Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

După 2000 de ani, un DAC s-a întors în DACIA

- Iniţiativa Asociaţiei Identitate Culturală Contemporană (AICC România) vine să acopere un mare gol din patrimoniul românesc.

- Trei tone de marmură au fost necesare pentru monumental înalt de 2,5 metri

- Următoarea etapă a proiectului vizează amplasarea statuii în Bucureşti, la intersecţia bulevardului Dacia cu strada Nicolae Iorga

Marţi, 25 iunie 2019, ora 17:00, la Muzeul Naţional de Istorie a României a fost dezvelită cea mai mare sculptură în marmură a unui dac. Monumentul a fost realizat de Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC România), cu sprijinul istoricului Leonard Velcescu, doctor în artă şi istorie veche la Ecole de Pratique des Huates Etudes (Sorbona) şi a regretatului academician Alexandru Vulpe.

La evenimentul de prezentare a replicii statuii de nobil dac din Florenţa au fost prezenţi: dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, manager al Muzeului Naţional de Istorie a României, Florin Pîrlea, preşedinte executiv AICC, dr. Leonard Velcescu, preşedinte de onoare AICC, Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1 Bucureşti, academicianul Constantin Petolescu, sponsorii şi personalităţi ale lumii culturale, precum şi echipa implicată în coordonarea proiectului "Vreau un dac în Bucureşti" (Viorel Marian, Alexandru Dumitrescu, Cristi Călin, Ioan Costei, Oana Cerchia, Laura Ostafe şi Mihai Floroiu).

Statuia aleasă pentru a fi reprodusă în cadrul proiectului "Vreau un dac în Bucureşti" are propria poveste şi un loc particular în ansamblul statuilor din forumul roman. Este realizată din porfir roşu, un material mult mai dur decât marmura, care a permis conservarea fidelă a celor mai mici detalii. În urma campaniei organizate de AICC România, sute de donatori au contribuit la finanţarea proiectului, realizat în totalitate din fonduri private.

"Dacă ne dorim să îndeplinim ceva, se poate. Dar pentru asta trebuie să facem ceea ce am făcut noi la AICC, adică o echipă, să consumăm timp, energie, bani ca să ajungem să realizăm acest minunat obiect de artă", a declarat Florin Pîrlea, preşedintele Asociaţiei Identitate Culturală Contemporană.

Trei tone de marmură au fost necesare pentru monument, iar rezultatul este impresionant - sculptura măsoară 2,5 metri şi redă fidel trăsăturile unui locuitor al Daciei. Nobilul dac - un tarabostes - poartă căciula specifică rangului său social, este îmbrăcat cu o manta lungă, prinsă pe umărul drept cu o fibulă discodală. Pantalonii sunt largi, iar în picioare poartă opinci.

"Statuia nobilului dac, care vine înapoi în ţară de la Florenţa la Muzeul Naţional de Istorie a României, pentru puţină vreme, este o ilustraţie foarte plastică a proverbului românesc: Nu este pentru cine se pregăteşte, e pentru cine se nimereşte. În urmă cu câteva luni am fost contactat de dl. Pîrlea cu rugămintea de a găzdui această statuie la Muzeul Naţional de Istorie a României până când se vor găsi mijloacele şi se vor rezolva toate aspectele legale şi tehnice pentru amplasarea în for public în Bucureşti. A fost o propunere surprinzătoare şi onorantă, dar în acelaşi timp trebuie să vă mărturisesc că mi-a dat multe bătăi de cap. Nu este uşor să devii peste noapte gazda unui monument de asemenea dimensiuni şi de o asemenea greutate în condiţile în care această superbă clădire, care este Muzeul Naţional de Istorie a României, nu se simte prea bine.

Muzeul Naţional de Istorie a României şi colegii cu care lucrez suntem oameni care vrem să găsim soluţii şi nu să găsim scuze. Am găsit o soluţie, nu ştiu dacă este cea mai fericită, dar în orice caz permite entuziaştilor de la Asociaţia Identitate Culturală Contemporană să câştige timp până vor rezolva tot ce s-au angajat sau au visat să facă, adică să amplaseze această statuie în spaţiul public.

Am fi dorit ca această statuie să fie mai aproape de copia Columnei lui Traian. Din păcate starea clădirii nu ne-a oferit garanţii. Aşa că am decis să o punem într-un loc foarte vizibil, în holul mare, pe unde vor trece toţi vizitatorii până când statuia va pleca. Într-un fel vreau să vă spun că aş dori să stea cât mai mult la noi pentru că nu este dat în fiecare zi să ai o replică atât de minunată a unei capodopere a artei antice, făcută de un grup de entuziaşti cărora nu numai Muzeul Naţional de Istorie a României, dar întreaga societate românească ar trebui să le fie recunoscători. Aceşti oameni punând bani peste bani, dar mai ales rezolvând complicatele probleme administrative, legale, tehnice, au reuşit să îşi îndeplinească visul şi să aducă o replică de bună calitate a acestui nobil dac care împodobeşte de câteva sute de ani Grădinile Boboli de la Florenţa.

