Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la evenimentul dedicat comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 21 ianuarie 2021, la evenimentul dedicat comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, în sistem videoconferinţă.

Cu această ocazie, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a evocat semnificaţia istorică a acestui moment şi a punctat acţiunile şi măsurile concrete urmărite de Ministerul Afacerilor Externe pe plan naţional şi internaţional, potrivit competenţelor sale, pentru combaterea fenomenelor antisemite şi extremiste, făcând, în acelaşi timp, un apel la nevoia creşterii rezilienţei societăţii româneşti în faţa unor astfel de provocări.

Regăsiţi mai jos transcrierea discursului ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul evenimentului:

"Domnule preşedinte Vexler,

Doamnă preşedinte a Senatului,
Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule viceprim-ministru Dan Barna,
Domnule viceprim-ministru Kelemen Hunor,

Domnule preşedinte Aurel Vainer,

Domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor participanţi,

Vă mulţumesc pentru invitaţia de a vă fi alături la evenimentul de comemorare a victimelor Pogromului de la Bucureşti.

Sunt, într-adevăr, 80 de ani de la unul dintre cele mai întunecate şi dureroase evenimente din istoria recentă a României.

Aşa cum spuneaţi în deschidere, domnule preşedinte Vexler, în 1941, Bucureştiul şi din împrejurimile sale au devenit scenele unor violenţe de nedescris împotriva unor cetăţeni români lipsiţi de orice vină, în afară de aceea de a fi de o altă etnie şi religie decât majoritatea. Bărbaţi, femei, bătrâni, bătrâne, copiii au fost bătuţi, schingiuiţi şi asasinaţi doar pentru că erau evrei. Au ars, în acele zile tragice, case, magazine, sinagogi.

Din păcate, Pogromul de la Bucureşti nu a fost un eveniment izolat, pentru că el a fost urmat de Pogromul de la Iaşi, de trenurile morţii, lagărele din Transnistria, alte tragedii care au devenit capitole ale Holocaustului din România. Acesta s-a produs, la acel moment, pe fondul unui antisemitism tot mai agresiv, care a otrăvit, progresiv, întreaga Europă, inclusiv România.

Şi este, într-adevăr, de datoria noastră, astăzi, pe de o parte să evocăm memoria victimelor acestei tragedii şi, pe de altă parte, să ne asigurăm că astfel de dezastre nu se vor mai repeta.

În contextul pandemiei de COVID-19 constat cu tristeţe şi revoltă că asistăm la o creştere a antisemitismului şi negaţionismului, a manifestărilor discriminatorii, mai ales în mediul on-line.

Nu putem asista pasivi la acest fenomen. Avem o obligaţie faţă de victimele Holocaustului, faţă de istoria şi, mai ales, de viitorul nostru, faţă de tinerele generaţii, de a lupta împotriva acestor manifestări. Este nevoie de instrumente concrete pentru a ne apăra societatea, valorile, modul de viaţă în faţa acestor ameninţări.

În calitate de preşedinte al Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, mă bucur să vă informez că Guvernul României este în etapa finală a aprobării primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei Strategii.

Prin aceste documente vom avea un set de instrumente concrete şi măsurabile, care ne vor ajuta să culegem date mai exacte despre aceste fenomene, să îmbunătăţim pregătirea forţelor de ordine şi a magistraţilor în acest domeniu, să dezvoltăm noi programe şcolare şi specializări universitare care să-i ajute pe tineri să recunoască şi să preîntâmpine aceste comportamente periculoase, să ajutăm instituţiile culturale din România să se alăture luptei cu aceste ameninţări şi să construim programe educaţionale şi culturale care să încurajeze toleranţa, atitudinea civică şi apărarea valorilor democratice ale societăţilor noastre.

Aş dori, pe această cale, să mulţumesc Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, B'nai B'rith şi Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului pentru sprijinul acordat în elaborarea acestei Strategii.

De asemenea, pe plan internaţional, Ministerul Afacerilor Externe a contribuit constant la adoptarea, publicarea şi promovarea unor documente deosebit de importante în acest domeniu, cum ar fi: Recomandările Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru predarea şi educaţia despre Holocaust, în decembrie 2019, Declaraţia Consiliului Uniunii Europe privind combaterea antisemitismului, în decembrie 2020, Ghidul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru folosirea definiţiei de lucru a antisemitismului, din 8 ianuarie 2021, Recomandările Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru recunoaşterea şi contracararea distorsionării Holocaustului, de asemenea adoptate în ianuarie 2021.

De altfel, Ministerul Afacerilor Externe este implicat şi în elaborarea primei Strategii a UE pentru combaterea antisemitismului, pe care sperăm să o vedem în dezbatere publică în cel de-al treilea trimestru al acestui an, precum şi la elaborarea Recomandărilor Consiliului Europei pentru combaterea discursului instigator la ură.

Toate aceste proiecte, precum şi altele pe care le promovăm la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, sunt menite să prevină şi să combată antisemitismul, să prevină repetarea unor tragedii precum cea pe care o comemorăm astăzi, să nu permită sacrificarea principiilor şi valorilor democratice, să combată xenofobia, rasismul şi discursul instigator la ură, să promoveze toleranţa, respectul reciproc şi solidaritatea.

Sper că, în parteneriat cu societatea civilă, precum şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu, vom putea să contribuim la creşterea rezilienţei societăţii româneşti în faţa tuturor provocărilor şi la dezvoltarea acesteia pe baze sănătoase, democratice, aşa încât tragedii precum Pogromul de la Bucureşti să nu se mai repete niciodată.

Vă mulţumesc foarte mult!"

Direcţia Purtător de Cuvânt şi Relaţii cu Mass-media

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.