Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Alocuţiunea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi transcrierea sesiunii de întrebări şi răspunsuri din cadrul evenimentului de lansare în dezbatere publică a rezultatelor Proiectului "România Educată"

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat miercuri, 5 decembrie a.c., la Palatul Cotroceni, la evenimentul de lansare în dezbatere publică a rezultatelor Proiectului "România Educată: viziunea şi strategia de dezvoltare a educaţiei pentru 2030".

Vă prezentăm în continuare transcrierea alocuţiunii din cadrul evenimentului, precum şi a sesiunii de întrebări şi răspunsuri:

"Stimaţi parlamentari, profesori, rectori, foşti miniştri, părinţi, specialişti, analişti, o adunare selectă, bun venit tuturor! Mă bucur că suntem împreună aici, în această seară!

Este un moment mult aşteptat, mult comentat. Este această lansare în dezbatere un eveniment de la care avem mari aşteptări - 'România educată'.

Haideţi să vorbim despre educaţie. Sunt întrebări simple la care trebuie să răspundem la început. Avem nevoie de un sistem educaţional, un sistem de educaţie şcolară? Evident, da! Avem nevoie de şcoli? Evident că da! Dar ce fel de şcoli? Cum îi pregătim pe dascăli? Ce aşteptări avem de la absolvenţii acestor şcoli? Ne trebuie şi universităţi? Sigur că da! Ce abilităţi trebuie să aibă un tânăr student la absolvire? Ne interesează şansa tânărului de a găsit un loc de muncă în domeniul pentru care s-a pregătit? Cum evaluăm performanţa unei şcoli? Dar a unei universităţi? Dar performanţa întregului sistem? Ne interesează numărul de absolvenţi sau calitatea educaţiei primite? Sau dacă este în corelare cu piaţa muncii?

Iată că întrebări avem multe şi, cu cât mergem mai mult în profunzime, răspunsurile nu mai sunt atât de simple. La toate aceste întrebări, şi multe altele, vrea să răspundă proiectul 'România educată'. Până la urmă, lumea mă întreabă ce este acest proiect, 'România educată', şi de ce mă ocup eu de aşa - întrebări legitime. 'România educată' este un proiect strategic. 'România educată' vrea să ajute la creionarea, la conceperea unui sistem educaţional pentru România secolului XXI, vrea să ajute politicienii să vină cu politici educaţionale bune. Vrea să ajute pe dascăli să reuşească să predea în aşa fel încât să fie şi ei, şi elevii mulţumiţi, dar şi părinţii, dar şi angajatorii.

Este un proiect care vrea să-l ajute pe directorul de şcoală să ştie cum să gestioneze unitatea de care răspunde, pentru a avea rezultate bune. Dar care sunt rezultatele care se măsoară? Nu este chiar aşa de simplu de găsit nici măcar acest răspuns.

Pe scurt, 'România educată' este un proiect strategic, care vrea să creioneze bazele sistemului educaţional din România pentru secolul 21, pentru viitor.

Ce nu este 'România educată'? 'România educată' nu este un proiect de lege. 'România educată' nu este un reţetar simplu. 'România educată' nu este o poveste doar politică. 'România educată' nu este programul meu electoral. 'România educată' este România noastră a tuturor, pentru generaţiile care vor veni.

Atunci când am devenit proaspăt Preşedinte, am început, împreună cu echipa mea, să ne punem întrebări. Unde e bine să punem reflectorul? Pe ce punem accent? O plajă largă. Sistemul sanitar - toţi vrem să fim bine îngrijiţi la nevoie. Evident, sistemul educaţional, infrastructura - toată lumea vorbeşte despre autostrăzi, şi avem nevoie de ele. Economia, finanţele publice - multe domenii. Dar dintre acestea, toate priorităţi, care este prima prioritate? Ce este definitoriu pentru reuşita naţiunii române? Asta a fost întrebarea pe care ne-am pus-o.

