COD GALBEN: 16-01-2018 ora 12 Intre 16 ianuarie, ora 17 - 17 ianuarie, ora 20 se va semnala 16 ianuarie, ora 12 – 17 ianuarie, ora 20Fenomene vizate COD GALBEN: 17-01-2018 Intre 08:15 si 11:00 se va semnala Ploi cu caracter torențial care vor cumula local 25-35 l/mp in Județul Timiş, Județul Arad;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Comunicat de presă

Dintr-o declaraţie datând de ieri (miercuri, 10 ianuarie a.c.) a ministrului Apărării Naţionale Mihai Fifor aflăm că negocierile cu firma General Dynamics pentru achiziţionarea de transportoare blindate Piranha 5 (negocieri care, potrivit planificării iniţiale, ar fi trebuit să fie finalizate înainte de sfârşitul lui 2017) au ajuns în fază finală.

Din informaţiile făcute publice de către reprezentanţii părţii române care au negociat achiziţia acestor transportoare (un total de 227, care vor fi livrate în tranşe, primele 30 urmând să vină din Elveţia, iar următoarele 197 să fie integrate şi produse la Uzina Mecanică Bucureşti) rezultă că acestea nu vor fi amfibii.

O decizie strategică cât se poate de greşită, dat fiind faptul că relieful României are multe cursuri de apă şi, în caz de conflict, ar fi aberant să stai să te gândeşti care unităţi sunt dotate cu transportoare-amfibii şi care nu dispun de astfel de transportoare în dotare.

Este adevărat că transportoarele blindate fără flotabilitate sunt folosite şi de alte ţări din NATO, dar acestea deţin unităţi de poduri mobile care asigură suportul acestora.

Personal, am spus-o în repetate rânduri în decursul anului trecut: important este nu doar CÂŢI bani avem de cheltuit în acest moment pentru achiziţii din totalul celor 2% din PIB alocaţi bugetului Apărării, ci şi CUM şi PENTRU CE folosim aceşti bani, aşa încât ei să aducă în România alţi bani, pe de o parte, şi să fie cheltuiţi cu maximum de folos, pe de altă parte.

În ce priveşte achiziţia de transportoare blindate, consider că ar fi fost foarte important ca TOATE să fie transportoare-amfibii, pentru a putea fi utilizate în orice fel de condiţii geografice, aici, în ţară, sau în misiunile în care România este prezentă în teatrele de operaţiuni.

Bănuiesc, domnule ministru al Apărării, că această decizie nu a fost neapărat a dumneavoastră (dumneavoastră aveţi un doctorat în antropologie şi nu în ştiinţe militare), ci că ea a fost luată cu acordul specialiştilor. Însă personal cred că aceasta este o greşeală strategică şi o să solicit şi oficial motivaţia acestei hotărâri, în condiţiile în care România nu are o armată atât de mare încât să îşi poată permite luxul de a nu deţine transportoare blindate multifuncţionale.

O negociere corectă pentru România ar fi presupus să se aibă în vedere respectarea intereselor ambilor parteneri ai negocierii, să se analizeze cu maximum de profesionalism nevoile de înzestrare ale Armatei noastre şi să se ţină cont, cu responsabilitate, de modul în care sunt cheltuiţi banii publici, aşa încât ei să genereze beneficii pentru România.

În opinia mea, în expunerea de motive a MApN care a stat la baza HG adoptată în noiembrie 2017 (în baza căruia s-a decis achiziţionarea celor 227 de transportoare blindate Piranha 5) avem de-a face cel puţin cu o eroare de strategie şi de abordare, în document insistându-se asupra nevoii de a dota forţele terestre cu noi transportoare şi de a achiziţiona transportoare noi, cu protecţie mai mare şi putere de foc sporită, "chiar dacă aceasta presupune renunţarea la capacitatea de flotabilitate" (adică, mai pe înţelesul tuturor, chiar dacă acestea nu vor mai fi amfibii).

Or, până în 2014, când s-a discutat despre necesitatea achiziţionării de transportoare blindate s-a ţinut foarte mult la următoarele aspecte: flotabilitatea, blindajul şi suspensia independentă pe fiecare roată.

