Madrid, 19 mar - Corespondentul Agerpres, Ruxandra Constantinescu, transmite: Constituţia de la 1812 împlineşte luni două sute de ani de la adoptarea în adunarea constituantă de la Cadiz. Luni, 19 martie 2012, oraşul andaluz Cadiz redevine capitala Spaniei, aşa cum s-a petrecut în urmă cu două secole, când a fost aprobată "La Pepa", Constituţia care a pus bazele democraţiei în ţara iberică şi în ţările iberoamericane.

Constituţia de la 1812 a fost aprobată în timpuri tulburi: Spania era invadată de trupele franceze ale lui Napoleon, iar politicienii se refugiaseră în sudul Peninsulei Iberice, astfel că oraşul Cadiz a fost cel care i-a primit pe reprezentanţii poporului, din Spania şi America deopotrivă. Ei au venit aici pentru a redacta textul constituţional, care să consfinţească revenirea puterii în mâinile regelui detronat Ferdinand al VII-lea, însă ca să pecetluiască de asemenea drepturile şi libertăţile viitorilor cetăţeni spanioli.

Pentru istorici, "La Pepa" a fost un simbol: sfârşitul fostului regim al monarhiei absolutiste, şi începutul celei constituţionale, precum şi baza statului liberal. Pentru istoria politică a Spaniei, Constituţia de la 1812 este un altfel de început, pentru că anunţă apariţia conceptului de cetăţean cu drepturi în stat, înainte nevorbindu-se decât de supuşi.

Constituţia din Cadiz, de la 1812, a fost a treia din lume, după cea a SUA, din 1787, şi cea franceză, adoptată în 1789. A fost de asemenea prima Carta Magna în care se stipula faptul că toţi spaniolii sunt egali în faţa legii, prima în care se stabilea învăţământul obligatoriu şi gratuit, şi tot prima în care se vorbea de suveranitatea naţională, concept ce a făcut ulterior posibilă trecerea la monarhia constituţională. De asemenea, în textul primei Constituţii spaniole, negociat de liberali şi absolutişti, erau stipulate separarea puterilor în stat, libertatea presei şi a tiparului, precursoare pentru libertatea de exprimare, se eliminau privilegiile nobililor, şi erau abolite tortura şi Inchiziţia.

Se spune că "Viva La Pepa/Trăiască Pepa" s-ar fi auzit din popor atunci când s-a aflat de aprobarea textului, şi de atunci, strigătul a rămas faimos în acest context. Istorici mai pragmatici susţin însă că, pe lângă faptul că presupusul strigăt duce în trivial un fapt de o importanţă deosebită, este puţin probabil ca strigătul să se fi auzit din popor, întrucât acesta trăia complet îndepărtat de faptele ce se petreceau în acele vremuri.

Ca şi în alte cazuri, Constituţia a fost rezultatul luptei unei majorităţi luminate şi liberale, iar poporul nu a fost protagonistul aprobării textului constituţional, în ciuda faptului că acesta stabilea tocmai acest lucru. Femeile nu aveau drept de vot, iar dezbaterea privitoare la egalitatea între femei şi bărbaţi nu exista. Nu se recunoştea libertatea cultului, catolicismul fiind impus drept religia oficială şi unică, în semn de recunoaştere a importanţei monarhiei.

Constituţia de la Cadiz a rămas practic în vigoare numai doi ani, până în 4 mai 1814, când, recent revenit pe tron, regele Ferdinand al VII-lea a decretat dizolvarea adunării constituante, abolirea Constituţiei şi arestarea deputaţilor liberali, marcând astfel revenirea la absolutism.

Originalul Constituţiei are 96 de pagini, are coperţi de catifea roşii şi are o fundă cu culorile drapelului Spaniei. Acesta a fost adus din arhivele adunării constituante de la Cadiz şi expus publicului larg în oraşul andaluz. Luni, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc unde a avut loc adunarea constituantă de acum 200 de ani, vor avea loc acte oficiale, în prezenţa regilor Spaniei. De-a lungul întregului an, urmează multe activităţi culturale, academice şi politice, cu publicări de cărţi şi editări de timbre, expoziţii, congrese, conferinţe, concerte şi piese de teatru.

În Cadiz, care este în 2012 Capitală culturală iberoamericană, va avea loc în luna noiembrie al XXII-lea Summit Iberoamerican, la care se vor aduna şefi de state şi de guverne.AGERPRES