Şi răspunsul nostru este clar, este limpede şi este ferm - educaţia este baza României de mâine! Educaţia este baza generaţiilor viitoare. O Românie educată este o Românie de succes, o Românie puternică, o Românie prosperă, o Românie care se profilează bine în rândul naţiunilor. Asta ne dorim cu toţii. Pentru asta, am lucrat până acum, aproximativ 2 ani.

Între timp, avem un proiect bun. S-ar putea numi un draft, pe care îl punem astăzi în dezbatere. Dar, înainte de asta, daţi-mi voie să zăbovesc un pic şi asupra unor date despre situaţia de acum. Orice ai vrea să faci, trebuie să porneşti de la situaţia existentă. Unde stăm acum?

Avem, de exemplu, rezultate foarte bune la olimpiade, olimpiade internaţionale. Ne mândrim cu aceşti copii. Este foarte bine. Deci, avem elite. Dar avem la capătul celălalt - 40% din absolvenţii ciclului gimnazial sunt ceea ce se numeşte analfabeţi funcţional. Dacă le dai un text, ei îl citesc şi nu înţeleg nimic sau aproape nimic. Problemă mare, şi s-a propagat. Unul din cinci elevi, unul din cinci elevi părăseşte prea devreme şcoala obligatoriu. Deci, daţi-vă seama, 20% dintre copiii României pleacă înainte să termine şcoala. Unde pleacă? Nu prea ştim. Sunt copii cărora le fură cineva şansa de viitor. Sunt copii, majoritatea, care se pierd undeva. Foarte puţini pot fi recuperaţi.

Deci, avem rezultate, ca să zicem aşa, amestecate. Nu e bine. Dacă vrem, însă, să construim un sistem foarte solid, trebuie să ne punem întrebarea ce fel de pregătire vrem să dăm tinerelor generaţii. Pentru ce anume să-i pregătim? Pentru viaţă, da. Pentru o carieră, da. Pentru o meserie, sigur că da. Dar ce meserie? Pentru meseriile secolului XX este un pic greşit. Noi trebuie să îi pregătim pentru meseriile secolului XXI, evident. Dar care sunt acestea?

Dragii mei, dacă vă întreb, nu o să ştiţi, şi nu ştie nimeni. Vor apărea nenumărate meserii noi în următoarele decenii care nici nu sunt definite. Vor dispărea foarte multe meserii dintre cele pe care le cunoaştem şi pentru care mulţi dintre noi ne-am pregătit. Şi atunci trebuie să avem grijă să pregătim generaţiile de tineri pentru ce va fi în viitor, nu pentru cum a fost când am fost noi elevi, sau studenţi, sau miniştri.

Trebuie să avem mare grijă pentru ce îi pregătim. Răspunsul generic este uşor de dat - pentru viitorul României. Dar, mai departe este nevoie de analize, de studii aprofundate, de foarte multă grijă cum concepem acest sistem pentru viitor. Şi de asta se ocupă 'România educată'. Nu este vorba de o poveste care sună frumos la televizor, pe urmă plecăm acasă şi ne vedem de treabă. Este vorba despre ce facem noi cu România. Acest rezultat al educaţiei va defini societatea de mâine. Aşa cum îi educăm pe tineri, aşa va arăta societatea de mâine. Dacă le dăm o educaţie serioasă, orientată spre viitor, vom avea o Românie performantă. Dacă nu, vom avea o Românie fără performanţe notabile. Asta e chestiunea esenţială.

Proiectul 'România educată' a fost conceput în prima formă în 2016. Noi, echipa noastră de la Administraţia Prezidenţială, am început să lucrăm, am început să cooptăm din ce în ce mai mulţi participanţi. Foarte mulţi dintre dumneavoastră aţi participat de la început, alţii aţi venit pe parcurs şi sper că mulţi alţii veţi participa de acum încolo, când devine şi mai interesant.

