Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Astăzi, 24 aprilie marcăm 105 ani de la "Primul Genocid al secolului XX" (1) - Genocidul armean. Anual, timp de zeci de ani au avut loc evenimente de comemorare a Genocidului armean, marşuri de susţinere şi declaraţii atât în Armenia, cât şi în multe ţări ale lumii, inclusiv în rândul comunităţii armene din România.

Anul acesta, situaţia de urgenţă datorată pandemiei de COVID-19 nu permite organizarea niciunui eveniment public comemorativ, cu toate acestea, memoria armenilor din întreaga lume este la fel de puternică, pe cât este şi dorinţa lor de recunoaştere a adevărului istoric cu privire la evenimentele din Primul Război Mondial. Din acest motiv, pentru a comemora 105 ani de la declanşarea Genocidului armean, pe 24 aprilie, la ora 12:00, toate clopotele bisericilor armeneşti din întreaga lume, inclusiv cele ale Catedralei Arhiepiscopale Sfinţii Arhangheli 'Mihail şi Gavriil' din Bucureşti, vor suna în memoria celor 1,5 milioane de victime ale Genocidului armean din 1915, comis în Imperiul Otoman. De asemenea vor fi oficiate Slujbe de pomenire - fără public.

Astăzi, la o sută cinci ani, după cum consideră cercetătorii şi reprezentanţii mediul academic, procesul ireversibil de recunoaştere şi condamnare a Genocidului Armean continuă (2). În acest context, Armenia le este profund recunoscătoare ţărilor, parlamentelor acestora şi organizaţiilor internaţionale, care au recunoscut acest adevăr istoric. În toamna anului 2019, în Statele Unite ale Americii, Camera Reprezentanţilor (cu un număr copleşitor de voturi) şi Senatul (în unanimitate de voturi) a adoptat o rezoluţie care recunoaşte uciderea în masă a armenilor din Imperiul Otoman în urmă cu un secol, drept genocid, devenind un exemplu demn de urmat pentru alte ţări. Procesul de recunoaştere a Genocidului Armean nu este doar un pas pentru acceptarea adevărului, ci şi un pas spre prevenirea altor genocide, fiind în acelaşi timp şi un mesaj clar că nu poate exista impunitate pentru asemenea crime.

Între 1915 şi 1923, guvernul Junilor Turci din Imperiului Otoman a organizat şi comis masacre genocidare şi deportări ale armenilor care locuiau în patria lor istorică şi ancestrală. Ca urmare a acestor teribile atrocităţi, 1,5 milioane de armeni au fost ucişi sau deportaţi şi s-au răspândit în toată lumea, formând o imensă diasporă armeană. Masacrele au avut ca rezultat şi un genocid cultural, întrucât guvernul Junilor Turci a premeditat şi a planificat distrugerea sistematică a dovezilor materiale referitoare la existenţa pe acele teritorii a civilizaţiei armene: au masacrat cu bună ştiinţă clericii armeni, au distrus biserici, mănăstiri şi alte proprietăţi ale bisericii, împreună cu mii de manuscrise medievale bisericeşti.

O mulţime de supravieţuitori ai Genocidului Armean au găsit un refugiu sigur în Regatul României, care, aflat în aceeaşi alianţă cu Armenia în timpul Primului Război Mondial, a fost printre primele ţări din lume care le-a oferit în mod oficial adăpost la nivel de stat. Copiii care au supravieţuit genocidului şi au ajuns în România au fost adăpostiţi ulterior în orfelinatul de la Strunga. De-a lungul anilor şi deceniilor care au urmat, descendenţii acelor supravieţuitori au devenit parte integrantă a societăţii româneşti şi şi-au adus esenţiala contribuţie la progresul României şi la construirea democraţiei în viaţa socială, politică, economică şi culturală a ţării.

Armenia este recunoscătoare României pentru întregul sprijin şi acordă importanţă chestiunii condamnării Genocidului Armean. În Parlamentul României se fac cu regularitate declaraţii politice şi apeluri pentru recunoaşterea şi condamnarea internaţională a Genocidului Armean din Imperiul Otoman. De asemenea, în timpul vizitelor în Armenia, în 2001 şi, respectiv, în 2006, foştii preşedinţi ai României, Ion Iliescu şi Traian Băsescu au plantat brazi pe aleea memorială din cadrul Complexului Memorial al Genocidului Armean. În toamna anului 2019, şi ASR Principele Radu al României a vizitat Complexul Memorial al Genocidului Armean, unde a depus o coroană de flori la Monumentul Genocidului.

În 2015, la comemorarea centenarului Genocidului, Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj important: "La un secol de la evenimentele tragice din 1915, aduc un pios omagiu victimelor poporului armean, care a rezistat peste decenii vicisitudinilor istoriei şi grelei încercări de la începutul secolului trecut. Sute de mii de suflete nevinovate au pierit atunci în crima teribilă care a umbrit umanitatea şi care ne obligă astăzi la recunoaştere şi reconciliere."

Având în vedere că negarea ia forme diferite de la an la an, manifestându-se de la negarea directă la justificarea crimelor sau la recunoaşterea lor ca o 'durere împărtăşită', combaterea negaţionismului a devenit una dintre cele mai mari priorităţi ale politicii externe a Armeniei. Ca naţiune care a supravieţuit unui genocid, armenii şi-au transformat doliu şi indignarea faţă de nedreptatea trecutului lor, în acţiuni importante nu pentru armeni, ci pentru acele grupurile etnice care se confruntă astăzi cu ceea ce li s-a întâmplat armenilor acum un secol. Armenia a devenit un vehement avocat al Convenţiei Naţiunilor Unite privind prevenirea şi pedepsirea crimelor de genocid, precum şi a forumurilor globale organizate pentru prevenirea genocidului, care amintesc ţărilor despre responsabilitatea lor de a asigura protecţia drepturilor omului prin amintirea lecţiilor trecutului.

*

(1) Menţionat în Discursul Papei Ioan Paul al II-lea, care a fost apoi citat de Papa Francisc în cadrul unei Liturghii din 2015 cu ocazia Comemorării victimelor Genocidului Armean.

(2) Până în prezent, Genocidul armean a fost recunoscut de Parlamentul European, Consiliul Europei, Consiliul Mondial al Bisericilor, Asociaţia Internaţională a Studiilor de Genocid şi multe alte organizaţii internaţionale. De asemenea, peste 30 de state, inclusiv Statele Unite ale Americii, Franţa, Italia, Grecia, Cipru, Belgia, Elveţia, Suedia, Polonia, Slovacia, Lituania, Rusia, Liban, Siria, Argentina, Chile, Uruguay, Bolivia, Venezuela, Canada, Germania, Vatican, Paraguay, Luxemburg, Brazilia, Austria, Republica Cehă, Danemarca, Portugalia, Sfântul Scaun, Olanda, Bulgaria, un număr mare de guverne provinciale şi municipale din întreaga lume au recunoscut Genocidul armean.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.