Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Conferinţa de presă susţinută de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 16 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferinţă de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinţei de presă:

Bună seara!

Am înregistrat astăzi, din păcate, o nouă cifră record de infectări cu virusul SARS-CoV-2 şi un număr semnificativ de decese provocate de COVID-19 la nivel naţional. Pandemia este încă departe de a se fi încheiat.

Eliminarea treptată a mai multor restricţii şi reluarea unor activităţi, concomitent cu apropierea sezonului rece, favorabil îndeosebi apariţiei virozelor respiratorii şi a gripei, creează un context sensibil. Toate acestea generează îngrijorare şi necesită atenţie sporită din partea tuturor, deopotrivă cetăţeni şi autorităţi.

Sub nicio formă nu ne putem permite ca sistemul sanitar să fie nevoit să gestioneze o dublă epidemie, de gripă şi de COVID-19. Este, aşadar, fundamental să menţinem în perioada următoare o atitudine prudentă şi responsabilă.

Să nu uităm că aceleaşi măsuri - masca, distanţarea, igiena mâinilor, care ne feresc de COVID-19, ne pot feri şi de virusul gripal, precum şi de alte viroze. Deci ele devin cu atât mai importante în săptămânile şi lunile care urmează.

La începutul acestei săptămâni au reînceput şcolile, în cea mai mare parte cu prezenţa fizică a copiilor în clase. Nu peste tot însă unităţile de învăţământ au beneficiat de resursele necesare pentru ca procesul educaţional, în format fizic sau on-line, să se poată derula în bune condiţii.

Fac un apel la directorii unităţilor de învăţământ să se adreseze, fără rezerve, în această perioadă, atât autorităţilor locale, cât şi inspectoratelor şcolare judeţene, cerându-le toate resursele de care au nevoie şi clarificările necesare. Mă refer aici, de exemplu, la suplimentarea cu personal, inclusiv medical, acces la resurse tehnologice pentru predarea on-line şi materiale igienico-sanitare.

În sprijinul şcolilor, am promulgat astăzi legea prin care se deblochează concursurile pentru posturile nedidactice vacante sau temporar vacante, pentru posturile didactice auxiliare, precum şi pentru poziţiile de asistenţi medicali sau medici din unităţile de învăţământ.

Le solicit tuturor primarilor, consiliilor judeţene şi inspectoratelor şcolare să soluţioneze cu prioritate problemele existente în fiecare unitate de învăţământ.

Totodată, am cerut Guvernului României ca la finalul primelor două săptămâni de şcoală să elaboreze o evaluare completă a situaţiei la nivel naţional, să prezinte care sunt vulnerabilităţile, dar şi soluţiile necesare. Educaţia trebuie să continue, iar asta depinde de mobilizarea atât a autorităţilor naţionale, cât şi a celor locale.
Acum, înainte de a vă răspunde la întrebări, aş vrea să fac câteva menţiuni despre alegerile locale, pentru că ne aflăm la mai puţin de două săptămâni de momentul votului.

Pe 27 septembrie mergem la urne să-i alegem pe cei care vor conduce în următorii patru ani comunităţile locale.

Votul nostru decide cum se vor schimba localităţile în care trăim.

Dragi români, mergeţi la vot şi puneţi ştampila pe candidaţii care pot aduce o schimbare în bine! Aceste alegeri sunt esenţiale, pentru că rezultatul lor va face o diferenţă în viaţa voastră de zi cu zi, de la probleme de trafic la cum vor arăta şcolile şi spitalele. De aceea, nu-i lăsaţi pe alţii să decidă în locul vostru!

În încheiere, le transmit un mesaj tuturor candidaţilor. Chiar dacă această campanie electorală este diferită, folosiţi toate mijloacele de comunicare pentru a vă prezenta proiectele românilor! Oamenii aşteaptă soluţii şi propuneri concrete, nu atacuri sterile!

