COD GALBEN: 12-11-2019 ora 11 Intre ploi în general moderate cantitativ în sud-vestul țăriiInterval de valabilitate se va semnala intensificări ale vântuluiInterval de valabilitate COD PORTOCALIU: 14-11-2019 Intre 00:00 si 03:00 se va semnala îndeosebi la altitudini de peste 2000 m, vânt puternic cu rafale de peste 120 km/h in Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD PORTOCALIU: 13-11-2019 ora 21 Intre 21:00 si 03:00 se va semnala îndeosebi la peste 2000 m, vânt puternic cu viteze ce vor depăși la rafală 120 km/h in Județul Braşov, Județul Sibiu; COD PORTOCALIU: 13-11-2019 ora 21 Intre 21:00 si 03:00 se va semnala îndeosebi la altitudini de peste 2000 m, vânt puternic cu rafale de peste 120 km/h in Județul Argeş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Participarea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, 17 - 18 octombrie a.c.)

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 17-18 octombrie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de toamnă.

Discuţiile liderilor europeni s-au axat pe procesul Brexit, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, implementarea Agendei Strategice a Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2019-2024, schimbările climatice, relaţiile externe ale Uniunii, inclusiv procesul de extindere.

În ceea ce priveşte evoluţiile în context Brexit, liderii europeni, în format UE 27, au aprobat Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE şi Declaraţia politică privind cadrul relaţiilor viitoare dintre UE şi Marea Britanie. Prin concluziile adoptate pe acest subiect, Consiliul European invită Comisia, Parlamentul European şi Consiliul să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura intrarea în vigoare a Acordului de retragere la 1 noiembrie 2019. Textul concluziilor prevede că Declaraţia politică privind cadrul relaţiilor viitoare pune bazele unui parteneriat cât mai apropiat între UE şi Marea Britanie.

În intervenţia sa, Preşedintele României a exprimat aprecierea pentru eforturile echipelor de negociere ale Comisiei Europene şi ale Marii Britanii, care au condus la finalizarea Acordului de retragere a Marii Britanii din UE şi a Declaraţiei politice privind cadrul relaţiilor viitoare UE-Marea Britanie. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat contribuţia şi rolul esenţial al negociatorului şef al UE, Michel Barnier, pentru ajungerea la un acord care să asigure retragerea ordonată a Marii Britanii din Uniune şi a reiterat importanţa crucială a menţinerii unităţii UE 27 şi de acum încolo pentru negocierile vizând relaţiile viitoare.

Cu privire la protejarea drepturilor cetăţenilor români care locuiesc în Marea Britanie, Preşedintele României a reiterat importanţa garantării drepturilor acestora şi a respectării principiilor reciprocităţii şi nediscriminării în toate circumstanţele, inclusiv în relaţiile viitoare UE - Marea Britanie. Din această perspectivă, Acordul de retragere reflectă obiectivele României legate de protejarea drepturilor cetăţenilor români din Marea Britanie, precum şi onorarea angajamentelor financiare asumate de Marea Britanie în calitate de stat membru şi salvgardarea integrităţii pieţei interne a UE.

Un alt punct central pe agenda Consiliului European în format UE 28 l-a constituit discuţia referitoare la Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027. Şefii de stat şi de guvern au avut un schimb substanţial de opinii pe o serie de elemente importante în ansamblul arhitecturii viitorului buget al Uniunii Europene, printre care: volumul total al bugetului european (inclusiv modalităţile de finanţare a bugetului), alocările pentru principalele politici, precum şi aspectele vizând condiţionalităţi şi stimulente în viitorul buget.

În intervenţia sa, Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un puternic mesaj de susţinere pentru un buget ambiţios, subliniind în egală măsură necesitatea unei abordări deopotrivă echilibrate şi realiste din perspectiva opţiunilor fezabile în procesul de negociere a viitorului buget multianual al Uniunii.

Din perspectiva României, propunerile avansate de Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE privind scăderea volumului total al bugetului şi implicit alocările pentru cele două politici de interes pentru România - Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună - nu sunt acceptabile. Prin urmare, propunerile avansate de Preşedinţia finlandeză nu pot reprezenta o bază reală de discuţii, riscul fiind acela de a ne îndepărta de la obiectivul legat de adoptarea unui buget care să ne permită realizarea priorităţilor politice ale Uniunii.

