Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Asociaţia Asistenţilor Sociali din România, AsproAS propune amendamente în spirit european la Legea privind risipa de alimente, reîntoarsă la Comisia Parlamentară

Asociaţia Asistenţilor Sociali din România, AsproAS, propune Comisiei Parlamentare introducerea unui amendament la legea risipei alimentare prin dezvoltarea băncilor de alimente şi, implicit, a activităţilor de asistenţă socială şi economie socială, adică un sistem european de combatere a sărăciei.

Amendamentul se referă la un sistem prin care alimentele care nu pot fi vândute în supermarket să ajungă pe masa oamenilor, ceea ce ar putea salva un sfert din populaţia României care se confruntă cu lipsuri materiale severe.

După finalizarea ultimului raport din comisiile parlamentare privind legea risipei alimentare, ASproAS a constat că legea, în forma în care era propusă pentru vot avea consecinţe negative asupra domeniului asistenţei sociale şi al economiei sociale.

Aşa că, în data de 27 martie 2016, ASproAS a trimis un amendament la lege şi a reuşit să oprească legea şi să o readucă în discuţiile Comisiei Parlamentare.

În fapt, AsproAS solicită introducerea unei excepţii care să permită continuarea şi dezvoltarea activităţilor de asistenţă socială şi de economie socială.

"Ne bucurăm că parlamentarii responsabili au înţeles mesajul nostru şi au oprit legea de la vot. Voi merge marţi, 19 aprilie, în comisia parlamentară pentru a argumenta amendamentul solicitat', a declarat Ana Rădulescu, directorul general AsproAS.

România se situează pe locul al doilea în 'topul" european al sărăciei, după Bulgaria, privitor la situaţia din 2015, analizată de Biroul European de Statistică Eurostat.

'În acest caz, este nevoie de dezvoltarea unor activităţi de tipul magazinelor sociale în România. Beneficiarii acestor magazine sunt persoanele care primesc suportul serviciilor de asistenţă socială. Amendamentul AsproAS susţine demnitatea acestor persoane, care la un moment dat în viaţă, au nevoie de suportul serviciilor de asistenţă socială. Oamenii care trăiesc în sărăcie nu au bani, dar au demnitate', spune Ana Rădulescu.

Directorul general AsproAS declară că în prezent, asistenţii sociali fac eforturi pentru a introduce şi implementa modele care sunt funcţionale în alte ţări europene, legate de suportul oferit persoanelor aflate în risc de excluziune socială, într-un mod care să respecte demnitatea acestora. Oamenii care trăiesc în sărăcie nu aşteaptă pomană ocazională, ci au nevoie de suport să îşi achiziţioneze singuri hrana.

Nu pomană ocazională, ci dezvoltarea unei economii sociale, a unor soluţii participative!

'Magazinele sociale sunt cele care răspund la aceste probleme. Şi totodată răspund la nevoia de a reduce risipa de alimente. Acum există oportunitatea, pe de o parte să fie continuată activitatea de succes a magazinelor sociale existente şi chiar să lărgim această activitate spre zonele care se confruntă cu sărăcie extremă. Oportunitatea este dată de legea economiei sociale, dar şi de finanţările POCU ce urmează să fie lansate,' a precizat reprezentantul asistenţilor sociali din România.

Există deja un model de magazin social, inspirat din practicile europene: Magazinul SOMARO. Este un model pilot pentru asociaţiile şi întreprinderile sociale. În ţările Uniunii Europene, băncile alimentare şi magazinele sociale sunt cele care beneficiază de donaţii în alimente cu scopul mai menţionat.

Ana Rădulescu susţine faptul că acest model de suport, sub forma magazinului social, încurajează achiziţia de alimente de către familiile sărace, respectând totodată demnitatea acestor persoane prin evitarea pomenilor. Preţul minim al alimentelor permite menţinerea şi sustenabilitatea proiectelor implementate de către asociaţii; acestea se autofinanţează şi finanţează astfel de proiecte. Astfel sunt încurajate şi modelele inovative în domeniul economiei sociale.

Asociaţia Asistenţilor Sociali din România, AsproAS

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.