Ba chiar, în decursul lui 2013, la o expoziţie organizată la ROMAERO Băneasa (Black Sea Defense &Aerospace) un producător finlandez a venit cu un model de transportor blindat PATRIA (pentru care prezentase o ofertă de preţ foarte avantajoasă, precum şi oferta de a transfera tehnologia în România, fapt ce ar fi generat efecte pozitive pe orizontală din punct de vedere economic), pe care l-a şi supus unor teste de poligon. În pofida, însă, a ofertei celei mai avantajoase de preţ prezentate, precum şi a satisfacerii complete a cerinţelor Forţelor Terestre (flotabilitate, blindaj şi suspensie independentă pe fiecare roată), decizia a fost aceea de a nu se începe tratativele cu producătorul finlandez. În adoptarea acestei decizii a cumpănit mai mult faptul că Finlanda nu ne este partener strategic, precum şi alte argumente nesusţinute din punct de vedere militar şi economic, dar susţinute probabil din punct de vedere politic de la cel mai înalt nivel al Statului Major General şi, probabil, chiar de la nivelul unor alte structuri superioare cu rol decizional.

Nu spun că acest aspect nu este important, ci doar că acesta ar trebui să conteze atunci când TOATE ofertele respectă cerinţele de calitate, preţ, interoperativitate şi integrare în industria naţională.

În acest context, consider că ar fi foarte important de clarificat următoarele aspecte: 1. care au fost argumentele de ordin militar şi economic care au condus la luarea deciziei de renunţare la condiţia flotabilităţii pentru circa jumătate din totalul numărului de transportoare blindate (doresc transmiterea analizei complete a beneficiarului care a fundamentat, la acea dată, decizia, atât sub aspect operaţional-militar, cât şi sub aspectul impactului bugetar/economic) şi 2. care este cadrul instituţional în care această decizie a fost adoptată (inclusiv data la care această decizie a fost luată). Acestea sunt întrebări pe care le voi adresa, de altfel, şi în cadrul Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, dacă la ele nu mi se va putea răspunde în mod public.

Presupunând că aceste contracte de achiziţii la care faceţi referire (cel cu General Dynamics, respectiv cel cu Rheinmetall) se vor finaliza, vă atenţionez, domnule ministru al Apărării Naţionale, că rezultatul va fi acela că flota de transportoare blindate a Armatei Române va fi foarte greu de exploatat (o parte va fi flotabilă, alta - nu) şi de întreţinut (elementele de interschimbabilitate fiind reduse spre nule, integrarea în producţie va fi extrem de dificilă, având în vedere că este vorba despre produse complet diferite şi ţinând seama de faptul că U.M. Bucureşti sau U.M. Moreni sunt întreprinderi aflate în dificultate atât în ce priveşte aspectele legate de lipsa forţei de muncă, cât şi în ce priveşte lipsa tehnologiilor necesare preluării producţiei.

Un alt aspect se referă la faptul că Armata Română se angajează la nişte programe pentru care, mai mult ca sigur, nu are datele referitoare la costurile de exploatare - adică cele care fac diferenţa pe ciclul de viaţă al produselor (costurile de exploatare sunt cu atât mai mari cu cât mijlocul de luptă are o masă mai mare şi deci un motor de propulsie mai mare şi mai "gurmand"). Pe de altă parte, necesitatea achiziţionării podurilor de asalt pentru ca aceste transportoare blindate să poată trece cursurile de apă ar creşte cheltuielile de achiziţie în mod suplimentar.

În aceste condiţii, a deţine două sau trei mijloace complet diferite de luptă înseamnă implicaţii extrem de greu de preîntâmpinat, inclusiv în privinţa întreţinerilor şi reparaţiilor în situaţii de urgenţă, pe câmpul de luptă.

Consider că România, chiar cu un buget crescător şi cu un 2% peren alocat Apărării, nu îşi va putea permite să deţină două fabrici şi trei tipuri de transportoare blindate, atât de diferite unul faţă de celălalt, atât din lipsa forţei economice, cât şi a capacităţilor de integrare la nivelul Armatei (faptul de a fi sau nu flotabil fiind decisiv de multe ori în operaţiile derulate în terenuri similare cu cel al României).

Nicu Fălcoi

Senator USR - Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.