Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Consultările politice ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul italian al afacerilor externe şi cooperării internaţionale Luigi Di Maio

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut miercuri, 7 aprilie 2021, consultări politice cu ministrul afacerilor externe şi cooperării internaţionale al Republicii Italiene Luigi Di Maio, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Roma, la invitaţia omologului italian.

Discuţiile celor doi şefi ai diplomaţiilor s-au derulat într-o atmosferă deschisă şi au fost substanţiale, reflectând pe deplin angajamentul ambelor părţi pentru un dialog aprofundat, în spiritul Parteneriatului Strategic între România şi Italia, încheiat în 1997 şi ridicat la nivel de Parteneriat Strategic Consolidat în 2008.

Astfel, discuţiile au vizat, în principal, modalităţile concrete de consolidare şi diversificare a cooperării bilaterale dintre România şi Italia, în plan politic, economic şi sectorial - în domenii precum afacerile interne, justiţia, munca şi protecţia socială, securitatea şi apărarea.

Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat dorinţa părţii române de aprofundare a parteneriatului strategic şi de coordonare mai strânsă în domeniul afacerilor europene şi nu numai. A propus, iar omologul italian a agreat, modernizarea Declaraţiei Comune de parteneriat strategic adoptată în anul 2008, precum şi inventarierea mecanismelor şi instrumentelor subsumate acestuia, dar şi intensificarea pregătirilor pentru o nouă reuniune comună a celor două Guverne, care să aibă loc în a doua parte a acestui an, în funcţie şi de condiţiile pandemice.

De asemenea, cei doi şefi ai diplomaţiilor au discutat aspectele de interes din perspectiva importanţei deosebite pe care comunitatea românilor din Italia o are în ansamblul relaţiei bilaterale. Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat rolul de liant între cele două societăţi pe care îl are comunitatea românească din Italia - cea mai numeroasă comunitate străină din Italia şi cea mai mare comunitate românească din afara graniţelor ţării - foarte bine integrată în societatea italiană. La rândul său, ministrul italian de externe a exprimat aprecieri deosebite pentru comunitatea românească din Italia şi contribuţia sa la economia şi societatea ţării gazdă.
În cadrul consultărilor, şeful diplomaţiei române a apreciat importanţa dialogului politic la nivel înalt între România şi Italia şi a făcut referire la oportunităţile pe palier economic şi sectorial ce pot fi fructificate în relaţia bilaterală în noul context, inclusiv în domenii în care cooperarea s-a dovedit esenţială pe fondul pandemiei de COVID-19, în paralel cu continuarea şi intensificarea cooperării în celelalte domenii sectoriale. A salutat faptul că în 2020 nivelul schimburilor comerciale a ajuns la aproape 14 miliarde de euro şi a fost agreată necesitatea intensificării efortului pentru atingerea întregului potenţial pe acest palier.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, în cadrul discuţiei, obiectivele României legate de aderarea la OCDE şi la spaţiul Schengen şi a adresat mulţumiri Italiei pentru sprijinul constant acordat României în aceste dosare, pe care, de altfel, ministrul Di Maio l-a reconfirmat cu prilejul discuţiilor.

Totodată, cei doi miniştri au abordat pe larg în discuţii şi o serie de dosare ale agendei europene curente, cu accent pe cooperarea la nivel UE în combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi creşterea rezilienţei Uniunii, viitoarele dezbateri din cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, implementarea măsurilor vizând redresarea economică, politica de extindere a Uniunii, precum şi revitalizarea Parteneriatului Estic. Pe aceste teme, cele două părţi au constatat convergenţa de poziţii, ceea ce constituie premisa unor acţiuni comune sau coordonate viitoare.

Şeful diplomaţiei române a evidenţiat, totodată, faptul că România şi Italia împărtăşesc acelaşi interes de consolidare a Uniunii Europene şi că viitoarele dezbateri din cadrul Conferinţei privind viitorul Europei prezintă oportunitatea avansării gândirii strategice asupra posibilelor modalităţi de întărire a rezilienţei strategice interne a UE pe baza "lecţiilor învăţate" din actuala criză, dar şi de reîntoarcere la Agenda Strategică a UE şi la implementarea ei. În acest context, ministrul Aurescu a prezentat proiectul Centrului Euro-Atlantic pentru rezilienţă, iniţiat de România, proiect primit cu interes de către omologul italian, şi a invitat experţi italieni să se alăture Centrului.

În cadrul consultărilor, a fost reconfirmat, de asemenea, faptul că România şi Italia susţin întărirea rolului NATO şi a componentei de descurajare şi apărare, inclusiv pe Flancul Estic.

Totodată, în cadrul discuţiilor au fost examinate şi alte dosare de interes comun, cum ar fi evoluţiile din Vecinătatea Sudică şi Mediterana de Est, relaţiile UE-Turcia şi UE-Rusia, Pactul UE privind migraţia şi azilul.