Practicile învechite, toxice, de a se încerca acoperirea unor administraţii locale dezastruoase cu subiecte inventate, cu teme parazitare, trebuie să rămână de domeniul trecutului.

Arătaţi-le oamenilor ce veţi face pentru ei şi convingeţi-i să vă acorde încrederea. Lupta politică este, în primul rând, o luptă de proiecte pentru comunităţi. Este ceea ce aşteaptă românii şi îi încurajez pe toţi candidaţii să răspundă acestor dorinţe legitime ale cetăţenilor.

Vă mulţumesc! Dacă aveţi întrebări, vă rog!

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara! Domnule Preşedinte, în Ministerul de Interne se plătesc în continuare poliţe după ce presa a publicat imagini cu şefii Poliţiei care negociau cu clanurile interlope. Spre exemplu, comisarul Radu Gavriş a fost mutat fără ştirea sa în Harghita, iar acum, Ministerul de Interne pregăteşte, pe ascuns, desfiinţarea Serviciului Omoruri. Sunteţi la curent cu răfuielile politice din MAI şi cum vedeţi dumneavoastră desfiinţarea Serviciului Omoruri, o structură de elită a Poliţiei?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Am mai discutat despre organizarea internă a ministerelor, dar despre desfiinţarea unui serviciu vital n-am auzit, poate aveţi surse. Voi verifica.

Jurnalist: Dar aveţi măcar un mesaj pentru domnii Vela şi Despescu, liderii formal şi informal ai Ministerului Afacerilor Interne?

Preşedintele României: Evident! Să se implice total pentru cetăţeni.

Jurnalist: Bună seara! Partidul Social Democrat a anunţat că săptămâna viitoare, în Parlament, va vota proiectul de lege care prevede acordarea unui stimulent de risc de 500 de euro pentru cadrele didactice. Dacă această lege va trece de Parlament, în contextul în care vorbim şi despre un buget deja sufocat, dumneavoastră aţi promulga-o?

Preşedintele României, Klaus Iohannis: Dacă o promulg sau nu, vă voi spune atunci când o am în faţă, dar pot să vă spun un lucru care, sincer, m-a întristat şi chiar m-a surprins un pic. Astăzi, în Comisiile de Buget reunite, PSD, cu sprijinul unor traseişti, a votat într-un fel, cu amendamente, proiectul rectificării bugetare şi dacă s-ar aplica tot ce au votat ei, pesediştii, atunci aceste lucruri ar costa peste 6% din PIB în restul acestui an şi în anul viitor. Este evident că aceşti bani pur şi simplu nu există şi constatăm că PSD pur şi simplu nu a învăţat nimic, nici nu doreşte, şi nici nu doreşte să facă o politică constructivă, ci vrea să detoneze finanţele publice ale României. Astfel de apucături electoraliste am mai văzut la PSD pe vremea lui Dragnea, în 2016. Se vede că PSD nu a inventat nimic nou şi reia acelaşi ciclu de promisiuni fără niciun fel de acoperire în realitate, în speranţa să mai prindă câteva voturi, dar cred că nu vor prinde.

Jurnalist: Am avut astăzi un record absolut negativ, 1.713 cazuri. Specialiştii susţin că acest număr este cauzat fie de terminarea concediilor, fie de redeschiderea restaurantelor în interior. Mai mult, specialiştii - şi vorbim aici de domnul Alexandru Rafila - susţinea astăzi că ne putem aştepta la o creştere în următoarele două săptămâni, o creştere cauzată de deschiderea şcolilor. Această creştere de cazuri ar putea să coincidă cu organizarea alegerilor locale pe 27 septembrie şi automat ne putem aştepta la o prezenţă la vot care să fie mai mică. V-aş întreba dacă nu consideraţi că din cauza acestei explozii se impune amânarea alegerilor, întrucât în iunie, când ar fi trebuit să avem alegeri locale, aveam doar câteva sute de cazuri, iar dacă nu, ce le transmiteţi cetăţenilor care se tem să vină la vot din cauza riscului de a fi infectaţi?

