În zilele de 17-18 aprilie 2015, este programat, la Cluj-Napoca, cel de-al XII-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).

Primul Congres al UDMR s-a desfăşurat la Oradea (21-22 aprilie 1990), prilej cu care au fost adoptate Statutul şi Programul Uniunii şi a fost ales preşedintele: Domokos Geza. Al doilea Congres (24-26 mai 1991, Târgu-Mureş) a adoptat un nou Statut şi Program, a reconfirmat conducerea Uniunii şi l-a ales în funcţia de preşedinte de onoare pe Laszlo Tokes.

Congresul al III-lea al UDMR (13-15 ianuarie 1993, Braşov) a adus o înnoire structurală şi politică, a ales o nouă conducere (preşedinte Markó Béla, preşedinte executiv Csaba Takacs) şi a adoptat un nou Statut, care prevedea noile structuri organizatorice ale UDMR. Tezele de bază ale Programului erau autodeterminarea internă, autoadministrarea locală şi regională, autonomia personală şi culturală.

Au urmat Congresul al IV-lea (26-28 mai 1995, Cluj-Napoca), care a adus unele schimbări în Statut şi a adoptat o serie de declaraţii privind problemele generale ale României şi ale minorităţii maghiare, şi Congresul al V-lea (3-4 octombrie 1997, Târgu-Mureş) care a aprobat documente privind politica economică a guvernului (UDMR făcea parte din guvernul de coaliţie CDR-USD-UDMR) şi integrarea europeană.

La Congresul al VI-lea (15-16 mai 1999, Miercurea-Ciuc) s-a făcut o analiză a rezultatelor participării la guvernare, în urma căreia s-au conturat două puncte de vedere: unul susţinea retragerea de la guvernare, din cauza rezultatelor considerate nesatisfăcătoare, celălalt susţinea continuitatea la guvernare, apreciind că astfel pot fi mai bine servite interesele maghiarilor din România. Susţinătorii celei de-a doua variante l-au reales pe Markó Béla în fruntea Uniunii.

La începutul lui 2003, mai exact între 31 ianuarie şi 2 februarie, s-au desfăşurat, la Satu Mare, lucrările celui de-al şaptelea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România, la care au fost prezenţi 451 de delegaţi unionali. Au fost adoptate un nou Program politic şi modificarea Statului de organizare şi funcţionare ale formaţiunii, din care este eliminată funcţia de preşedinte de onoare, exercitată până atunci de episcopul reformat Laszlo Tokes. La 2 februarie, Markó Béla, singurul candidat la preşedinţia formaţiunii, este reales, pentru a patra oară consecutiv, în funcţia de preşedinte al UDMR.

În data de 2 martie 2007, senatorul György Frunda a deschis, la Arad, lucrările celui de-al VIII-lea congres al UDMR. În cadrul evenimentului, Markó Béla a fost reales preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România cu majoritatea voturilor. Totodată, delegaţii la Congresul UDMR au adoptat noul Statut al acestei formaţiuni politice cu 12 voturi împotrivă şi o abţinere. Acesta a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2007, când s-a produs şi reînnoirea componenţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali. De asemenea, în cadrul congresului a fost adoptat Programul UDMR privind alegerile pentru Parlamentul European.

Al IX-lea Congres al UDMR a debutat la 25 aprilie 2009, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Markó Béla a susţinut atunci că în cei 20 de ani care au trecut de la înfiinţarea UDMR, maghiarii din România au dobândit o serie de drepturi individuale importante precum dreptul de utilizare a limbii materne în administraţie sau în învăţământ, astfel încât ''putem închide acest capitol şi urmează un alt capitol legat de problema drepturile colective. Este vorba de dreptul de decizie în cadrul comunităţilor minoritare, formele de autonomie şi tot ceea ce ţine de drepturile colective. Din acest punct de vedere, momentul este crucial".

În urma celui de-al X-lea Congres al UDMR, desfăşurat în zilele de 26 şi 27 februarie 2011, la Oradea, formaţiunea şi-a ales un nou preşedinte, iar regulamentul său intern a suferit modificări importante. În prima zi a Congresului, Kelemen Hunor a devenit noul preşedinte al Uniunii. Noul statut votat a vizat o deschidere mai mare către administraţiile publice locale, ai căror reprezentanţi urmau să fie prezenţi în structurile decizionale. S-a prevăzut înfiinţarea a trei organizaţii regionale ale UDMR - Secuimea, Partium şi Mijlocul şi Sudul Transilvaniei. Conducerile acestora beneficiază de câte un loc în Consiliul Permanent nou-înfiinţat în cadrul UDMR. Printre altele, prin noul Statut s-a înfiinţat funcţia de vicepreşedinte politic, care are în coordonare relaţiile cu structurile guvernamentale, relaţiile cu structurile din teritoriu şi politica externă.

Cel de-al XI-lea Congres al Uniunii s-a desfăşurat la 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc. Delegaţii au adoptat rezoluţia intitulată "Secuime conştientă, puternică!" prin care îşi reafirmă dorinţa ca secuimea să devină o regiune de dezvoltare distinctă, iar limba maghiară să devină limbă oficială în această regiune. S-a adoptat, în unanimitate, modificarea Statutului Uniunii. Principalele noutăţi aduse au fost înfiinţarea unei organizaţii de femei, implicarea mai accentuată a primarilor în organismele naţionale şi înfiinţarea Preşedinţiei Naţionale, cu nouă membri. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)