Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

DIRECŢIA HIDROGRAFICĂ MARITIMĂ, 95 DE ANI DE ACTIVITATE

Direcţia Hidrografică Maritimă (DHM) împlineşte marţi, 23 februarie, 95 de ani de la înfiinţarea sa în anul 1926. În nouă decenii şi jumătate de activitate, instituţia a furnizat suportul specializat pentru navele româneşti şi străine care au navigat în partea de vest a Mării Negre şi a editat o gamă diversă de hărţi de navigaţie şi de alte produse specifice, pentru asigurarea siguranţei navigaţiei, pe Dunăre şi în Marea Neagră, în zona de responsabilitate a României.

De asemenea, la data de 23 februarie este marcată, în ţara noastră, Ziua Hidrografilor Militari, ca o recunoaştere a contribuţiei aduse de aceşti profesionişti la dezvoltarea hidrografiei maritime.

Pentru marcarea acestui eveniment aniversar, a fost organizată marţi, 23 februarie, la sediul instituţiei din Constanţa, o festivitate restrânsă, cu respectarea măsurilor de siguranţă sanitară anti-COVID. În acest context, a fost citit Ordinul Şefului Statului Major al Apărării emis cu prilejul aniversării a 95 ani de la înfiinţarea Direcţiei Hidrografice Maritime, iar locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), contraamiral de flotilă Ion-Cristian LIŞMAN, a felicitat personalul DHM pentru realizările marcante aduse domeniul hidrografiei maritime şi a acordat, din partea şefului SMFN, Emblema de Onoare a Forţelor Navale unor specialişti ai DHM pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor încredinţate.

****

Hidrografii militari au înscris în filele istoriei moderne a României numeroase realizări marcante pentru acest domeniu, încă dinainte de înfiinţarea unei instituţii specializate distincte în ţara noastră. Astfel, maiorul de marină Mihail Drăghicescu a ordonat ca, pe timpul marşurilor de instrucţie, desfăşurate pe Dunăre, în anii 1882-1883, echipajele şi elevii militari de la bordul navelor româneşti să execute măsurători hidrografice, pentru a se cunoaşte cu precizie şenalul navigabil şi obstacolele de navigaţie existente. Informaţiile colectate au fost utilizate de maiorul Drăghicescu pentru întocmirea primei hărţi româneşti a Dunării, în anul 1895, care a fost utilizată până în anul 1904.

În anii 1885-1886, s-au executat primele lucrări hidrografice pe litoralul românesc al Mării Negre, în zona Sulina-Gura Portiţei, iar după anul 1893, un grup de hidrografi şi hidrologi români, condus de Grigore Antipa, a efectuat mai multe campanii de lucrări hidrografice.

Prima structură de cercetare hidrografică a fost Secţia specială pentru lucrări hidrografice la Dunăre şi la Mare, care a fost înfiinţată în anul 1897. Aceasta a fost condusă de locotenent-comandorul Alexandru Cătuneanu, un specialist hidrograf militar, cu studii de specialitate în Franţa, care a avut ocazia să participe la două campanii hidrografice în Orientul Îndepărtat şi în Caledonia.

La data de 30 iunie 1897, sub conducerea locotenent-comandorului Cătuneanu, au început cercetările hidrografice ale coastei româneşti, până la distanta de 10 km de litoral, iar în anul 1900, după o activitate laborioasă, pe baza materialelor rezultate din lucrările hidrografice şi hidrologice realizate de către hidrografii militari români, a fost realizată prima hartă marină din România, cunoscută sub denumirea "Harta Cătuneanu". Aceasta a primit medalia de aur la Expoziţia universală de la Paris, în anul 1900. Ulterior, harta a fost actualizată şi reimprimată în anul 1929, fiind folosită până în anul 1952.

După înfiinţarea Serviciului Hidrografic Maritim, în perioada 1926-1955, hidrografii militari au executat măsurătorile hidrografice la gurile Dunării şi prospecţiunile pentru extinderea portului Constanţa, au participat la reamenajarea pentru navigaţie a căilor fluviale şi a litoralului şi au editat peste 20 de hărţi noi de navigaţie, pentru zona de vest a Mării Negre.