Sper ca gestul Asociaţiei Identitate Culturală Contemporană să nu fie un imput, pentru că există încă suficiente monumente care se găsesc în muzee străine sau instituţii străine care ar merita să fie replicate şi să fie prezentate publicului românesc, aici la noi acasă", a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu, managerul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Pornind de la lucrarea lui Leonard Velcescu, "Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică", premiată de Academia Română, în care sunt inventariate toate statuile dacilor realizate de romani, echipa AICC, împreună cu academicianul Alexandru Vulpe, a ales să realizeze copia unui monument antic reprezentativ pentru istoria noastră.

"În studiile mele am susţinut ca o ipoteză plauzibilă că este posibil ca această reprezentare să fie regele Decebal. De ce? Nu este o idee chiar superficială. Capul antic al acestei statui, cum îl avem în imaginea aceasta şi în afişul din spate, se mai găseşte în Muzeul Vatican, acelaşi cap identic. Deci această statuie împreună cu altele au fost făcute în perioada romană, în perioada lui Traian, perioada de apogeu a artei romane. Artiştii romani nu se amuzau să reproducă de două ori acelaşi cap de nobil numai dacă ar fi fost o reprezentare a unui personaj important de rang înalt de dac şi, bineînţeles, logic, este posibil să fie Decebal.

Realizarea concretă a statuii a fost făcută la Carrara, unde sunt cariere de marmură albă de Carrara. Originalul este din porfir roşu adus din Egipt, iar capul şi mâinile din marmură albă de Carrara. Noi, iniţial, am fi vrut să o facem din porfir, dar atelierul Bazzanti ne-a spus imediat că în porfir nu se mai sculptează de mult timp. De ce? Este o rocă foarte dură, vulcanică. Pe scara rezistenţei materialului rocilor, de la 1 la 10, diamantul are 10, porfirul are 8. Vă daţi seama, daţi cu dalta în ea şi iese scântei. De ce acest porfir roşu antic din Egipt era considerat piatră regală, monopol imperial? Pentru că pe vremea aceea nu aveau voie să se sculpteze decât împăraţii romani şi anumite zeităţi romane. Această statuie a făcut parte din Forul lui Traian ca multe altele, în jur de 100 de statui, care împodobeau curtea interioară la înălţimea nivelelor porticurilor. Trei serii de statui au fost făcute din marmură albă de Carrara, din porfir roşu, cum este aceasta, şi din marmură colorată de tip pavonazzetto.

Noi am făcut o replică după această statuie de la Florenţa împreună cu mediul privat, care ne-a ajutat foarte mult, şi nu numai atât, şi statul român şi Academia Română au susţinut acest proiect frumos şi foarte important pentru cultura şi identitatea României", a declarat Leonard Velcescu, doctor în artă şi istorie veche la Ecole de Pratique des Huates Etudes (Sorbona).

Pentru a putea fi reprodusă, statuia a fost scanată cu ajutorul unui scanner mobil. Imaginile rezultate au fost asamblate într-un software care a reconstituit un model digital al lucrării, cu un grad de fidelitate de aproape sută la sută faţă de original. A urmat sculptura realizată de un braţ robotizat, care a decupat piatra în izobare care reproduceau forma generală a lucrării şi apoi, cu instrumente de precizie, sub jet de apă, au fost realizate detaliile şi forma finală. Execuţia lucrării a fost făcută de Galleria d'Arte Pietro Bazzanti e Figlio din Florenţa, acreditată de Ministerul italian al Bunurilor Culturale pentru reproduceri de artă veche. Proiectul a beneficiat de susţinerea instituţională a Academiei Române şi a Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" şi s-a realizat exclusiv pe baze non-guvernamentale, prin strângerea de fonduri în cadrul unei campanii publice iniţiată de AICC România.

Următoarea etapă a proiectului presupune amplasarea monumentului într-o zonă centrală a Bucureştiului, la intersecţia bulevardului Dacia cu strada Nicolae Iorga, pentru a umple un gol major în peisajul urban al capitalei: reprezentările artistice ale strămoşilor noştri daci.

"Dacul se întoarce acasă. Se întoarce pe Dacia. Sunt onorat ca primar să am această copie foarte frumoasă. Pot să vă spun că mă voi ocupa personal ca toate avizele să fie obţinute pentru ca statuia să ajungă acolo unde îi este locul, pe bd. Dacia", a declarat Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1 Bucureşti.

Locul ales are o semnificaţie aparte în acest context, prin numele celor două artere - regatul antic, precursorul României moderne şi istoricul care a scos la lumină şi a analizat un volum uriaş de informaţii legate de Dacia şi locuitorii săi.

Asociaţia Identitate Culturală Contemporană

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.