Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Tool-urile digitale, nu educaţia, ajută tinerii români să descopere patrimoniul cultural

Cu ocazia celebrării Zilei Culturii Naţionale, Asociaţia GEYC - Group of the European Youth for Change publică rezultatele cercetării ce analizează legătura dintre tinerii români şi patrimoniul cultural.

Sondajul "Exploring Cultural Heritage" este o iniţiativă ce continuă participarea la Academia de Management Cultural 2018. Diana Ioniţă, manager de proiect în cadrul GEYC, a luat parte la acest program post-universitar organizat de Insitutul Geothe, care vizează consolidarea capacităţilor şi stimularea schimburilor şi colaborării în Balcani şi în Europa de Sud-Est.

Scopul cercetării a fost de a înţelege legătura dintre tineri şi patrimoniul cultural.

În ceea ce priveşte beneficiile patrimoniului cultural pentru dezvoltarea tineretului, 93,6% dintre respondenţi consideră că acesta dă un sentiment de identitate şi 60,3%, consideră că sporeşte conştientizarea diversităţii. Aproximativ 44% cred că patrimoniul cultural sporeşte creativitatea şi încurajează dialogul intercultural, iar 34,6% dintre respondenţi au răspuns că este şi o valoare adăugată pentru dezvoltarea comunităţii.

Totuşi, rezultatele arată provocări serioase în ceea ce priveşte educaţia, doar 1,3% considerând că orele de la şcoală sau universitate îi susţin în înţelegerea patrimoniului cultural tangibil în contextul lor naţional, iar doar 6,4% susţin că educaţia formală îi ajută să descopere patrimoniul cultural intangibil din ţara lor. În ceea ce priveşte patrimoniul tangibil din străinătate, educaţia formală obţine tot cea mai scăzută apreciere, doar 2,6% dintre respondenţi crezând că este relevantă pentru descoperirea acestuia şi niciun respondent nu consideră că ajută la sensibilizarea cu privire la patrimoniul intangibil din altă ţară. În ambele cazuri, cei mai mulţi respondenţi au răspuns că social media îi ajută cel mai mult să descopere şi să exploreze patrimoniul cultural tangibil şi intangibil.

Educaţia privind patrimoniul cultural este responsabilitatea instituţiilor formale şi a entităţilor informale care oferă programe de formare. Explorarea rezultatelor studiului privind patrimoniul cultural demonstrează necesitatea unei abordări educaţionale mai eficiente pentru ca tinerii să dezvolte competenţe relevante în contextul experienţelor de învăţare formale sau informale, precum şi nevoia unor experţi digitali care să se concentreze pe dezvoltarea şi promovarea instrumentelor digitale în rândul tineri, instrumente care îi pot ajuta să-şi sporească know-how-ul în acest domeniu.

Mai multe oportunităţi vizibile la nivel local şi regional ar ajuta tinerii să-şi conştientizeze propriul patrimoniu tangibil şi intangibil prin relaţiile umane. Nu în ultimul rând, împuternicirea femeilor de a utiliza instrumente digitale şi de a circula liber ar putea combate inegalităţile, ar promova participarea lor la sectorul patrimoniului cultural şi ar contribui la dezvoltarea socială şi umană.

Cercetarea online s-a desfăşurat între 4 şi 23 noiembrie 2018, având 78 de respondenţi din Comunitatea GEYC, majoritatea fiind tineri cu vârstă cuprinsă între 16 şi 25 de ani. Comunitatea GEYC este în momentul de faţă poate cea mai mare comunitate de tineri, lucrători de tineret şi profesori vorbitori de limbă română, la început de 2019 atingând numărul de 2900 de membri.

Rezultatele în întregime ale cercetării sunt disponibile geyc.ro/publications.

Ziua de 15 ianuarie, aleasa ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al romanilor, Mihai Eminescu, şi onorează cultura română, în general.

Despre GEYC
GEYC - Group of the European Youth for Change este o organizaţie din România care are ca misiune împuternicirea tinerilor în a schimba comunitatea din care fac parte. GEYC este organizaţia fondatoare şi coordonatoare a PRISMA European Network, o reţea Europeană de organizaţii care are ca scop îmbunătăţirea calităţii proiectelor pentru tineret.

Pentru informaţii suplimentare: pr@geyc.ro

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.