Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Simpozionul naţional "Tradiţii, prezent şi perspective ale constituţionalismului românesc"

Palatul Parlamentului a găzduit joi, 8 decembrie 2016, Simpozionul naţional 'Tradiţii, prezent şi perspective ale constituţionalismului românesc', eveniment dedicat împlinirii a 25 de ani de la adoptarea Constituţiei din 8 decembrie 1991, organizat de Curtea Constituţională a României împreună cu Academia Română - Institutul de Cercetări Juridice 'Academician Andrei Rădulescu' şi Centrul de Drept Constituţional şi Instituţii Publice.

La simpozion au participat numeroase personalităţi ale vieţii politice, sociale, culturale, ştiinţifice româneşti. Preşedintele Curţii Constituţionale a României, domnul prof. univ. dr. Valer Dorneanu, a deschis lucrările simpozionului naţional, după care Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a rostit o alocuţiune dedicată momentului aniversar, având ca element central importanţa reformării legii fundamentale a ţării.

În partea a doua a evenimentului, au susţinut comunicări domnul prof. univ. dr. Ioan Muraru, fost preşedinte al Curţii Constituţionale a României, a cărui lucrare s-a referit la Constituţia din 8 decembrie 1991 - noile baze democratice europene ale statului român, domnul prof. univ. dr. Mircea Duţu, directorul Institutului de Cercetări Juridice 'Academician Andrei Rădulescu' al Academiei Române, care a prezentat 'Începuturile şi dezvoltarea constituţionalismului românesc. Momentul fondator 29 iunie 1866', doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, profesor la Departamentul Reformă Instituţională şi Constituţională, care a vorbit despre identitatea constituţională şi integrarea europeană, domnul prof. univ. dr. Ioan Chelaru, vicepreşedintele Senatului, a cărui alocuţiune s-a referit la Constituţia României între trecut şi viitor, lucrările fiind încheiate de domnul dr. Dragoş Iliescu, preşedintele Consiliului Legislativ, care a prezentat evoluţia constituţională a rolului şi funcţiilor Consiliului Legislativ.

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la adoptarea Constituţiei României, domnul senator Ioan Chelaru a prezentat participanţilor rolul şi importanţa legii fundamentale, singurul document care face legătura între trecutul şi viitorul poporului român şi a sintetizat tradiţiile politice, gândirea şi practica constituţională. 'O Constituţie trebuie să corespundă profilului psihologic al unui popor, culturii sale politice şi civice, felului său de a fi şi gândi, de a acţiona atunci când destinul istoric îi cere să adopte a anumită conduită', a menţionat vicepreşedintele Senatului.

În egală măsură, domnul Ioan Chelaru a făcut o prezentare a istoricului constituţional al statului român, subliniind faptul că regimul constituţional al naţiunii române datează din perioada formării statalităţii valahe şi moldovene şi a evoluat o dată cu dezvoltarea celor două Principate româneşti.

Totodată, senatorul a punctat importanţa Regulamentelor Organice din 1831 şi 1831, precum şi a Convenţiei de la Paris din 1858, care au stat la baza elaborării Constituţiei adoptate în urmă cu 150 de ani, precizând faptul că schimbarea regimului politic din decembrie 1989 a însemnat apariţia premiselor unui nou ciclu constituţional. Debutul noului parcurs al legii fundamentale a fost marcat de adoptarea, în mai 1990, a unei noi Constituţii, cu voinţa Adunării Constituţionale angajate prin votul popular.

În calitate de parlamentar în trei legislaturi, de jurist care nu a abdicat de la ideea de a fi un practicant consecvent al normei de drept, dar şi de coordonator al unei comisii parlamentare de revizuire a Legii fundamentale, vicepreşedintele Senatului României a mărturisit că îşi face o datorie de onoare din a spune că, în România, calitatea legiferării trebuie să devină un scop în sine. Având drept exemplu Legea fundamentală, legislaţia românească trebuie să treacă printr-un proces de asanare, în cadrul căruia Parlamentul trebuie să fie un actor activ şi extrem de implicat. Acesta este, însă, un fenomen care nu trebuie să se limiteze exclusiv la Parlament. şi, mai mult decât atât, nu trebuie să se limiteze la sfera instituţională. Necesitatea unei legislaţii solide, construite pe nevoia socială, capabile să treacă testul timpului trebuie să fie interiorizată şi multiplicată în toate mediile sociale, a punctat vicepreşedintele Senatului.

În continuare, domnul senator Ioan Chelaru a arătat că, 'plecând de la prezumţia bunei credinţe a decidenţilor politici, oricare ar fi aceştia', consideră că 'ceea ce lipseşte, din ce în ce mai evident, legilor noastre este consultarea specialiştilor. Constituţia din 1991 este exemplul de lege în care specialiştii în drept au însoţit permanent decidenţii politici, au lucrat alături de ei şi nu separat de aceştia. Chiar unii membrii ai Comisiei de redactare a proiectului de Constituţie erau jurişti practicieni având o solidă experienţă de tribunal, ca avocaţi, magistraţi, dar şi cadre didactice universitare, oameni cu o bogată cultură juridică şi, deopotrivă, filozofică şi politică, istorici de calibru. Experienţa acestora, solidele cunoştinţe de teorie şi istorie a dreptului, profunda cunoaştere a rolului social al dreptului au îmbogăţit dezbaterile parlamentare pe marginea tezelor propuse de Comisia constituţională, precum şi a textului proiectului de Constituţie'.

În legătură cu instituţia Curţii Constituţionale, vicepreşedintele Senatului a remarcat că aceasta are 'şi meritul de a fi îmbogăţit sensurile textului constituţional în acord cu noile tendinţe ale constituţionalismului modern, sensuri care nu puteau fi avute în vedere de Legiuitorul constituant în urmă cu 25 de ani. Acest ultim aspect nu ar fi putut fi, însă, posibil fără un text atent şi profesionist construit. În mod firesc, acest comandament social trebuie să se integreze în conduita decidenţilor politici în viitor'.

În încheiere, domnul Ioan Chelaru a declarat: 'Departe de mine gândul de a spune că actuala Constituţie este perfectă. Dimpotrivă, fac parte dintre cei care cred că Legea fundamentală trebuie revizuită. Mai mult decât atât, consider că şansa ca această modificare să se producă în legislatura viitoare, este foarte mare. Însă, în egală măsură, cred că indiferent cum va arăta viitoarea revizuire a Constituţiei, adevărata provocare nu aceasta va fi, ci modul în care se va construi legislaţia subsecventă, precum şi modul în care vor fi valorificate lecţiile acumulate în aceşti cei 25 de ani de contemporaneitate cu actuala Constituţie'.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.