Am avut până acum opt conferinţe regionale. În fiecare conferinţă regională s-a dezbătut o mare temă din educaţie. 60 de evenimente publice până acum. Am întrebat pe cei interesaţi cum văd ei soluţionarea, rezolvarea, abordarea chestiunilor care ne interesează, şi am centralizat peste 8.000 de răspunsuri. Peste 10.000 de participanţi avem până acum în acest mare proiect. Acest proiect a fost iniţiat de mine, împreună cu echipa mea, dar acest proiect este al dumneavoastră, este al elevilor, al studenţilor, al profesorilor, este un proiect al societăţii româneşti. Fiindcă dacă răspunsurile au fost foarte diferite la întrebări, legitim, corect, un lucru au ştiut toţi: trebuie făcut ceva pentru a îmbunătăţi sistemul şi acest fapt, că toţi au înţeles de la început, au subliniat nevoia de îmbunătăţire, ne încurajează să mergem mai departe.

Concluziile acestei munci sunt concluziile pe care le supunem atenţiei dumneavoastră. Am lucrat, am ajuns la un set de concluzii, de propuneri, pe care, sigur, noi le găsim foarte bune. Şi participanţii le găsesc foarte bune - 65 de organizaţii participante, 65: autorităţi, ONG-uri, universităţi ş.a.m.d. Asta lansăm astăzi. Noi lansăm în dezbatere publică rezultatul muncii dumneavoastră, şi a noastră, din ultimii doi ani.

Ce vrem? Vrem să găsim răspunsul, soluţia pentru o educaţie de calitate pentru toţi, pentru toţi copiii şi tinerii României. Căutăm un sistem flexibil, căutăm un sistem care-i integrează pe toţi. Ambiţia mea este ca niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară. Trebuie să găsim soluţii care-i integrează pe toţi.

Vă amintiţi? Am avut, cred că acum doi ani, un BAC la care au picat jumătate. Este o catastrofă naţională aşa ceva şi este cea mai proastă notă pentru sistemul actual.

Nu ne permitem să pierdem niciun copil în România! Asta îmi doresc eu cu proiectul 'România educată'.

Avem multe propuneri. Ele vor fi dezbătute, îmbunătăţite, comentate, criticate - foarte importantă critica, dar, vă rog, critica constructivă, nu critica destructivă. Câteva dintre propuneri, am spicuit împreună cu echipa mea - încă o dată, câteva, nu asta este baza proiectului: măsuri pentru reducerea ratei deosebit de ridicate de părăsire timpurie a şcolii. Nu dorim să mai rămână copii pe dinafară.

Dezvoltarea unui sistem de educaţie profesională performant - de ani de zile vorbim de educaţia duală, de educaţia profesională, de o pregătire în funcţie de interes, în funcţie de capacitate. Asta aşteaptă şi mediul privat de la noi, aşteaptă o diversificare şi pregătire serioasă de calitate, de la meseriaşi până la inginer sau specialist IT.

Propunem creşterea conectivităţii internaţionale, învăţământului superior, schimbul de idei. Nu vrem să ne izolăm, vrem să fim conectaţi. Vrem să fim conectaţi la sistemul european, la sistemul internaţional. Extinderea accesului la educaţie timpurie, adică creşe, grădiniţe, pentru cât mai mulţi copii încă de la o vârstă fragedă - asta atinge două chestiuni esenţiale. Una: aceşti copii sunt pregătiţi mai bine pentru şcoală. Doi, îi lasă pe părinţi să meargă la serviciu.

Regândirea evaluării elevilor şi studenţilor - evaluarea pe care o folosim noi este cam la nivelul anilor, nu ştiu, '60, '70. Le dăm note, trecem în catalog, facem mediile, la sfârşitul anului facem statistici, hârtii peste hârtii, le trimitem la inspectorat, la minister, şi?
Cred că nu este suficient, această evaluare trebuie să genereze un feedback, pentru fiecare elev în parte, pentru fiecare părinte în parte, în aşa fel încât lucrurile să se constituie instrumente eficiente nu numai de evaluare, ci şi de corectare, de îmbunătăţire a performanţelor şi - de ce nu? - de corectare a sistemului. Mult de lucru.