Preşedintele României, Klaus Iohannis: În acest moment nu este cazul să discutăm despre amânarea alegerilor. Lucrurile sunt organizate, vor fi bine organizate şi altfel decât în iunie. Acum ştim mult mai bine cum să abordăm această epidemie, dar rămâne vitală abordarea fiecăruia în parte. Portul măştii, distanţarea fizică şi igiena mâinilor rămân singurele piedici între virus şi noi. Fiecare trebuie să fie conştient de acest lucru şi dacă facem toţi ce trebuie, atunci vom îngrădi răspândirea virusului. Localurile în care se va vota vor avea la dispoziţie tot ce trebuie, de la măşti de rezervă până la dezinfectanţi, circuite separate şi tot ce a mai fost pregătit. Eu sunt de părere că putem să mergem să ne exprimăm votul, dacă respectăm toate normele.

Jurnalist: Aş dori să vă întreb, în opinia dumneavoastră, un elev care nu are tabletă, nu are telefon, nu are nici măcar curent electric, dar pentru care statul a decis să înveţe online, fără ca Guvernul sau autorităţile să-i faciliteze accesul la acest tip de învăţâmânt, mai are în acest moment asigurat dreptul constituţional la educaţie?

Preşedintele României, Klaus Iohannis: Din păcate, mai există astfel de cazuri şi, din păcate, nu toate autorităţile s-au implicat sută la sută pentru rezolvarea acestor probleme. Acolo unde ele mai apar este foarte important să fie sesizate şi autorităţile locale, împreună cu autorităţile centrale, vor găsi urgent soluţii pentru aceste chestiuni.

Jurnalist: După cum aţi spus şi dumneavoastră, foarte mulţi specialişti spun că motivul pentru care avem această creştere constantă şi foarte mare a numărului de cazuri este din cauza concediilor şi a măsurilor de relaxare. Au putut oamenii să iasă din ţară, să meargă la terase. Întrebarea era dacă dumneavoastră consideraţi că se impun noi restricţii, după modelul altor state europene şi dacă regretaţi că ţară noastră a luat astfel de măsuri de relaxare prea devreme şi poate prea multe.

Preşedintele României, Klaus Iohannis: Măsurile de relaxare s-au luat atunci când experţii, specialiştii, epidemiologii au spus că se poate lua o măsură sau alta. Cred că România a acţionat cu suficient de multă precauţie şi cred că din ce în ce mai mulţi cetăţeni înţeleg că această precauţie nu trebuie să fie aşteptată doar de la autorităţi, ci de la fiecare în parte. Este motivul pentru care, practic, săptămânal îi rog pe români să poarta masca, să păstreze distanţa şi să se îngrijească în special de igiena mâinilor când vin din oraş. În acest fel noi putem să ne ducem viaţa aproape de normal, cu minime sacrificii şi putem să oprim răspândirea virusului, până când, evident, sperăm să dispunem şi de un vaccin.

Jurnalist: Vă întrebam dacă ar fi cazul de noi restricţii.

Preşedintele României: Noi restricţii în momentul acesta nu sunt prevăzute.

Jurnalist: Săptămâna viitoare va avea loc un summit la nivel european, unde vor fi dezbătute crizele actuale, inclusiv relaţia tensionată dintre Grecia şi Turcia, în contextul în care Ankara tocmai anunţase că va prelungi misiunea în apele disputate ale Mediteranei de Est. Pe de altă parte, şeful diplomaţiei europene, domnul Borrell, a declarat că relaţia dintre UE şi Turcia se află la răscruce de drum şi e momentul ca liderii europeni să ia cele mai dificile decizii. Ştim că eventuale sancţiuni pot fi impuse doar în cazul unui vot în unanimitate. V-aş întreba dacă aceste sancţiuni vor fi pe masa summit-ului, cum va vota România? Dacă dumneavoastră credeţi că ele se impun în contextul actual.