Preşedintele României a susţinut, totodată, necesitatea continuării discuţiilor pe baza propunerii avansate de către Comisia Europeană, ca nivel minim acceptabil din perspectiva volumului total, şi a susţinut menţinerea unui rol central pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, dată fiind importanţa de necontestat a acestora în continuarea procesului de convergenţă. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru soluţii echilibrate, care să nu afecteze şi mai mult alocările pentru cele două politici, în condiţiile în care ponderea acestora în ansamblul bugetului UE a cunoscut deja scăderi importante şi a evocat, de asemenea, deschiderea României pentru examinarea unor posibile noi propuneri vizând componenta de venituri a bugetului UE, precum şi pentru reformarea unora dintre elementele existente ale acesteia.

Liderii europeni au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu Preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la priorităţile viitoarei Comisii, inclusiv prin raportare la Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019-2024. Preşedintele României a subliniat importanţa unităţii la nivel UE pentru implementarea viitoarei Agende Strategice, document care reflectă priorităţi importante din perspectiva României, precum promovarea unei Europe a creşterii şi convergenţei, consolidarea Pieţei Unice, întărirea securităţii interne a UE şi asigurarea unei acţiuni externe eficiente.

Consiliul European a abordat, de asemenea, aspectele internaţionale ale luptei împotriva schimbărilor climatice, în special rezultatul Summitului ONU pentru Acţiuni Climatice 2019 şi aşteptările pentru viitoarea Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru ONU privind schimbările climatice de la Santiago de Chile în decembrie 2019 (COP25). Consiliul European a apreciat ca fiind necesară consolidarea acţiunii climatice atât din partea UE, cât şi a partenerilor internaţionali şi a apreciat necesar, în context, ca UE să promoveze o tranziţie corectă şi echitabilă din punct de vedere social în implementarea Acordului de la Paris, în concordanţă cu concluziile sale din iunie 2019.

În contextul discuţiilor, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea continuării unei implicări active a Uniunii Europene şi a Statelor Membre în atingerea obiectivelor asumate la nivel european, cu scopul consolidării, de o manieră sustenabilă din punct de vedere economic şi social, a rolului de lider al Uniunii Europene în combaterea schimbărilor climatice. Totodată, Preşedintele României a exprimat susţinere pentru continuarea eforturilor la nivelul UE pentru definirea măsurilor menite a sprijini tranziţia către o neutralitate climatică, în vederea adoptării Strategiei pe termen lung a Uniunii privind schimbările climatice, în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că un aspect important îl constituie atingerea unui nivel cât mai mare de convergenţă economică la nivelul UE, date fiind decalajele de dezvoltare şi specificităţile fiecărui stat membru.

În domeniul relaţiilor externe, în ceea ce priveşte politica de extindere, discuţiile şefilor de stat sau de guvern s-au axat pe chestiunea adoptării deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Macedonia de Nord şi Albania, conform calendarului asumat prin Concluziile Consiliului din iunie 2019, adoptate pe durata Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Preşedintele României a exprimat regretul că, în ciuda sprijinului activ din partea unei majorităţi a statelor membre, inclusiv din partea României, nu s-a putut obţine un consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, subliniind legătura strânsă între credibilitatea procesului de extindere şi capacitatea Uniunii de a-şi asuma rolul de actor global puternic. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea adoptării fără întârziere a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu cele două ţări şi a evidenţiat importanţa transmiterii de către Uniune, prin această decizie, a unui semnal politic clar privind continuarea politicii de extindere, ca instrument viabil şi credibil de promovare a stabilităţii şi prosperităţii în regiune. Preşedintele României a punctat faptul că o decizie pozitivă în acest sens ar avea o semnificaţie strategică pentru regiune, reprezentând în mod nemijlocit o expresie a rolului global şi regional întărit al UE, precum şi un factor de consolidare a evoluţiilor pozitive din regiune şi de motivare a statelor candidate şi a potenţialilor candidaţi pentru continuarea proceselor cuprinzătoare de reformă şi modernizare pe care le presupune avansarea parcursului lor european.

În ceea ce priveşte Turcia, au fost adoptate concluzii prin care liderii europeni au condamnat operaţiunea militară unilaterală a acestui stat în nord-estul Siriei şi au reiterat solicitarea adresată Turciei de a-i pune capăt, respectiv de a-şi retrage forţele şi de a respecta normele dreptului internaţional umanitar. A fost reamintită, totodată, decizia statelor membre de a suspenda acordarea de licenţe de export de armament către Turcia.

Liderii europeni au andosat, de asemenea, concluziile Consiliului Afaceri Externe din 14 octombrie referitoare la forajele maritime ilegale ale Turciei în zona economică exclusivă a Ciprului şi au reafirmat solidaritatea cu acest stat.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.