Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Un român din zece suferă de depresie, 'boala secolului'
Tinerii de azi, mult mai depresivi decât tinerii de ieri

Peste 350 de milioane de persoane din întreaga lume şi peste 2 milioane de români suferă de depresie, iar numărul persoanele care intră în depresie este într-o creştere alarmantă, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Factorii declanşatori ai 'bolii secolului', în opinia specialiştilor, sunt diferiţi în prezent faţă de acum câteva decenii. La ora actuală, dificultăţile economice, şomajul, catastrofele şi conflictele pot creşte semnificativ riscul de depresie. Netratată la timp, depresia poate duce la sinucidere, iar anual numărul persoanelor care au ales să-şi pună capăt zilelor ajunge la un million, în lume. În acest context, psihologii trag un puternic semnal de alarmă şi consideră că un tratament aplicat din timp poate opri boala să escaladeze în forma sa cea mai gravă - dorinţa de sinucidere sau chiar sinuciderea.

Tinerii de azi, mai depresivi decât tinerii de ieri
Specialiştii afirmă că tinerii din ziua de azi sunt mai depresivi faţă de tinerii din generaţiile trecute, deoarece factorii declanşatori din actualitate sunt mai mulţi, mai variaţi şi mai elevaţi (ţin de satisfacerea unor nevoi mai sofisticate).

'Tinerii de azi se confruntă cu efectul unei rate crescute a divorţurilor, cu efectul plecării părinţilor la muncă în străinătate, cu încercarea aproape disperată câteodată de a fi la înălţimea cerinţelor societăţii de consum - haine de firmă, telefoane deştepte, tot ce acum este apreciat şi înainte nici măcar nu exista', afirmă psihologul Mihaela Sârbu, preşedintele Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate.

Alţi factori declanşatori ai depresiei în rândul tinerilor, pe care specialiştii i-au identificat sunt explozia de tehnologie şi de concepţii exportate, coroborate cu timpul din ce în ce mai puţin pe care părintele îl acordă copilului, lipsa de mişcare şi de activităţi sănătoase, monotonia etc. - 'toate acestea duc inevitabil la stres, anorexie, comportamente bizare, consum de droguri şi alcool şi, evident, la depresie, iar numărul de sinucideri în rândul tinerilor a crescut alarmant şi numărul celor care intenţionează să întreprindă acţiuni pentru combaterea fenomenului nu acoperă nevoile reale. De asmenea, lipsa unui mediu stabil si sănătos în familie, lipsa de comunicare directă (nu prin intermediul mijloacelor indirecte- Facebook, etc), slaba acoperire a nevoilor de bază - alimentaţie sanatoasă, mişcare, chiar şi micile articole vestimentare care ne oferă mici bucurii, lipsa sau slaba exprimare afectiva - prin gesturi ale apropiaţilor, duc inevitabil la nemulţumiri şi acumulează frustrări care dacă nu sunt manifestate sau conştientizate se transformă în simptome fizice, comportamentale şi instabilitate emoţională', adaugă psihologul Mihaela Sârbu.

Cum ne dăm seama când cineva intră în depresie şi ce trebuie să facem?
Semnele unei depresii sunt vizibile şi se impart pe categorii. 'Principalele simptome - uşor de observat, dacă suntem atenţi sunt: modificări în dispoziţia afectivă - apare tristeţea, apatia, iritabilitatea, izolarea socială, pierderea interesului pentru orice activitate, pierderea interesului pentru activitatea sexuală, nimic nu ne mai bucură şi nu ne mai produce placere sau starneşte interes. Dacă suntem atenţi unul la celălalt se vede, se simte.

Persoana care se apropie de depresie sau are deja una, nu se mai îngrijeşte, nu îşi mai schimbă hainele, nu mai face duş, mănâncă mai mult decât de obicei, sau nu are poftă de mâncare, apare insomnia sau hipersomnia. În majoritatea cazurilor, oamenii neavând informaţiile necesare, încep sa meargă pe la toţi medicii, crezând ca sunt bolnavi - pentru ca apar simptome fizice - somatizări noi le spunem. Nu îşi dau seama că au depresie, iar dacă au norocul să intalnească un medic care să-i trimită la psiholog, zic că nu sunt nebuni sau că depresia este un fason. Este un cerc vicos', explică psihologul Mihaela Sârbu.

Primi paşi pe care trebuie să îi urmăm pentru a ajuta o persoană care a intrat în depresie este să îi asigurăm că nu sunt singuri în tot acest proces, să îi acceptăm fără să îi criticăm, să le oferim afecţiune şi atentie, să petrecem timp cu ei, cu multă răbdare şi blândeţe, ne sfătuiesc specialiştii. 'Este nevoie şi de ajutorul unui specialist, câteodată chiar de tratament medicamentos. Este foarte important să îi motivăm, să fim suportivi, pozitivi, prezenţi, disponibili şi deschişi. Este foarte important să ştie că depresia se vindecă, se ameliorează, se tratează', afirmă Mihaela Sârbu, psiholog - psihoterapeut.

Nu există niciun program guvernamental care să prevină şi să combată depresia
'Deocamdată nu cred că există un program guvernamental care să combată acest îngrijorător flagel, deşi este mare nevoie de el', declară psihologul Mihaela Sârbu. Specialiştii sunt de părere că aceste proiecte naţionale menite să lupte împotriva depresiei trebuie să pornească cât mai urgent, prin ample campanii de informare în mass-media, în şcoli şi în licee, accesibile sau chiar gratuite. Psihologii din toată ţara ar trebui să ia parte la aceste acţiuni de responsabilizare socială şi să îi înveţe pe copii şi părinţi cum să recunoască, cum să prevină, cum să trateze şi cum să ajute persoanele care, din varii motive, intră în depresie.

Persoană de contact
Mihaela Sârbu
Psiholog

Transmite,
Drd. Tănase Tasenţe
Director General
Plus Communication

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.