Dezvoltarea unui sistem mai bun de formare a cadrelor didactice - până la urmă, ca să funcţioneze, avem nevoie de dascăli dedicaţi, bine formaţi, cu performanţe notabile, respectaţi în societate, remuneraţi corespunzător, cu o bază materială serioasă, adaptată nevoilor unei şcoli moderne. Acestea sunt câteva dintre propunerile pe care le facem în acest program.

Concret, astăzi lansăm un pachet complet în dezbatere, un pachet care conţine şi o viziune, şi strategie, şi direcţii de acţiune pe şapte teme pe care le-am găsit prioritare pentru educaţia din România, având în vedere orizontul 2030. Deci, nu vorbim de o modificare rapidă pentru următorul an. Ne dorim un sistem care funcţionează în perspectivă, un sistem stabil, sustenabil, performant.

După care se pune întrebarea: bun şi, ce urmează? Urmează minimum trei luni de dezbatere publică, consultări, discuţii - cu partide, cu politicieni, cu comisii parlamentare şi cu guvernanţi, foşti miniştri, persoane interesate, sindicate, reprezentanţii şcolilor, elevilor, studenţilor, profesorilor, şi, în final, vom şti ce vrem cu România.

Daţi-mi voie acum, în deschidere, să mulţumesc tuturor participanţilor din fazele de până acum. Au fost mulţi, aţi fost mulţi. Vă rog să rămâneţi mulţi, rămâneţi conectaţi, rămâneţi implicaţi, fiindcă este vorba de România noastră de mâine! Vă mulţumesc!"

Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Întrebare: Când pornim mai repede conversaţia pe arhitecturi curriculare, de secol XXI?
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc pentru provocare, nici nu m-am aşteptat la altceva de la dumneavoastră. Într-adevăr, în acest proiect nu se regăseşte reforma curriculară, dintr-un motiv foarte simplu. Noi nu vrem să facem un proiect de dragul proiectului. Şi cum reforma curriculară fusese pornită deja când am început noi construcţia proiectului nostru, am decis ca în prima etapă să lăsăm proiectul deja pornit de reformă să înceapă să producă nişte rezultate, să-l evaluăm şi să integram aceste aspecte extrem de importante în etapa care urmează. Deci, ca să vă răspund punctual, imediat vom începe să intrăm şi pe reformă curriculară. În ce priveşte schimbările sistemice mai degrabă tehnice şi de structură, nici nu cred că îşi imaginează cineva că distrugem vechiul sistem şi îl înlocuim de azi pe mâine cu altceva. Nici nu se poate, nici nu este de dorit. Ca să ştim ce modificări şi în ce succesiune, în ce etape le concepem, le implementăm, trebuie să le discutam în mai multe variante, urmând ca după etapa foarte importantă de dezbatere publică să tragem nişte concluzii şi să începem să vedem cum implementăm aceste schimbări pe care le propunem.

Întrebare: Am fost contribuitor la acest document, care, din punctul meu de vedere, este foarte important pentru că nu este un document democratic, este un document incluziv, ascultă foarte multe părţi. (...) Întrebarea mea ar fi cum putem să ducem acum documentul acesta în şcoli şi să-l traducem şi elevilor şi să culegem un feedback şi de acolo. Probabil unul dintre vectori vor fi sindicatele, vor exista şi alţi vectori, dar aş vrea să avem un plan.
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că este relativ simplu. Suntem atâţia oameni serioşi, dornici, profesionişti în această sala. Nu am participat niciodată la o întâlnire despre educaţie cu atâţia oameni dedicaţi şi profesionişti cum sunt în această seara în sală. Sunt impresionat, şi nu o spun din complezenţă, şi cred că împreună reuşim. Vă spun ceva: dacă noi nu reuşim, nu reuşeşte nimeni în România. Sigur, logistic, o să găsiţi într-un grup de lucru o soluţie. Ce anume ducem în scoală, la elevi? Fiindcă cel mai eficient parcurs este acela când dăm fiecăruia o temă pentru care este pregătit să lucreze, şi atunci vom avea rezultate dintre cele mai bune.