Ministrul Di Maio a mulţumit din nou României, cu prilejul consultărilor, pentru solidaritatea arătată de România anul trecut, în prima etapă a pandemiei, prin trimiterea unei echipe medicale româneşti pentru a ajuta medicii italieni în lupta contra coronavirusului.

De asemenea, ministrul Di Maio a acceptat cu plăcere invitaţia omologului său român de a efectua o vizită în România în pregătirea şedinţei comune de guvern din acest an.

La finalul consultărilor, cei doi miniştri au susţinut declaraţii comune de presă. Redăm, mai jos, transcrierea declaraţiilor de presă:

Domnule ministru Di Maio, dragă Luigi,
Doamnelor şi domnilor,

Îmi face o plăcere deosebită să mă aflu astăzi la Roma, în ciuda contextului pandemic dificil în care ne aflăm în continuare, onorând invitaţia deosebit de amabilă a omologului şi prietenului meu, ministrul Luigi Di Maio.

Doresc să vă mulţumesc încă o dată pentru primirea călduroasă şi pentru dialogul consistent şi pragmatic pe care l-am avut.

Avem relaţii bilaterale excelente şi ne dorim să revenim în cel mai scurt timp posibil la nivelul înalt de cooperare dintre România şi Italia anterior crizei, ca parteneri în cadrul Uniunii Europene şi ca aliaţi puternici în cadrul NATO.

România şi Italia au o excelentă relaţie de Parteneriat Strategic Consolidat, pe care dorim să o dezvoltăm, să o adaptăm şi calibrăm la noile realităţi în plan bilateral şi european.

De aceea, am convenit cu domnul ministru Di Maio că vom începe să lucrăm, pe de-o parte, pentru actualizarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, adoptată în anul 2008, şi, în acelaşi timp, pentru a vedea exact care sunt mecanismele din cadrul acestei Declaraţii care pot să fie mai bine puse în valoare din punct de vedere al activităţilor practice. În acelaşi timp, am convenit să începem să lucrăm mai intens pentru pregătirea, în a doua parte a acestui an, a unei noi şedinţe comune a guvernelor noastre.

Cooperarea bilaterală între România şi Italia se derulează pe foarte multe paliere. Am exprimat, la rândul meu, satisfacţia pentru nivelul excelent al schimburilor comerciale. În ciuda dificultăţilor determinate de pandemie, schimburile noastre s-au apropiat, în 2020, de valoarea de peste 13,8 miliarde de euro, adică aproape de maximul istoric din 2019, când am înregistrat 15,65 miliarde de euro schimburi. Italia rămâne, astfel, aşa cum spunea domnul ministru Di Maio, al doilea cel mai important partener comercial al României.

Am agreat continuarea cooperării sectoriale, care a atins deja un nivel excelent în domenii precum afaceri interne, justiţie, muncă şi protecţie socială, securitate şi apărare. Sunt convins că există potenţial de diversificare şi întărire a acestei cooperări.

Am discutat, de asemenea, şi despre rolul foarte important al comunităţii româneşti din Italia. Este cea mai numeroasă comunitate străină din Italia, cea mai mare comunitate românească din afara graniţelor ţării, numărul oficial fiind de peste 1,1 milioane de persoane. Această comunitate reprezintă un liant important între ţările noastre, căruia dorim să îi acordăm în continuare o atenţie deosebită şi pe care dorim să-l dezvoltăm în continuare.

În ultimii ani, comunitatea românească a devenit din ce în ce mai bine integrată în societatea italiană şi am mulţumit domnului ministru Di Maio pentru facilitarea eforturilor României de a menţine vie identitatea comunităţii noastre din Italia.

De asemenea, am constatat o creştere a iniţiativei antreprenoriale a cetăţenilor români din Italia, precum şi o sporire a interesului companiilor din România pentru intrarea pe piaţa din Italia, factori care apreciez că vor reprezenta un prilej de impulsionare şi facilitare a cooperării economice bilaterale, inclusiv a schimburilor comerciale.

Am reiterat, în cadrul discuţiei, obiectivele României legate de aderarea la OCDE şi, respectiv, la spaţiul Schengen şi vreau să mulţumesc Italiei şi domnului ministru pentru sprijinul constant manifestat în acest sens şi care a fost reconfirmat în timpul discuţiei noastre de astăzi. Contăm în continuare pe acest sprijin.
Am discutat, de asemenea, extensiv, şi despre cooperarea dintre ţările noastre la nivelul Uniunii Europene. Criza generată de pandemia de COVID-19 ne-a pus în faţa unor provocări importante, însă reprezintă şi o oportunitate, inclusiv pentru cooperarea dintre România şi Italia.

