq24k7SE5HUaCeWY4qG6FcGNp_deSzby/edit

Rezultatele studiului TIMSS 2019 menţionate sintetic mai sus, dar şi alte concluzii şi recomandări, au fost prezentate în cadrul conferinţei "Învăţământul preuniversitar românesc sub lupa TIMSS 2019. Direcţii de acţiune pentru politicile educaţionale din România", găzduită de prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, precum şi de mai mulţi membri ai echipei care a coordonat studiul. Aceştia sunt: prof. univ. dr. Dragoş Iliescu, cadru didactic la FPSE a UB şi coordonatorul naţional al proiectului, prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector UB, reprezentantul României în Consiliul General IEA şi preşedinte al Asociaţiei Române de Cercetare în Educaţie (ARCE), şi prof. univ. dr. Romiţă Iucu, cadru didactic la FPSE şi preşedinte al Consiliului de Orientare şi Analiză Strategică al UB.

De asemenea, evenimentul s-a bucurat de prezenţa Consilierului Prezidenţial pentru Educaţie şi Cercetare, Ligia Deca, a Ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, precum şi a reprezentanţilor organizaţiilor care au finanţat şi sprijinit derularea acestui studiu, UMPFE - Ministerul Educaţiei prin proiectul ROSE şi RAF - Romanian American Foundation.

Informaţii de context
Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţei Educaţionale (IEA) şi analizează comparativ competenţele de matematică şi ştiinţe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. TIMSS 2019 a măsurat competenţele elevilor de 14 ani din peste 60 de ţări din toată lumea. Au participat la cercetare peste 580.000 de elevi, 310.000 părinţi, 19.000 directori de şcoli şi 52.000 de profesori din toată lumea. În România testul a implicat 4.485 de elevi, 196 de directori şi 623 de profesori din 199 şcoli.

Pentru România, studiul a fost elaborat şi implementat pe parcursul anilor 2019-2020 de specialişti în ştiinţele educaţiei şi în testare educaţională de la Universitatea din Bucureşti, prin UB Learning Centre - Laboratorul de Testare Educaţională. Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector UB şi reprezentant al României în Consiliul Asociaţiei Internaţionale pentru Evaluarea Performanţelor în Educaţie (IEA), precum şi de prof. univ. dr. Dragoş Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti, preşedinte al Diviziei de Testare şi Evaluare Psihologică al Asociaţiei Internaţionale de Psihologie Aplicată şi coordonatorul naţional al proiectului TIMSS 2019.

Mirabela Amarandei
Purtător de cuvânt al Universităţii din Bucureşti

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.