Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

COMUNICAT DE PRESĂ

S-a lansat studiul privind implementarea ordinelor de protectie pentru victimele violentei în familie si aplicarea altor prevederi din Codul Penal referitoare la violenţa în familie şi violenţa sexuală

Reţeaua organizaţiilor ne-guvernamentale cu activitate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor (Reteaua VIF) a lansat luni, 7 decembrie, un studiu cu privire la implementarea ordinelor de protecţie pentru victimele violentei în familie si aplicarea altor prevederi din Codul Penal ce vizează violenţa domestică şi violenţa sexuală.

Studiul are la bază datele oficiale de pe portalul instanţelor din România (http://portal.just.ro) şi din scrisorile de răspuns la solicitarea de date cu privire la violenţa în familie şi violenţa sexuală adresată inspectoratelor judeţene de politie, parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii.

Din analiza datelor reiese că în prezent emiterea de către instanţe a unui ordin de protectie pentru victima unei violente în familie durează, în medie, 30 de zile, cu 7 zile mai puţin decât la începutul anului 2014, dar în continuare prea mult pentru a asigura protecţia imediată a victimelor. Din totalul de 1771 de cereri de emitere a unui ordin de protectie, depuse în perioada oct. 2014-martie 2015, cele mai multe, 91,8% au fost solicitate de femei. Doar 41% din cererile depuse au fost admise de judecătorii. Cele mai multe cereri au fost depuse în Bucureşti, 272 de cereri iar cele mai putine în judetul Harghita, în număr de 7. Evacuarea agresorului din locuinţă a fost decisă în 112 cazuri iar în 6 cazuri instanta a obligat agresorul la predarea armelor. În 64 de cazuri s-a recomandat participarea agresorului la un program de consiliere.

Din interviurile luate la 7 secţii de poliţie din ţară (Mehedinti, Satu Mare, Vaslui, Vrancea, Bucureşti, Braşov) a reieşit că nu există o procedură unică de punere în executare a ordinului de protectie la nivelul Politiei. Numărul de cauze constituite în urma încălcărilor ordinelor de protecţie la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie a fost de 35 pentru agresori bărbaţi şi 1 pentru agresori femei în 12 inspectorate judeţene de poliţie şi o secţie din Bucureşti.

O cifră importantă este numărul de sesizări de violenţă în familie la nivelul anului 2014, primit de la Direcţia pentru apelul unic de urgenţă 112. În 2014 s-au făcut la nivel naţional 40.745 de sesizări de violenţă în familie la numărul 112.

La parchetele de pe lângă judecătorii, conform datelor culese, în 2014 au fost înregistrate 4005 de plângeri pentru infracţiuni de violenţă în familie (3026 victime femei, 979 victime bărbaţi) din care au fost finalizate cu rechizitoriu un număr de 69 de cazuri (cu 23 victime bărbaţi şi 46 victime femei). În ceea ce priveşte infracţiunile de natură sexuală, în anul 2014 la parchetele de pe lângă judecătorii au fost înregistrate 682 de plângeri prealabile pentru viol (615 victime femei şi 67 de victime bărbaţi) din care au fost finalizate cu rechizitoriu 100 de dosare (96 având victime femei şi 4 victime bărbaţi); pentru agresiune sexuală au fost înregistrate 69 de plângeri prealabile (50 victime femei şi 19 victime bărbaţi) din care s-au finalizat cu rechizitoriu 7 (toate având victime femei); pentru hărţuire sexuală au fost înregistrate 33 de plângeri (27 victime femei, 6 victime bărbaţi) din care niciuna nu a fost finalizată cu rechizitoriu.

Studiul a fost lansat luni, 7 decembrie, în cadrul unui eveniment public la care s-au discutat de asemenea si o serie de propuneri de modificări legislative pentru siguranţa femeilor victime ale violenţei. La întâlnire a fost prezentă doamna Ioana Cazacu, secretar de Stat în cadrul Agentiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) din Ministerul Muncii, judecători, poliţişti, asistenţi sociali şi cadre didactice de la Academia de Poliţie. Una din principalele propuneri a vizat introducerea în legislaţie a ordinului de protecţie de urgenţă pentru victimele violenţei domestice, emis la 24 de ore de la constatarea faptei de către poliţie. O altă propunere discutată s-a referit la mutarea procedurii de emitere a ordinului de protectie din civil în penal, pentru a asigura judecarea cu celeritate şi protecţia imediată a victimelor. Propunerile urmează să fie discutate în cadrul unui grup de lucru constituit la nivelul Consiliului General al Magistraturii (CSM).

Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor este o structură informală, fără personalitate juridică, ce reuneşte un număr de 19 organizaţii neguvernamentale active în domeniul promovării drepturilor femeilor, al protejării victimelor violenţei de gen şi al combaterii discriminării pe criterii de gen.

Organizaţiile membre în Reţea sunt:

Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti

Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS, Cluj-Napoca,

Fundaţia SENSIBLU, Bucureşti,

Asociaţia GRADO - Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti,

Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti,

Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu,

Asociaţia Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA, Bucureşti

Asociaţia FRONT, Bucureşti,

Asociaţia ANAIS, Bucureşti,

E-ROMNJA - Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Bucuresti,

Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii - IEESR, Tg Mureş

Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară - CMSC, Iaşi

PAS ALTERNATIV, Braşov

Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara

Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava

Asociaţia ATENA DELPHI, Cluj-Napoca

Asociaţia 'Victorie Împotriva Violenţei, Abuzului şi Discriminării - V.I.V.A.D.'Cluj-Napoca

Asociaţia SEVA - Sanse egale - Valoare - Autoritate, Suceava

Asociaţia SPICC - Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timişoara

Asociaţia Quantic, Bucureşti

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.