Întrebare: Domnule Preşedinte, vă felicit pentru profunzimea acestui document şi pentru faptul că aţi ales cu adevărat nişte oameni de calitate să lucreze la el. Am două întrebări, însă. Prima - cum vedeţi relaţia dintre mediul educaţional privat, care s-a dezvoltat destul de accelerat în România şi a ajuns să formeze nişte repere de multe ori mai sănătoase decât cel în învăţământul public, care rămâne desigur majoritar? Iar a doua întrebare - aş vrea să ştiu cât de importantă este integritatea ca reper pentru schimbarea educaţiei din România, pentru că o bună parte dintre problemele ei s-ar putea să aibă rădăcina în corupţie şi în lipsa de integritate, şi cum vedeţi rezolvarea acestei probleme.
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Este evident că ceea vedem în ziua de astăzi în circul politic se datorează şi faptului că s-a pus cam rar problema valorilor şi cam rar problema integrităţii în ultimii 30 de ani. Şi ne dăm seama acum că s-a greşit profund. O societate este exact atât de bună cât este sistemul său educaţional. Şi atunci e clar, dacă vrem altceva - eu vreau altceva, deci eu m-am săturat, vă spun, de atâţia penali şi infractori în vârful politicii româneşti - trebuie să acţionăm! O şcoală fără valori nu are valoare, părerea mea. Aceste valori trebuie selectate, alese cu mare grijă. Noi am ajuns în situaţia de acum fiindcă am lăsat lucrurile la voia întâmplării, şi fiecare şi-a ales valorile, de obicei, din vecinătate, din familie, de la televizor, din politică. Şi cred că putem mai bine. Sunt convins că putem mai bine. Dacă n-aş fi convins că putem mai mult de atât, nu aş sta aici şi nu aş prezenta acest program publicului. Iar în ce priveşte sistemul privat şi sistemul de stat - există câteva mituri, pe care nu vreau să le reiau, unele adevărate, altele false, şi există câteva oportunităţi. Eu cred că aceste două sisteme se pot completa într-un mod fericit. Sistemul de stat are rolul lui, sistemul privat are, iarăşi, rolul lui. Ceea ce aş vrea să evităm este crearea unor paralelisme inutile. Eu îmi doresc ca aceste două sistem să coexiste într-un mod fericit, în aşa fel încât să genereze sinergii şi nu alienări.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aş vrea să vă adresez două întrebări. Ca să vă parafrazez, cred că sunt doi elefanţi roz în încăpere, unul se numeşte politizarea educaţiei din România în acest moment, iar celălalt are legătură cu pârghia politică de acţiune asupra educaţiei, cu efectele pe care chiar dumneavoastră le-aţi menţionat puţin mai devreme. Prima întrebare este - a durat destul de mult, mai mult decât unii dintre noi ne-am fi dorit, o să mai dureze procesul de consultare publică, de implicare a tuturor. Dar ştim cu toţii că, în final, factorul politic este cel care decide implementarea acestui, oricare ar fi el, drum decis de acest mare grup de lucru naţional. Întrebare pentru dumneavoastră este în ce măsură veţi încerca să obţineţi o decizie transpartinică pentru oricare rezultat ar fi generat de acest grup de lucru. A doua întrebare se referă la modul de implementare, şi, din acest punct de vedere, aş vrea să vă aduc în memorie rezultate unui demers anterior din 2007, tot aici, la Cotroceni, demarat pe vremea Preşedintelui Băsescu, şi eşuat din cauza faptului că tocmai factorul politic nu a fost de acord cu depolitizarea sistemului, adică cu o prevedere importantă, şi anume desfiinţarea inspectoratelor şcolare. Ar fi interesant să aflăm punctul dumneavoastră de vedere, şi pentru că sunteţi un fost inspector şcolar. Întrebarea este ce părere aveţi dumneavoastră, în calitate de actual Preşedinte şi fost inspector şcolar, în legătură cu aceste pârghii care, de fapt, au dus de mai multe ori în gard educaţia politică în România de fiecare dată când cineva a încercat să o reformeze.
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Foarte corecte aceste observaţii. Daţi-mi voie să precizez o sintagmă - flexibilitatea nu se referă la "alunecozitatea" politică, ci flexibilitatea se referă la parcursul şcolar al elevului, un parcurs flexibil care este gândit în aşa fel încât un elev care intră conjunctural pe un anumit parcurs şi îşi dă seama el, sau familia, sau profesorul, că nu i se potriveşte, poate să schimbe filiera şi să ajungă undeva unde poate să se pregătească mult mai bine şi cu rezultate mai bune.
Când am fost la Inspectoratul Şcolar -mă scuzaţi acum că personalizez un pic - am avut o conducere la minister care a dorit să provoace o reformă mai profundă a sistemului. O să vă spun imediat şi unde a eşuat. A dorit să reformeze şi am fost foarte entuziaşti atunci, la vremea respectivă, prin '97. Am avut consultări, formări cu specialişti din mai multe părţi, şi am reuşit noi, inspectorii care am participat acolo, să ne dăm seama că există şi multe alte abordări, nu numai cea din '68, de la noi. Evaluarea instituţională a carierei, a performanţei, şi aşa mai departe, evident, se poate face în multe feluri, mai eficiente, mai moderne decât funcţionează acum. Deci, dacă vreţi să vă răspund clar - da, actualele inspectorate şcolare trebuie desfiinţate şi înlocuite cu structuri de profesionişti. Iar politizarea - când am fost eu inspector, pot să vă spun că nu a existat politizare, pur şi simplu. Iar, dacă acum intri într-un inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, înseamnă că este o minune. Aceste politizări, şi sper că nu mi-o luaţi altfel decât o spun, aceste politizări se petrec în special în perioade guvernamentale pesediste. Deci, PSD este eminamente politizatorul sistemului educaţional - o eroare fundamentală, fiindcă părţi esenţiale ale sistemului educaţional trebuie depolitizate. Nu totul trebuie şi nu totul se poate depolitiza, cum foarte bine aţi observat.

