COD PORTOCALIU: 28-09-2021 ora 10 Intre 10:35 si 11:30 se va semnala averse ce vor acumula peste 35...40 l/mp, descărcări electrice in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş; COD GALBEN: 28-09-2021 ora 10 Intre 10:10 si 11:30 se va semnala averse ce vor acumula peste 20...30 l/mp, descărcări electrice in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Coaliţia pentru Sănătatea Femeii lansează prima analiză socio-economică privind impactul cancerului de sân în România

70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri societale şi doar 30% sunt costuri medicale.

Coaliţia pentru Sănătatea Femeii a lansat astăzi studiul 'Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investiţiei într-un program de screening pentru cancerul de sân', realizat în perioada mai - septembrie 2017, de echipa de consultanţă Deloitte. Acest studiu reprezintă primă analiză socio-economică cu privire la impactul pe care cancerul de sân îl are asupra femeilor din România, dar şi asupra sistemului medical şi mediului economic din ţara noastră. De asemenea, studiul analizează care sunt investiţiile necesare şi beneficiile generate de implementarea unui program naţional de screening pentru cancerul de sân.

'Cancerul de sân este în prezent o boală vindecabilă, dar în România anului 2017, la fiecare trei ore, o femeie pierde lupta cu această boală. Acest studiu ne arată, cu cifre bine susţinute, că introducerea unui program de screening pentru cancerul de sân ar avea efecte benefice atât pentru bugetul naţional cât şi pentru miile de femei care vor primi şanse în plus la viaţă', declară Mihaela Geoană, preşedintele Fundaţiei Renaşterea, inţiatorul Coaliţiei pentru Sănătatea Femeii.

Povara cancerului de sân în România - costuri totale ale bolii pentru bugetul naţional
Costurile totale generate de cancerul de sân pentru bugetul naţional la nivelul anului 2017, au fost de peste 1,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă 0,16% din PIB, pentru un număr de circa 115.000 paciente care au sau au avut cancer de sân. Pentru a avea un tablou complet al acestei boli, au fost analizate atât costurile medicale (1), (costurile cu serviciile oferite în asistenţă medicală primară, ambulatoriul de specialitate, spital, costurile de tratament oncologic şi costurile cu reconstrucţia mamară) cât şi cele societale, generate de concediile medicale, prestaţiile sociale pentru handicap, productivitatea pierdută prin incapacitate temporară de muncă, handicap şi deces prematur la vârsta activă şi costurile adiacente ale aparţinătorilor pacientelor. Studiul a evidenţiat faptul că 70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri societale şi doar 30% sunt costuri medicale.

Beneficiile investiţiei într-un program de screening naţional pentru cancerul de sân
Investiţia anuală directă necesară implementării unui program naţional de screening populaţional organizat, cu o rată de participare de 70%, se estimează că va ajunge până la 29 de milioane de Euro pe an, la care se mai adaugă 20% reprezentând costurile de promovare şi management ale programului. Beneficiile implementării unui astfel de program sunt atât de natură financiară, prin eficientizarea cheltuielilor cu fiecare pacient, cât şi societală, prin impactul pozitiv social şi uman deloc neglijabil.

50% din cazurile noi de cancer de sân din România sunt diagnosticate în stadii avansate de boală (III, IV şi necunoscut) şi 40% în stadii iniţiale de boală(0-II). În urma implementării unui program de screening însă, peste 80% din cazurile noi de cancer de sân ar putea fi descoperite în stadii iniţiale de boală (0, I şi II) (2).

Un alt beneficiu al unui astfel de program ar fi că mortalitatea cauzată de acest tip de boală ar scădea cu 10% la sfârşitul perioadei analizate, deşi numărul de noi cazuri de cancer de sân creşte cu peste 50%, datorită diagnosticării lărgite, dar precoce. Astfel, numărul de femei salvate în următorii 10 ani ar fi de aproximativ 10% din numărul de femei nou diagnosticate cu cancer de sân.

