Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

După o atentă monitorizare a activităţii Consiliului General şi a activităţii Primarului General al Municipiului Bucureşti putem afirma că în cei patru ani de mandat "Aproape nimic" notabil nu s-a întâmplat în oraş.

ActiveWatch, CeRe şi OPTAR au monitorizat pe toată perioada mandatului activitatea Consiliului General a Municipiu Bucureşti şi agenda propusă de primarul general, precum şi implementarea unor proiecte din domeniul social şi mobilitate. Deşi în ultimele două luni primarul general s-a străduit să taie panglici şi să ne prezinte proiecte "aproape gata", în cei patru ani de mandat nu a reuşit să livreze aproape nimic din programul electoral în baza căruia a câştigat fotoliul de primar în 2016. Mai mult, a eşuat în implementarea unor strategii fundamentale pentru Bucureşti (cum ar fi Planul de Mobilitatea Urbană Durabilă) şi a aplicat tactica voucherelor şi a stimulentelor în locul unor proiecte care să aducă în mod real îmbunătăţiri pentru calitatea vieţii grupurilor vulnerabile.

În aceşti patru ani Primăria Municipiului Bucureşti a devenit o instituţie care deserveşte imaginea Primarului General şi unde deciziile publice au fost luate aproape în totalitate în absenţa consultărilor publice. În ultimii patru ani calitatea guvernării locale, la nivelul Primăriei Municipiului General, s-a deteriorat până în punctul în care instituţia publică a fost confiscată de majoritatea din Consiliul General.

Raportul "Aproape nimic" este disponibil aici. Punem la dispoziţia publicului şi baza de date cu toate proiectele de hotărâre de Consiliu General din ultimii patru ani.

Concluziile raportului:

În cei patru ani de mandat, doar 3,14% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ au fost supuse dezbaterii publice (nu au fost contorizate proiectele care au vizat aprobarea PUZ-uri sau PUD-uri, deoarece dezbaterea publică a acestora intră sub incidenţa altor reglementări, a căror respectare nu a fost monitorizată). Raportat la volumul mare de acte normative, ponderea proiectelor supuse dezbaterii publice se încadrează în marja de eroare, dând măsura unei administraţii arogante, care a ignorat mecanismele participării publice şi prevederile legislative din zona transparenţei decizionale.

Mai grav, Primarul General al Municipiului Bucureşti a decis să ignore sistematic libertatea de exprimare şi libertatea de a organiza şi a participa la adunări publice - drepturi garantate şi protejate de Constituţia României. În lipsa dezbaterii publice a proiectelor, a interzicerii accesului la şedinţele de Consiliu General sau a posibilităţii de a lua cuvântul, protestul era ultima formă de a comunica cu actuala conducere a instituţiei. Pârghiile de comunicare între instituţie şi cetăţeni, pe teme de interes public, pare că au fost complet suspendate în aceşti patru ani de mandat, iar persoanele şi organizaţiile care au dorit să organizeze proteste în faţa instituţiei au fost constant împiedicate să face acest lucru.

Bugetul local a fost imposibil de urmărit, din cauza ritmului accelerat de modificare (prin rectificări bugetare adoptate aproape lunar), precum şi din cauza modului netransparent în care companiile municipale implementează proiecte şi execută bugetele. Proiectele care au vizat alocări sau rectificări bugetare au fost uneori introduse pe ordinea de zi suplimentară, astfel că reprezentanţii mass-media şi cetăţenii au aflat uneori despre conţinutul acestor modificări numai după ce acestea au fost votate în Consiliu.

Participarea la şedinţele de Consiliu General şi luarea cuvântului în faţa forului decizional au fost misiune imposibilă pentru cetăţenii oraşului. În regulamentul de funcţionare al Consiliului General au existat prevederi care au împiedicat în mod deliberat dreptul cetăţenilor de a lua cuvântul. În ciuda faptului că, de mai bine de un an, a fost anulat în instanţă articolul care reglementa procedura de luare a cuvântului, nici azi acest articol nu a fost modificat în conformitate cu decizia instanţei de judecată.

Foarte multe dintre proiectele votate în Consiliul General nu sunt implementate. Printre aceste proiecte sunt proiecte de infrastructură (precum reabilitarea podurilor din zona Operei, Eroilor, pasaje pietonale supraterane), proiecte sociale (reţeaua de cămine pentru persoane vârstnice, proiecte care vizează sprijinul tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie socială) sau chiar strategii ample (cum ar fi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă sau Strategia de Incluziune Socială şi Reducere a Sărăciei). Dezinteresul (sau incompetenţa) executivului se întâlneşte cu cel al celor mai mulţi dintre membrii CGMB, care nu cer socoteală primarului cu privire la numeroasele Hotărâri ce rămân neimplementate.

Crearea Holdingului Municipal (format din cele 22 de societăţi comerciale) acutizează şi mai mult lipsa de transparenţă cu privire la resursele oraşului. Lipsa de transparenţă a acestor instituţii (spre exemplu nu am reuşit să obţinem un răspuns cu privire la adresele clădirilor care sunt incluse în programul de consolidare) face imposibilă verificarea stadiului unor proiecte promovate de primarul general. Mai mult, este neclar cum proiecte care nu au fost votate în Consiliul General ajung să fie implementate de aceste companii. Acest modus operandi reprezintă, în fapt, o strategie de a ocoli procesul de dezbatere publică a proiectelor şi de a cheltui banii publici într-un mod nedemocratic (fără votul CGMB) şi lipsit de transparenţă.

În ciuda unei strategii care vizează reducerea sărăciei "cu 90% până în 2021" (citat Director Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti), proiectele din domeniul social au fost superficiale şi au ocupat un spaţiu marginal pe agenda Primăriei şi a CGMB. Strategia pentru combaterea sărăciei s-a dovedit a fi un document pur formal, a cărei implementare nu pare să fie monitorizată de cineva. Stimulentele şi voucherele acordate în baza unor argumente sociale vizează, în fapt, de cele mai multe ori, categorii mult mai mari decât comunitatea persoanelor vulnerabile.

În ciuda măsurilor prioritare stabilite în Planului de Mobilitate Urbană Durabilă care, odată implementate, ar fi putut rezolva parţial problemele de mobilitate din Bucureşti, nu au existat proiecte ample care să descurajeze deplasările individuale motorizate sau care să încurajeze transportul alternativ. Proiecte precum voucherul pentru combustibili sau modificarea reţelei prioritare cu piste pentru biciclete stabilită în PMUD sunt parte dintre erorile fundamentale ale actualei conduceri a PMB.

Având în vedere aspectele semnalate în acest raport, autorii consideră că actuala conducere a Primăriei Municipiului Bucureşti a sfidat constant şi deliberat vocea cetăţenilor şi instrumentele prin care aceştia se pot implica în actul de guvernare. Timp de patru ani de zile, primăria şi consiliul general s-au izolat de cetăţeni, prin încălcarea legii (aspect constatat şi în instanţă în cazul unor proiecte de hotărâre de Consiliu General) şi prin ignorarea principiilor guvernării participative. Atitudinile şi practicile de inspiraţie feudală care au marcat activitatea Consiliului General şi a Primarului General trebuie să rămână în istoria neagră a Bucureştiului.

Persoane de contact: Irina Zamfirescu // ActiveWatch, Oana Preda // CeRe

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.