Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Expert Forum a lansat azi un raport privind participarea femeilor la alegerile locale.

Principalele statistici şi concluzii sunt reproduse mai jos. Raportul integral poate fi consultat pe pagina web www.expertforum.ro/raport-participare-femei-locale.

Participarea redusă a femeilor la viaţa politică din România rămâne o realitate şi runda asta de alegeri. La localele de săptămâna viitoare situaţia nu s-a schimbat mult faţă de 2016, după cum vom arăta mai jos, cu toate că au apărut partide noi în competiţie.

Instituţional lucrurile stau chiar mai prost: birourile de circumscripţie publică acum mai puţine date decât în iunie 2016. Între informaţiile care s-au scos se află data naşterii şi genul candidaţilor! Aceştia sunt indicatori importanţi pentru a vedea dacă un candidat are vârsta minimă de 23 de ani şi poate participa în aceste alegeri; ori dacă partidele politice respectă reglementările şi bunele practici privind reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale. Mai mult, aceste numere ar trebuie adunate şi publicate conform documentelor internaţionale la care România a aderat.

În anul 2016 doar 21,38% au fost femei. Acum în 2020, cum spuneam, asemenea informaţie oficială lipseşte. EFOR a proiectat deci un set de algoritmi şi a analizat astfel lista celor 256.038 candidaţi înscrişi pentru funcţii judeţene sau locale, ca să putem afla câţi din ei sunt femei. În tot cazul, e singura cale pentru a suplini dezinteresul şi lipsa de transparenţă în această privinţă a instituţiilor ce gestionează procesul electoral (birourile electorale, Autoritatea Electorală Permanentă).

Concluziile analizei EFOR:

- Procentul de femei care candidează în alegerile locale a crescut faţă de iunie 2016, însă nesemnificativ, doar cu 1.5%, de la 21.4% la 22.9%

- Distribuţia teritorială pe judeţe - diferenţele sunt destul de însemnate şi nu se observă vreo corelaţie cu nivelul de dezvoltare sau regiunea istorică: judeţe din diverse colţuri ale ţării, cu forţă economică şi grade diferite de modernizare socială, se pot găsi atât în top, cât şi în coada listei. În cinci judeţe procentul candidaţilor femei a scăzut faţă de 2016, dar variaţile sunt foarte mici.

- Situaţia cea mai disproporţionată se întâlneşte la funcţia de primar, unde sub 10% sunt candidaţi femei. Poziţia de Preşedinte de Consiliu Judeţean are un procent similar. Cu alte cuvinte, funcţiile alese direct şi care dau legitimitate şi putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor.

- Pe nivele administrative şi tipuri de UAT, proporţia cea mai mare de candidaţi femei este în municipii (32.3%), ceea ce era cumva de aşteptat, iar cea mai mică la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, precum şi în Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Braşov.

- Dacă pe listele pentru consiliile locale aproape 50% din femei sunt pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile judeţene situaţia se prezintă diferit, doar 21% din consilierii peste poziţia 8 fiind femei. Asta confirmă observaţia de la punctul (3) mai sus: cu cât importanţa funcţiei e mai mare, cu atât şansa ca ea să fie ocupată de o femeie e mai mică.

- Analiza distribuţiei pe partide arată că formaţiunile cele mai mari, cu cei mai mulţi candidaţi cu şanse reale în cursă, adică PNL şi PSD, au procentele cele mai mici de femei pe liste: sub 20%. Partidele nou-venite în viaţa politică, USR şi Plus, sunt în pluton, oscilând în jurul mediei de 25%. Între candidaţii independenţi, puţin peste 10% sunt femei.

- Legislaţia electorală rămâne destul de vagă cu privire la obligativitatea partidelor de a asigura reprezentarea echitabilă a ambelor sexe pe listele electorale, dar şi cu privire la sancţiuni

Pe scurt, situaţia nu s-a schimbat semnificativ în ultimii patru ani în ce priveşte politica de cadre a partidelor. Femeile rămân subreprezentate în listele de vot pentru alegerile locale, în special atunci când e vorba de funcţii cu putere executivă reală. Există situaţii, aşa cum am arătat în cazul listelor pentru Consiliul Judeţean, unde la prima vedere procentele par în regulă, dar de fapt mare parte din femei nu sunt pe locuri eligibile. Egalitatea de şanse în alegeri rămâne în România work in progress.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.