Decizia asupra sistemului, legea, regulamentele se fac de politicieni, dar gestionarea sau managementul, cum se spune în ziua de astăzi, a entităţilor sistemului trebuie făcută de profesionişti. Nu trebuie directorul să fie Pesedist, ca să fie bun director, cum nu trebuie să fie liberal, ca să fie bun director. Eu cred că trebuie să fie un om care are capacitatea şi abilitatea să gestioneze bine o şcoală. Atât! Şi atunci, trebuie elaborate criterii pentru asta. Cum? La orice formă de evaluare a unităţilor şcolare sau a profesorilor, nu trebuie să avem inspectorate şcolare neapărat. Putem să avem orice formă, poate să fie o entitate în subordinea ministrului sau o entitate în subordinea Parlamentului. Oricum o definim, ea trebuie să facă exact lucrul pentru care este construită: să evalueze performanţa sau să evalueze sistemul, sau să propună remedii pentru erori sistematice, şi aşa mai departe. Deci, toată zona aceea trebuie depolitizată de bun-simţ. Nu vreau să fiu înţeles greşit, dacă un director bun este pesedist, în niciun caz nu trebuie scos din sistem pentru că e pesedist. Dar nu trebuie nimeni să ajungă director numai pentru că este pesedist sau numai că este liberal sau, în fine, cine guvernează în momentul respectiv. Deci, toate trebuie făcute în realitate cu bun-simţ, şi cam toţi îşi dau seama care este bunul simţ în depolitizare. Cel puţin oamenii din sistem, vă garantez că au înţeles foarte bine despre ce vorbim aici. Iar zona politică trebuie să funcţioneze bine. Sunt aici doamne şi domni parlamentari inclusiv din comisiile de învăţământ. Acolo trebuie discutate cele mai bune forme ale legilor care gestionează sistemul educaţional, dar şi Guvernul are un rol foarte important, fiindcă politicile curente le face Guvernul, iar Parlamentul le preia şi le transformă în legi care sunt utile, nu legi care sunt inutile.