În anul 1955, Serviciul Hidrografic Maritim a fost transformat în Direcţia Hidrografică Maritimă (DHM) şi, în perioada 1955 - 1990, personalul DHM a continuat să dezvolte domeniul de activitate al instituţiei prin construirea şi punerea în funcţiune a farurilor Constanţa (1960) şi Sf. Gheorghe (1968), editarea "Cărţii Pilot a Mării Negre" şi a avizelor pentru navigatori.

Din anul 1966, România a devenit membru al Asociaţiei Internaţionale de Semnalizări Maritime (IALA/AISM), iar DHM a primit calitatea de reprezentant al guvernului ţării noastre în această asociaţie. Din anul 1971 până în prezent, DHM este principalul expert al României în probleme privind geografia maritimă şi delimitările maritime. Din această perspectivă, a participat cu specialişti în comisia naţională interministerială de negociere privind delimitarea zonei economice exclusive şi a platoului continental al Mării Negre, în perioada 1998-2009, în procesul României cu Ucraina, la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre.

În anul 1985, Organizaţia Hidrografică Internaţională a alocat primul număr de serie internaţional unei hărţi marine româneşti, aceasta fiind înscrisă în Catalogul hârţilor internaţionale în anul 1993. După anul 1990, DHM a editat 37 hârţi de navigaţie naţionale, "Cartea farurilor, semnalelor de ceaţă şi radiofarurilor din Marea Neagră şi Marea Marmara" şi "Tablele Nautice". În anul 2002, DHM a editat prima Hartă Electronică de Navigaţie (ENC) din România, iar perioada 2002 - 2003 a fost realizat Sistemul Meteorologic Integrat National al Forţelor Navale (SIMIN - FN).

În anul 2004, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 941 Legea nr. 395 privind activitatea hidrografică maritimă, lege care stabileşte şi reglementează activitatea Direcţiei Hidrografice Maritime şi care acordă instituţiei statutul de autoritate naţională în domeniul hidrografiei maritime. Din luna ianuarie 2007, DHM a devenit reprezentanta guvernului României, în calitate de stat membru al Organizaţiei Hidrografice Internaţionale (OHI) şi, începând cu anul 2008, DHM este acreditată să desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică.

În anul 2010, în urma votului statelor membre ale Comisiei Hidrografice a Mării Mediterane şi Mării Negre, DHM a primit al doilea număr de serie internaţional pentru o hartă de navigaţie românească, aceasta fiind înscrisă în Catalogul hârţilor internaţionale în acelaşi an.

Din anul 2010, DHM a început să publice avize anuale pentru navigatori, în limbile română şi engleză, iar din anul 2011 publică avizele pentru navigatori anuale şi lunare, în limbile română şi engleză.

În anul 2012, DHM a devenit cel de-al 27-lea oficiu hidrografic recunoscut pe plan mondial ca producător de hărţi electronice de navigaţie, prin afilierea la Centrul Internaţional pentru hărţi electronice de navigaţie (IC-ENC), de pe lângă Oficiul Hidrografic al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Un an mai târziu, IC-ENC a validat şi a distribuit pe plan internaţional prima hartă electronică de navigaţie, produsă de specialişti români, "Harta nr. RO405002" (harta electronică echivalentă hârţii marine 1.050.02 De la Capul Tuzla la Capul Midia).

Începând cu anul 2016, laboratorul avize pentru navigatori din structura DHM are atribuţii specifice în transmiterea de informaţii de navigaţie pentru sistemul Aliat Global. În acest context, au fost elaborate publicaţii nautice noi, care conţin specificaţiile tehnice necesare întocmirii hârţilor navale speciale tip NATO, şi toate hârţile de navigaţie româneşti au început să fie realizate în sistemul geodezic internaţional WGS84.

În perioada 2016-2019, au fost validate de către IC-ENC încă 30 de hârţi electronice de navigaţie, iar din anul 2020 toate hărţile de navigaţie maritimă întocmite de DHM au cod QR.

Biroul informare şi relaţii publice

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.