Preşedintele României: Aceste chestiuni vor fi dezbătute, evident, la summit. Este un summit dedicat mai mult relaţiilor externe decât problemelor interne pe care le avem, iar dacă vorbim despre Turcia, atunci este evident că trebuie să avem în vedere întregul palier de probleme şi aceasta este abordarea pe care o voi avea eu în cadrul Consiliului European. Vom vedea ce propuneri vor fi pe masă din partea Comisiei şi din partea Înaltului reprezentant pentru politică externă, dar eu sunt de părere că trebuie să ţinem cont nu numai de ce se întâmplă în estul Mediteranei, ci şi de mulţi alţi factori geopolitici şi dacă vorbim despre sancţiuni, trebuie să fim conştienţi de faptul că sancţiunile nu sunt un scop în sine, sancţiunile sunt gândite pentru a face anumite proceduri mai lesnicioase, pentru a facilita, în final, o înţelegere. Deci, sancţiunile sunt gândite pentru a face relaţia să funcţioneze în final şi dacă ţinem cont de toate acestea, atunci cu siguranţă vom găsi calea cea mai bună.

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb dacă dumneavoastră consideraţi că începutul anului şcolar a fost un real succes sau dimpotrivă? Sunt mulţi părinţi care consideră că a fost un total eşec.

Preşedintele României: Eu consider că a fost un succes în aceste condiţii extrem de dificile de epidemie, de pandemie, în condiţiile în care, din păcate, nu toate şcolile au problemele rezolvate. Totuşi, dacă ţinem cont de întreg ansamblul, de zecile de mii de situaţii care s-au rezolvat, atunci putem să spunem că începutul acestui an şcolar a fost unul bun, cu toate că suntem în plină pandemie.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, astăzi Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a referit la otrăvirea opozantului rus Alexei Navalny spunând că este o acţiune care ţine de un tip de comportament al Rusiei care nu se va schimba nici măcar printr-o conductă de gaz. Cum vedeţi această declaraţie, care se referea la Nord Stream 2? România este de acord cu apelul tot de astăzi a şefei executivului european, ca în Consiliul European, măcar în chestiuni care ţin de drepturile omului şi de sancţiuni, votul să fie prin majoritate calificată?

Preşedintele României: Chestiunea felului în care se votează a fost discutată de multe ori şi va fi discutată de multe ori în continuare. Aceste chestiuni sunt stabilite prin tratate şi, în măsura în care se doreşte altceva, vor trebui schimbate tratatele, lucru care în practică este extrem, extrem de dificil de realizat. Dar aşa, ca declaraţie politică, se poate tot repeta. Nu întâmplător, pentru anumite probleme sunt prevăzute diferite tipuri de vot. Unele se votează prin majoritate simplă, altele prin majoritate calificată, iar în Consiliu se votează practic prin majoritate totală, prin consens, cum se spune. Există state membre care îşi doresc de principiu schimbarea unor tipuri de vot şi acestea vor fi discutate până când se coagulează o majoritate care se hotărăşte să schimbe tratatele, dar, după părerea mea, aşa ceva nu este iminent.
Iar în ce priveşte legătura dintre otrăvirea opozantului Navalny şi o conductă de gaz, probabil - nu pot să fac decât o speculaţie - probabil doamna von der Leyen s-a referit la discuţia care s-a purtat în Germania, când unii politicieni au considerat că este, cel puţin teoretic, posibil să se lege o situaţie de cealaltă. Dar asta va necesita foarte multă analiză, în special din partea celor care sunt implicaţi în acest proiect de infrastructură.

