Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

FONDURI EUROPENE 2015-2020
Noile linii de finanţare - oportunităţi de dezvoltare pentru România

România poate accesa până în 2020 peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene. Priorităţile de finanţare propuse de către Comisia Europeană vizează dezvoltarea economică, îmbunătăţirea politicilor sociale şi de educaţie, modernizarea infrastructurii, precum şi consolidarea administraţiei naţionale, a sistemului judiciar şi optimizarea utilizării resurselor naturale. Cum profităm de fondurile alocate României de Comisia Europeană, cum evităm erorile din precedentul exerciţiu bugetar, care sunt noutăţile pe care le aduc ghidurile de finanţare europeană şi ce modificări au fost făcute la nivelul ministerelor pentru o mai bună absorbţie sunt doar câteva din temele dezbătute în cadrul Forumului FONDURI EUROPENE 2015-2020: Noile linii de finanţare - oportunităţi de dezvoltare pentru România, organizat de Intact Media Group.

Evenimentul a reunit membri ai Guvernului, reprezentanţi ai mediului de afaceri cu experienţă în derularea proiectelor cu fonduri europene, ai sistemului bancar, firmelor de consultanţă şi asociaţiilor patronale, precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale. Alături de premierul Victor Ponta s-au aflat: Marius Nica - ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici - ministrul Finanţelor Publice, Rovana Plumb - ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi Liviu Dragnea - ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Sorin Grindeanu - ministrul pentru Societatea Informaţională.

'Eram la 7% absorbţie de fonduri europene, cu toate programele operaţionale suspendate. Astăzi suntem la 55%. (...) La începutul verii vom avea toate programele operaţionale aprobate de Comisia Europeană şi vor putea fi depuse proiecte.', a anunţat prim-ministrul Victor Ponta.

Sunt veşti bune, însă există în continuare obstacole. Despre câteva dintre ele a vorbit şi premierul: 'Unde avem partea negativă ? Vechea tragedie a achiziţiilor publice. E unul din lucrurile pe care nu am reuşit să le rezolvăm, din motive complexe. Când am decis prin OUG ca cei care contestă licitaţii şi pierd, să îşi piardă garanţia depusă, CCR a decis că nu este constituţional. Este constituţional să pierzi, să conteşti şi să îţi iei banii înapoi. Eu nu pot să înţeleg acest lucru şi nu am voie să îl comentez. (...) A doua problemă la care nu am soluţie: suntem o ţară particulară între cele 28 în sensul că suntem cei mai mari reclamagii la Bruxelles, spunând de fiecare dată cum furăm noi bani. Orice licitaţie, orice proiect, este contestat de altcineva şi Bruxelles, evident, nu mai înţelege nimic din ce se întâmplă aici. Nu am o soluţie la această problemă, cred că ţine puţin de mentalitatea noastră, a românilor. În domeniul fondurilor europene, dacă opreşti proiectul, pierzi banii."

La aceste probleme se adaugă şi lipsa de dialog dintre instituţii, nivelul de pregătire al funcţionarilor publici care lucrează cu fonduri europene, precum şi ritmul greoi în care se desfăşoară procesul de absorbţie, probleme menţionate de reprezentanţii mediul de afaceri, dar şi de cei ai administraţiilor locale prezenţi la evenimentul organizat de Intact Media Group. 'Pentru 2014-2020 trebuie să primeze nevoia sustenabilităţii proiectelor, absorbţia fondurilor europene trebuie urmată de proiecte cu impact asupra economiei. Scopul trebuie să fie creşterea reală a competitivităţii. (...) Avem 43 de miliarde de euro de absorbit ? Întrebarea nu va avea un răspuns imediat fără o colaborare strânsă între ministere, organismele intermediare, mediul public şi privat, pentru a nu repeta greşelile din exerciţiul financiar precedent,' a spus Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene

În acest context, este importantă şi reforma instituţională, a spus Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici. 'Sunt două structuri la nivel naţional care trebuie reformate: Curtea de Conturi şi Ministerul de Finanţe. (...) Mi-am promis să fiu un manager la Finanţe, nu un contabil, şi sper să se vadă acest lucru şi în piaţă. Vom lansa finanţări publice pe toate zonele eligibile pentru fonduri europene, urmând ca nota de decontare să se facă la Bruxelles. Cheltuim cât trebuie, după care cerem la Comisie decontarea. Diferenţa se va face în deficit, însă avem nevoie de acest lucru pentru a ne dezvolta,' a spus acesta.

La Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, procedura de rambursare a fost deja înlocuită cu procedura de decontare, ceea ce a dus la o creştere a nivelului de absorbţie la 63%. Noul Program Regional are 11 axe şi include investiţii în centre de transfer tehnologic, finanţare pentru IMM-uri, dezvoltare urbană, infrastructură, precum şi Programul Naţional de Cadastru. "O noutate o reprezintă abordarea dezvoltării zonei Deltei Dunării: e vorba de folosirea unui instrument nou, de investiţii teritoriale integrate, de o alocare rezervată de 411 milioane de euro. Zonele vor fi rezervaţia Delta Dunării, Tulcea şi Constanţa", a spus ministrul Liviu Dragnea, al cărui minister are la dispoziţie fonduri europene de 8,2 miliarde de euro în noul exerciţiu bugetar 2014-2020.

Fonduri mai mari sunt şi la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. "Cel mai recent program operaţional pe care l-am lansat, "Capital uman", se adresează tuturor românilor. Programul este cu 24% mai mare decât Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, fondurile alocate ajungând la 5 miliarde de euro, din care 4,36 sunt cele nerambursabile şi devine, pe cale de consecinţă, cel mai mare angajator din România în următorii ani', a anunţat ministrul Rovana Plumb. Aceasta a mai precizat că pe fiecare pachet investiţional vor fi urmărite nu numai câte persoane urmează un curs de calificare, dar şi câte persoane se vor angaja.

În ceea ce priveşte domeniul IT&C, deşi ne mândrim cu capitalul uman recunoscut în toată lumea, încă mai sunt probleme de rezolvat. 'Sunt indicatori care ne duc în coada listei. De exemplu, 50% din populaţia României nu este utilizatoare de internet. Strategia după care vom lucra este cea din programul Europa Digitală 2020. Patru domenii sunt vizate: e-guvernare, e-learning/ culture/ health, e-commerce/ cercetare/ dezvoltare/ inovare şi dezvoltarea infrastructurii broadband. Ca grad de absorbţie, acum suntem în media anunţată de Ministerul pentru Fonduri Europene de 55%', a anunţat Sorin Mihai Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională.

La evenimentul Intact Media Group a fost prezent şi Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galaţi, companie cu aproape 40.000 de angajaţi. Acesta a atras atenţia guvernanţilor asupra fondurilor europene destinate proiectelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice. 'România avea la dispoziţie fonduri europene de 7 miliarde de euro pentru eficienţa energetică. Parteneriatul cu Uniunea Europeană a fost aprobat în 2014, dar noi credeam că România a ratat oportunităţi pentru industrie. Fondurile pentru proiectele de eficienţă energetică sunt reduse acum. Aceste 7 miliarde de euro încă mai pot fi accesate şi este o sumă care ar ajuta mult industria', a spus Bruno Ribo.

Tot despre fonduri europene pe care România nu ar trebui să le piardă a vorbit şi Bogdan Padiu, CEO Teamnet. 'Suntem unul dintre principalii jucători din piaţa de profil, un puternic agent pentru schimbarea mentalităţilor. Avem birouri în 6 ţări, avem parteneri internaţionali. România are un potenţial uriaş în privinţa accesării fondurilor europene. Dar sunt foarte multe probleme, nu doar pentru a planifica viitorul şi edita greşelile din trecut, dar şi cu fondurile din 2012-2013, de exemplu. Sunt multe probleme din cauza întârzierilor', le-a spus acesta premierului Victor Ponta şi miniştrilor Eugen Teodorovici şi Marius Nica.

Timp de 4 ore, reprezentanţii Guvernului au stat faţă în faţă cu cei care se confruntă direct cu mecanismele de accesare a fondurilor europene. Oamenii de afaceri şi reprezentanţii autorităţilor locale prezenţi la evenimentul Intact Media Group au cerut soluţii la probleme punctuale, de la întârzieri la nivelul organismelor intermediare la reguli schimbate de Uniunea Europeană în timpul procesului de absorbţie. Guvernul şi-a luat angajamentul să rezolve cât mai multe dintre aceste probleme, păstrând liniile de dialog deschise cu toţi cei implicaţi.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.