În plus, şansele de supravieţuire pentru o femeie cu cancer de sân cresc cu 30%, în cazul în care este implementat un program naţional de screening. Mai mult, costul mediu de tratament oncologic pentru o pacientă (3) cu cancer de sân ar scădea cu 18%, ceea ce ar aduce economii importante la bugetul sănătăţii.

Este de asemenea important de menţionat că în urma implementării unui program de screening, se câştigă aproximativ 28.300 de ani-viaţă, ceea ce înseamnă contribuţii suplimentare - financiare, sociale şi umane - către societate.

România este una din puţinele ţări europene care nu au implementat un program naţional de screening pentru cancerul de sân. Acest studiu fundamentează din punct de vedere socio-economic introducerea unui astfel de program care, dincolo de aspectele financiare, ar reduce semnificativ decalajul României faţă de ţările dezvoltate în ceea ce priveşte managementul public al cancerului de sân.

Studiul a utilizat date provenind de la instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii, iar estimările realizate acoperă o perioadă de 10 ani, avându-se în vedere intervalul de analiză 2018-2027, anul de bază fiind 2017.

*

Despre Coaliţia pentru Sănătatea Femeii
Iniţiată de Fundaţia Renaşterea şi gândită ca un parteneriat strategic între ONG-uri, companii, medici, asociaţii ale pacienţilor precum şi instituţii publice, Coaliţia pentru Sănătatea Femeii are ca obiective stabilirea prevenţiei şi diagnosticării precoce a cancerelor ginecologice şi mamare drept prioritate, prin implementarea unui program naţional de screening pentru cancerul de sân, promovarea programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin şi creşterea gradului de informare asupra necesităţii controalelor periodice în cazul cancerului ovarian.

Sub egida Coaliţiei pentru Sănătatea Femeii a fost realizat primul studiu exhaustiv asupra cancerelor feminine (sân, cervical, ovarian) în România. De asemenea, în data de 30 mai 2017, Coaliţia pentru Sănătatea Femeii a organizat la Bruxelles o masă rotundă cu tema Afecţiunile Oncologice feminine în România. S-a dorit crearea astfel a unui exemplu de dialog constructiv, deschis şi favorabil schimburilor de idei şi modelelor de bune practici în domeniul prevenţiei şi tratării afecţiunilor oncologice, în beneficiul final al femeilor din România.

www.coalitiapentrusanatateafemeii.ro

Despre Fundaţia Renaşterea
Înfiinţată în 2001, Fundaţia Renaşterea a adus pentru prima dată în atenţia publicului din România problema cancerului de sân, având de-a lungul timpului o permanentă activitate de informare asupra importanţei controalelor medicale periodice pentru depistarea la timp şi tratarea cu succes a maladiei.

Începând cu data de 5 februarie 2008, prin Hotărâre de Guvern, Fundaţiei Renaşterea i s-a recunoscut statutul de utilitate publică.

Printre realizările importante obţinute se numără Centrul Medical de Excelenţă - Renaşterea, specializat în diagnosticarea precoce a cancerului de sân, genital şi pulmonar. Totodată, Fundaţia a iniţiat Unitatea mobilă de diagnostic pentru sân şi col uterin, primul program de investigaţii medicale gratuite oferite femeilor din oraşe mici şi din mediul rural.

Pentru orice informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi http://fundatiarenasterea.ro/.

*

(1) Perspectiva utilizată în analiza de costuri directe este cea a plătitorului (FNUASS/MS) şi nu o perspectivă societală. În acest sens, structura de costuri directe a luat în considerare tarifele şi preţurile publicate şi utilizate de către CNAS în relaţia cu furnizorii de servicii de sănătate contractaţi. Costurile suportate direct de către pacienţi nu au fost luate în calcul în analiza costurilor directe.

(2) În ţări în care screening-ul populaţional organizat este implementat de o perioadă de peste 10 ani, cum este cazul Norvegiei, 70-80% din cazurile noi de cancer de sân sunt descoperite în stadii incipiente de boală - 0, I şi II

(3) Tratament oncologic - chirurgie/chimioterapie/hormonoterapie/terapie biologică/radioterapie

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.