Am realizat împreună, în această perioadă dificilă, cât de importante sunt solidaritatea şi acţiunea coordonată. De aceea, România nu a ezitat, anul trecut, să acorde sprijin Italiei şi altor state membre sau partenere din vecinătate, pentru a le susţine în eforturile de gestionare a pandemiei. Mă bucur foarte mult că gestul nostru din aprilie 2020, când am trimis o echipă de personal medical în Lombardia, lucrând cot la cot cu medicii italieni, a avut un impact deosebit şi simbolic, în acelaşi timp, pentru solidaritatea europeană şi, în acelaşi timp, pentru solidaritatea dintre România şi Italia. Până la urmă, aceasta este esenţa apartenenţei noastre la Uniune şi, de asemenea, esenţa legăturii aprofundate dintre statele noastre.

După cum am spus şi în timpul discuţiei, este important să lucrăm împreună pentru a promova consolidarea Uniunii, inclusiv pe baza lecţiilor învăţate din criza recentă. Trebuie să acţionăm împreună pentru a întări rezilienţa strategică a Uniunii, pentru a avansa soluţii concrete de cooperare, care să ne permită să fim mai bine pregătiţi în faţa unor provocări viitoare, fie că vorbim despre domeniul sănătăţii, de domeniul social sau de dubla transformare, verde şi digitală. Până la urmă, avem nevoie de o viziune pe termen lung în gestionarea crizelor şi de o Europă rezilientă. România şi Italia au susţinut constant importanţa unei Uniuni puternice, unei Uniuni incluzive, care să fie mai aproape de cetăţean, care să asigure securitate şi prosperitate cetăţenilor săi. Vom continua să susţinem aceste principii, inclusiv în perspectiva dezbaterilor ce vor avea loc în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei.

Avem deplină încredere în capacitatea noastră de a ne coordona acţiunile în plan european pentru depăşirea crizei determinate de pandemie, dar şi de a urmări îndeplinirea obiectivelor strategice ale Uniunii, în beneficiul direct al cetăţenilor noştri. Pentru că, dincolo de lecţiile învăţate ale crizei, este nevoie să revenim la Agenda Strategică a Uniunii Europene şi la implementarea acesteia, iar Conferinţa privind viitorul Europei poate să fie cadrul oportun pentru acest exerciţiu necesar.

Am subliniat, de asemenea, importanţa pe care România o acordă asigurării în continuare a funcţionării adecvate a Pieţei Unice şi a libertăţii de circulaţie în cadrul Uniunii. Am abordat, de asemenea, aspecte care ţin de vecinătatea noastră, despre Vecinătatea Sudică, despre Balcanii de Vest. Acesta este un domeniu în care atât România, cât şi Italia împărtăşesc o viziune comună - vorbesc despre extinderea Uniunii Europene. Dar am discutat şi despre faptul că perspectiva europeană a Balcanilor de Vest reprezintă singura opţiune solidă pentru pace, pentru stabilitate şi bunăstare pe termen lung în regiune şi pe continent.
Am vorbit şi despre Vecinătatea Estică, despre necesitatea unui Summit ambiţios al Parteneriatului Estic, care să sprijine reforma pro-democratică în aceste state, mai ales din cele asociate. M-am referit şi la situaţia din Republica Moldova şi, în acelaşi timp, la sprijinul pe care România l-a acordat în această perioadă pentru gestionarea situaţiei pandemice.

România şi Italia sunt state care, de asemenea, susţin o relaţie transatlantică puternică. Am discutat, prin urmare, şi despre cooperarea noastră strânsă în cadrul NATO şi am mulţumit Italiei pentru sprijinul pe care îl acordă pe Flancul Estic, pentru efortul de descurajare şi apărare al NATO, pentru efectuarea poliţiei aeriene întărite pe teritoriul României, în spaţiul aerian al României, precum şi pentru afilierea unei unităţi militare italiene la Brigada Multinaţională de la Craiova şi pentru participarea la celelalte structuri NATO de pe teritoriul României.

În contextul special oferit de această vizită, ţinând cont de consistenţa discuţiilor noastre de astăzi, îmi exprim convingerea că România şi Italia vor continua cooperarea consolidată la toate nivelurile, pentru a creşte prosperitatea, securitatea, precum şi profilul european şi internaţional al ţărilor noastre. De aceea, mă bucur că domnul ministru Di Maio a acceptat invitaţia mea de a veni la Bucureşti, într-o vizită cât mai curând posibil, pentru pregătirea şedinţei noastre comune de Guvern, care sperăm să aibă loc în a doua parte a acestui an.

Încă o dată, dragă Luigi, multe mulţumiri pentru discuţiile noastre extrem de prieteneşti şi de substanţiale.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.