Jurnalist: Astăzi aţi promulgat acea lege care permite, între altele, ca românii din străinătate să voteze timp de două zile la parlamentare. Însă în Registrul Electoral s-au înscris foarte puţini români din Diaspora pentru votul la urne, cât şi pentru votul prin corespondenţă. În plus, există ţări care nu vor permite organizarea de secţii în ţările respective. Ce mesaj transmiteţi dumneavoastră românilor din străinătate şi cum se va rezolva această problemă a secţiilor? Pentru că ştim că există nişte discuţii la nivelul MAE.

Preşedintele României: Vedeţi, atunci când promovat votul prin corespondenţă - şi poate vă amintiţi că am fost unul din principalii promotori în acest sens - ne-am gândit că ar fi bine să aibă posibilitatea românii din Diaspora să voteze şi în situaţia în care nu pot ajunge la secţia de votare. Nu ne-am gândit atunci la o pandemie, dar iată că procedura votului prin corespondenţă este una foarte utilă. Şi pot să vă spun că aş face, cu această ocazie, un apel către Diaspora să se înscrie pentru votul prin corespondenţă. Nu avem nicio garanţie că se vor putea deschide secţii de votare în toate ţările unde avem români care doresc să-şi exprime votul. Din acest motiv, este foarte important să se înscrie pentru votul prin corespondenţă. Altfel, este posibil ca în unele ţări, unde probabil nu se va putea organiza secţii de votare, să nu poată vota.

Jurnalist: M-aş întoarce puţin, dacă îmi permiteţi, la proiectul de rectificare bugetară, despre care spuneaţi şi dumneavoastră că ar aduce cu siguranţă o greutate la buget, în momentul de faţă. Dar întrebarea este dacă aţi susţine varianta ca astfel de majorări - sau poate să existe modificări aici - dar oricum să existe majorări cu privire şi la punctul de pensie, dar şi la salarii să fie aplicate de anul următor. Dacă Guvernul şi-ar permite o astfel de variantă şi dacă veţi susţine o astfel de propunere.

Preşedintele României: Eu, personal, susţin cu mare entuziasm orice creştere, şi a pensiei, şi a salariilor, şi a bonusului pentru medici, şi a bonusului pentru profesori. Dar, din păcate, trebuie să ţinem cont de constrângerile bugetare şi aceste creşteri vor fi posibile în momentul în care bugetul ţării va permite astfel de creşteri. În acest moment, tot ce s-a putut s-a realizat. Alocaţiile copiilor vor creşte, sunt deja crescute şi vor creşte în continuare în etape. Pensiile au crescut. De la 1 septembrie, pensiile românilor au crescut cu 14%. Este un fapt, se pot număra banii. Atât a hotărât Guvernul să se întâmple în acest an. În momentul în care bugetul va permite noi creşteri, evident că ele vor fi puse în operă.

Jurnalist: A apărut astăzi un subiect important în zona justiţiei, chiar foarte important. Este legat de numărul de procurori europeni delegaţi pe care România ar urma să-i trimită la Parchetul European. Din sursele G4Media rezultă că Parchetul European a solicitat între 20 şi 30 de procurori europeni delegaţi, care să lucreze în dosarele cu fraude pe fonduri europene, iar Ministerul Justiţiei a aprobat doar 10. Parchetul European a revenit, respingând această ofertă printr-o scrisoare oficială. Ministerul Justiţiei a confirmat public astăzi că rămâne la cifra de 10 procurori. Consideraţi că sunt suficienţi 10 procurori europeni pe care România urmează să-i trimită la Parchetul European, având în vedere că România înregistrează cel mai mare număr de dosare cu fraude la fonduri europene din UE? Şi asta este oficial, OLAF a anunţat în raportul pe 2019 acest lucru, că România conduce la acest top, al fraudelor cu fonduri. Şi, pe de altă parte, realitatea internă ne arată asta. Există extrem de multe dosare cu fraude pe fonduri europene. Din 2014, România înregistrează undeva între 1.500 şi 2.000 de astfel de cazuri. Revenind, sunteţi de acord cu Guvernul, 10 procurori europeni delegaţi pentru Parchetul European? Sau ar trebui între 20-30, aşa cum susţine Parchetul European, dat fiind situaţia specifică a României?

