Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE BNR PRIVIND CRIZA CLIMATICĂ

Stimate Domnule Guvernator Mugur Isărescu,
Stimaţi membri ai Consiliului de Administraţie,

Dată fiind probabilitatea înaltă a colapsului socio-economic şi ambiental generalizat, criza climatică devine subiectul numărul 1 al secolului XXI. În consecinţă, e necesar ca măsurile legate de haosul climatic să prindă un contur mai clar şi în ţara noastră.

Solicităm alăturarea Băncii Naţionale a României (BNR) Reţelei Băncilor Centrale şi Supervizorilor pentru Înverzirea Sistemelor Financiare (NGFS) şi crearea unui grup de lucru la nivelul BNR în acest scop, care să includă atât reprezentanţi ai instituţiei, cât şi experţi din afara ei.

Instituţiile financiare au un rol determinant în a îndrepta fluxuri de capital de ordinul trilioanelor în următorii ani dinspre industriile poluante, "maro" spre industriile şi locurile de munca "verzi" pentru a decarbonifica economia si reduce emisiile. Efortul
financiar necesar pentru a ramane sub două grade Celsius este enorm. Curtea Europeană de Auditori estimează că numai UE trebuie să investească anual, între 2020 şi 2030, cca 1.115 miliarde de euro anual pentru a contracara schimbările climatice. Fără o
comunitate financiară proactivă şi ambiţioasă, şansele de a preîntâmpina dezastrul sunt mari.

Băncile centrale sunt în avangarda discuţiilor legate de aceste scenarii extrem de pesimiste produse de mii de studii ştiinţifice. De aceea, solicităm ca BNR să se alăture reţelei internaţionale de bănci centrale (NGFS) constituite recent cu scopul de a-şi aduce aportul la atenuarea crizei climatice şi de adaptare la provocările unei lumi schimbate definitiv de haosul climatic. Demersul prin care cerem alăturarea la reţeaua de bănci centrale vine şi în contextul Grevei Climatice Mondiale ce se desfăşoară în peste o mie de oraşe din lume şi la care se alătură milioane de participanţi care protestează pentru a evita ceea ce consensul ştiinţific dominant identifică drept o catastrofă planetară în plină desfăşurare.

Atenuarea încălzirii globale sub 2 grade Celsius în secolul nostru nu se poate realiza fără implicarea băncilor centrale. BNR poate să joace un rol crucial în procesul unei tranziţii echitabile de la o economie bazată pe combustibili fosili către una bazată pe surse de energie regenerabilă. Criza climatică afectează România masiv, ţara noastră fiind cea mai expusă din Uniunea Europeană, alături de Grecia şi Olanda, în faţa dezastrelor naturale provocate de schimbările climei: inundaţii masive, secete severe, deşertificarea solului, reducerea biodiversităţii şi problemele serioase de sănătate sunt doar câteva dintre consecinţele vizibile. Cu o industrie dependentă de sectorul auto şi cu un sector energetic în care investiţiile energii regenerabile stagnează, cu un sistem de transport public în colaps şi cu un fond forestier supus defrişărilor catastrofice, România este pe harta ţărilor problemă.

Totodată, potrivit NGFS, criza climatică generează riscuri mari de instabilitate monetară şi financiară. Şocurile climatice vin pe latura ofertei, fenomenele climatice extreme punând presiune pe preţurile la mâncare, locuinţe în zone de coastă sau combustibil, dar şi reducând productivitatea muncii. Dacă aceste şocuri sunt de scurtă durată şi prea slabe să afecteze perspectivele de inflaţie, ele pot fi tolerate. Dar nu este cazul în contextul accentuării crizei climatice, şocurile anticipate fiind de natură să fie persistente şi cu efecte sistemice în economie, situaţie pentru care se cere o politică monetară activă.

De aceea, schimbările de climă încep să intre în supravegherea macroprudenţială a sectorului financiar, dar şi să apară în discuţii mai ambiţioase în comunitatea bancherilor centrali. Credem că România nu trebuie să rămână în afara acestor discuţii dat fiind că cel mai probabil ele vor rezulta în politici constrângătoare în viitor, politici în elaborarea cărora nu vom fi avut un cuvânt de spus.

Sunt câteva teme pe care grupul de lucru pe schimbări climatice le poate aprofunda la BNR şi, prin intrarea în NGFS, în cadru internaţional:

a. Promovarea obligaţiunilor verzi şi descurajarea celor poluante ("maro") prin adoptarea de standarde de clasificare care sa le facă atractive pe primele şi neatractive pe cele din urmă.

b. Schimbarea cadrului de evaluare a gajurilor (collateral framework) care să favorizeze investiţiile verzi. Aceste obligaţiuni verzi trebuie să aibă un tratament privilegiat ca gajuri atunci cand aceste bănci au nevoie de împrumuturi de la BNR. Odată ce pieţele şi agenţiile de evaluare a riscului de credit pun un preţ adecvat pe investiţiile maro în urma intervenţiei băncilor centrale, volumul de împrumuturi gajate ce pot fi obtinute de la BNR se va ajusta ca atare.

c. Susţinerea investiţiilor verzi prin intervenţia BNR drept cumpărător de ultima instanţă pentru datoria emisă de institutiile statale (guvern, banca publica de dezvoltare etc.) care vor contracta împrumuturi pentru investiţii în decarbonizare, de la transport
public la reîmpădurire masivă sau tranziţie energetică.

Cu respect,

Cornel Ban - Profesor asociat de Economie Politică Internaţională la Copenhagen Business School

Adrian Dohotaru - Director executiv Societate Organizată Sustenabil, deputat independent

Daniela Gabor - Profesor de economie şi macro-finanţe, UWE Bristol

Roxana Pencea-Brădăţan - Coordonator declic.ro

Remus Puşpan - Business Developer, Sustainability Data & Reporting, Nordea Bank

Alexandru Mustaţă - Coordonator pentru tranziţia justă, Bankwatch România

Victoria Stoiciu - Coordonator de programe Fundaţia Friedrich Ebert

Scrisoare deschisă realizată prin campania pentru Viaţă şi Muncă Decentă

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.