Vă amintiţi, acum câteva luni de zile am avut, aşa, o critică generală la adresa multor modificări în legislaţia învăţământului. Păi, dacă fiecare parlamentar sau fiecare politician mai bine înfipt vine cu câte o idee şi o transformă în modificarea legii, şi fiecare nou ministru - şi am avut în medie un ministru per an în ultimii 30 de ani - vine cu câte o lege, este o nebunie. Nu se poate construi un sistem eficient în acest fel! Domnul Nistor a vorbit foarte elegant despre reformă, eu am numit chestiunea o dată 'reformită'. Deci, actualul sistem suferă de reformită cronică. S-au supărat foşti miniştri, dar cred că le-a trecut. Nu poate fiecare ministru să facă o nouă lege şi, în timpul mandatului de un an, parlamentarii să vină încă cu patru modificări la legea existentă. Deci, aici trebuie să avem politici publice sănătoase, gândite cu specialişti, nu numai cu politicieni, şi trebuie să avem o legiferare responsabilă. Aceste lucruri sunt posibile, iar ce voi face cu acest proiect? Păi, pot să vă spun foarte simplu: atâta timp cât stau eu aici, la Cotroceni, şi după aia, o să mă implic personal să-i conving pe politicieni că de asta avem nevoie. Nu există nicio garanţie a succesului, dar eu pot să vă garantez implicarea mea.

Întrebare: Am o întrebare importantă, doar că simplă: V-a fost dificil să faceţi acest proiect? A fost dificil?
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Foarte dificil. Foarte greu în continuare, însă merită. Asta merită şi pentru asta cred că te-ai implicat în film.

Moderator: Doamnelor şi domnilor, aceasta a fost dezbaterea din seara aceasta. Îi dau cuvântul de încheiere domnului Preşedinte Klaus Iohannis, ca să ne spună care sunt concluziile şi care este îndemnul cu care plecăm mâine în demersul de a construi o Românie Educată. Mulţumim, domnule Preşedinte!

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Daţi-mi voie să fiu foarte scurt în concluzii. Sunt foarte bucuros că am avut această întâlnire, sunt foarte bucuros că avem atâţia participanţi, atâţia interesaţi. Apreciez întrebările care au fost puse şi îmi pare rău că deja timpul alocat discuţiilor libere s-a terminat. O să găsesc eu o cale să continuăm cumva şi să avem sesiuni de dezbatere şi voi participa la câteva dintre ele. Aceste chestiuni sunt atât de importante pentru noi, pentru fibra naţiunii, pentru viitorul naţiunii, încât niciun om cu un pic de ambiţie civică nu poate să se extragă din această discuţie şi indiferent dacă suntem de aceeaşi părere sau nu, important este să discutăm aceste lucruri până când ne convingem că găsim cea mai bună soluţie, cea mai bună soluţie de timp concept, cea mai bună soluţie pentru implementare, cea mai bună soluţie pentru a continua. Şi credeţi-mă, nu voi insista să terminăm repede. Deci, repede este ultimul criteriu. Eu prefer să avem o dezbatere aşezată, care va dura până este gata, atâta vreme cât rezultatul va fi unul bun. Voi refuza orice abordare care va duce la o abordare cunoscută "hai să scoatem repede ceva, să scoatem o lege şi spunem că asta ne poartă numele". Nu vreau nicio lege care să îmi poarte numele, nici proiectul, eu vreau un proiect care ne reprezintă pe toţi şi care face România mai bună. Contez pe dumneavoastră! Mulţumesc!

Departamentul Comunicare Publică

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.