Preşedintele României: Am auzit despre acest schimb de corespondenţă. Mă lămuresc, în câteva zile mă lămuresc cum stau lucrurile, vă spun imediat, dar, între timp, am studiat un pic ce fac alţii. Foarte multe state europene pun la dispoziţie 2, 3, 4, 5 procurori. Să luăm o ţară mare - Germania pune la dispoziţie 11 procurori, cred că 10 din partea României nu sună aşa rău în acest tabel, dar mă voi lămuri. O să am o discuţie cu ministrul justiţiei, probabil o să-mi spună cum s-a ajuns la acest număr. Bănuiesc că au existat discuţii şi cu Parchetele şi, după ce mă lămuresc total, pot să vă dau un răspuns mai profund.

Jurnalist: Dacă îmi permiteţi o întrebare complementară pe aceeaşi temă.

Preşedintele României: Astăzi nu! Am lămurit că fiecare are o întrebare. Mulţumesc!

Jurnalist: Aţi pomenit în mesajul pe care l-aţi transmis în deschidere despre mesajele pe care candidaţii în campania electorală le transmit alegătorilor. Canalele de comunicare sunt sufocate de atacuri la persoană, de certuri între persoane şi grupuri de interese. Consideraţi că este momentul ca administraţia românească să primească şi alte, să atragă şi oameni care au crescut într-o altă cultură administrativă decât cea care a existat în ultimii 30 de ani aici şi care să aducă un suflu nou întregului, comunităţilor locale?

Preşedintele României: Putem să constatăm uşor că din când în când apar persoane noi în politică şi unii au chiar succes. Pe de altă parte, este evident că a candida este un drept al oricărui cetăţean şi ceea ce mi se pare mie important în această campanie - şi de-asta am şi spus-o - este să ne îndepărtăm uşor, uşor de acel model de campanie cu tot felul de atacuri la persoană, cu tot felul de subiecte inventate şi să ne apropiem mai mult de cetăţean. Până la urmă, oamenii vor să audă cu ce proiecte vin candidaţii - dacă li se asfaltează strada, dacă se repară încălzirea centralizată, dacă se rezolvă problema cu transportul public, dacă se rezolvă problema traficului, problema poluării, problema parcurilor, a şcolilor, a spitalelor. Cam asta aşteaptă oamenii se audă, nu tot felul de certuri pe subiecte inventate. Acum întâmplarea face să fi trecut şi eu prin câteva campanii şi ştiu că un anumit mare partid foloseşte cu predilecţie această metodă, de a inventa subiecte şi de la unul se ajunge la următorul, ca să distragă atenţia de la anumite carenţe în administraţie. Nu aş spune că trebuie să vină obligatoriu oameni noi. Avem oameni buni în politică, dar cred că este momentul să facem altfel de campanie electorală, o campanie centrată pe nevoile comunităţilor.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, Curtea Constituţională a respins sesizarea făcută de Guvern în legătură cu moţiunea de cenzură. Concluzia este că moţiunea depusă de PSD, mai exact, votul şi dezbaterea acestei moţiuni pentru care nu a existat cvorum prima dată, ar putea fi reprogramate în această sesiune. Cum vi se pare această decizie şi cât de posibil credeţi că este scenariul ca votul să fi reprogramat şi ce risc există ca Guvernul Orban să fie demis?

Preşedintele României: Acum, sigur, o astfel de decizie nu este de natură să aducă o stabilitate suplimentară în comportamentul politicienilor noştri naţionali, dar, pe de altă parte, o moţiune, dacă vine din anterioara sesiune extraordinară sau dacă se depune una acum, este de o inutilitate clasică între timp. Şi am mai spus asta. Şi acea moţiune fost de o inutilitate clasică. S-a făcut de râs PSD, fiindcă nu a reuşit nici măcar să adune cvorumul pentru un vot. Mi s-ar părea de data aceasta total aiurea să mai vină cu rediscutarea aceleiaşi moţiuni sau cu încă o moţiune, dar dacă vor, atunci, cu siguranţă, au instrumentele să promoveze un astfel de demers.

Jurnalist: În acest weekend a fost publicată o petiţie care vă este adresată dumneavoastră, în care se cere repornirea luptei împotriva marii corupţi. Sunteţi mulţumit de activitatea marilor Parchete în general?

Preşedintele României: Bilanţul se face cam după un an după ce se numesc noile conduceri. Evident că, în situaţia în care avem conducători care şi-au preluat mandatul de câteva luni de zile, este un pic prematur să spunem dacă suntem mulţumiţi sau nemulţumiţi. Este foarte adevărat că eu am aşteptări mari de la Parchete şi am şi eu aşteptarea ca lupta anticorupţie să prindă viteză.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, făcea public recent faptul că, după ce numărul dânsei de telefon a fost făcut public pe internet, a primit multe mesaje plină de ură, unele insulte cu un limbaj de-a dreptul suburban. Nu este un caz singular, remarcăm tot mai des că în spaţiul public politicienii primesc insulte, remarcăm faptul că limbajul devine din ce în ce mai violent. Aş vrea să vă întreb cum credeţi că s-a ajuns la această radicalizare în relaţia cetăţeanului cu politicienii şi ce credeţi că se poate face pentru ca situaţia să revină la normal, pentru ca limbajul civilizat să ia locul insultei?

Preşedintele României: Putem să implementăm un proiect care se numeşte "România Educată" şi, cu educaţie, astfel de probleme se rezolvă. Din păcate, putem să constatăm că o mai mare apropiere a politicienilor de electorat, din păcate, încurajează şi astfel de abordări. Este regretabil, poate fi combătut prin educaţie şi altfel nu.

Jurnalist: Politicienii credeţi că au şi ei ceva de schimbat?

Preşedintele României: Politicienii ar putea să se concentreze pe proiecte bune pentru comunităţile lor şi atunci probabil abordările cetăţenilor vor deveni mai pozitive.

Jurnalist: În mai multe state europene, înainte de începerea şcolii, profesorii şi elevii a fost testaţi pentru COVID-19. De ce nu s-a luat aceeaşi măsură şi la noi?

Preşedintele României: Această informaţie este parţial adevărată, am verificat cum au făcut alţii. La nivelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu există un consens pentru testarea în masă a profesorilor. Iar acolo unde s-au făcut testări, s-au făcut, şi asta este şi recomandare OMS, acolo unde sunt focare şi acolo este foarte utilă testarea tuturor cadrelor didactice, poate şi a elevilor dintr-o şcoală. Au existat şi câteva testări cu un număr mare de persoane, dar care s-au făcut pentru a verifica câţi oameni au avut această boală. Deci, testarea în masă a profesorilor nu este recomandată şi nu s-a făcut nicăieri.

Jurnalist: Voiam să vă întreb în legătură cu alegerile. S-a insistat foarte mult şi au fost specialişti care au spus că nu ar trebui să aibă loc alegerile în contextul pandemiei. Voiam să vă întreb: dacă prezenţa la vot va fi extrem de redusă la alegerile locale ce vor avea loc în foarte scurt timp, credeţi că va fi afectată profund legitimitatea celor aleşi?

Preşedintele României: Este posibil. Am avut un astfel de caz în decembrie 2016, când credibilitatea celor aleşi a fost profund afectată şi am tras până în ziua de astăzi şi tragem şi acum din cauza acelui vot şi acelui absenteism. Sper că ne este tuturor învăţătură de minte şi mergem la vot.

Vă mulţumesc! Vă doresc tuturor multă sănătate!

Departamentul Comunicare Publică

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.