Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Patrimoniul cultural - element de identitate naţională în anul Centenarului

Anul 2018, declarat Anul Patrimoniului European, ne îndeamnă să reflectăm asupra valorilor şi sensurilor culturii în definirea identităţii noastre şi să ne aplecăm cu mai mult interes asupra aspectelor de ordin cultural şi istoric ce ne caracterizează destinul naţional.

În acest sens, Uniunea Europeană semnalează cu îngrijorare starea unor monumente culturale semnificative, importanţa acestora la nivel naţional şi universal, dar şi urgenţa promovării, protejării şi valorizării fragmentelor de cultură, artă, istorie ce aparţin patrimoniului european comun, a subliniat în Plenul Camere Deputaţilor , prof. dr. Camelia GAVRILĂ.

Declaraţia politică susţinută de deputatul ieşean se referă la "dubla dimensiune spirituală şi materială a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, în sens propriu, la nivel pragmatic, dar şi din punct de vedere simbolic, spiritual, acestea reprezentând o expresie a valorilor, a credinţelor şi tradiţiilor naţionale, pentru că, în esenţă, cultura şi valorile patrimoniale sunt fundamentul solid şi irevocabil al identităţii unui popor."

"Patrimoniul cultural reprezintă o sinteză aproape perfectă a interferenţei demersului creativ al fiinţei umane cu ambientul natural, armonie susţinută prin trecerea timpului, probând permanenţa unor aspiraţii şi valori, inspirând generaţiile noi pentru continuarea proiectelor creative de dezvoltare umană şi de creştere implicită a calităţii vieţii colective. Tot în acest sens, patrimoniul cultural este elementul primordial de legătură între trecut şi prezent, între generaţiile vechi şi noi, amintind de aspiraţiile, jertfele, dar şi reuşitele unor lumi apuse, fiind în acelaşi timp şi deschidere a prezentului printr-un angajament natural şi firesc pentru conservare, preţuire, dar şi inovare sau dezvoltare."

Esenţa unei culturi se regăseşte în patrimoniul cultural, se transpune sugestiv şi în elemente concrete, tangibile, reprezentate de monumentele istorice, statui, biserici, cetăţi, catedrala, sinagogi, muzee, forme artistice, elemente de arhitectură, repere ale civilizaţiei unui popor, ale unui neam, menite să păstreze vie amintirea unui eveniment, a unei personalităţi, a unui timp anume.

Deputatul PSD Camelia Gavrilă subliniază că programul de Guvernare al PSD acordă o atenţie deosebită domeniului cultural în abordarea complexă pe care o propune societăţii româneşti în orizontul anilor 2020-2025, preocuparea pentru valorificarea şi conservarea patrimoniului existent rezultând din faptul că, în general, cultura este considerată elementul definitoriu al identităţii naţionale.

În judeţul Iaşi, lista monumentelor istorice cuprinde un efectiv de 1630 de obiective, dintre care 828 sunt obiective arheologice, 703 monumente de arhitectură, 53 monumente de for public, iar 46 sunt monumente memoriale. Printre acestea, regăsim exemple de bune practici, de finalizare a lucrărilor de restaurare pentru monumente de referinţă: Palatul Culturii, care are valoare emblematică pentru Iasi, impresionantă împletire de stiluri arhitecturale - neogotic, romantic şi neobaroc, Mănăstirea Golia, monument ridicat în secolul al XVI-lea, Teatrul Naţional, bijuterie artistică a arhitecţilor vienezi Fellner şi Helmer, sau Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Politicile culturale şi de sprijin al patrimoniului cultural trebuie susţinute printr-o bună colaborare a instituţiilor, o implicare activă, ce include şi efortul financiar, dar şi iniţiativa managerială. Consiliul Judeţean Iaşi, în parteneriat cu ministerele de resort, a demarat programe ce vizează reabilitarea unor monumente şi clădiri istorice integrate în patrimoniul naţional, precum: Muzeul "Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul", restaurarea Muzeului "Vasile Pogor" şi a Muzeului "Nicolae Gane". Apreciem şi demersurile Primăriei Municipiului Iaşi pentru demararea proiectului de reabilitare a Mănăstirii Frumoasa din Iaşi.

Deputatul ieşean atrage atenţia, însă şi asupra unei "liste negre" a monumentelor din Iaşi care sunt deteriorare si aparent abandonate: Clădirea Filarmonicii, Ruinele Curţii Domneşti din Iasi, situl arheologic "Cetatea geto-dacică de la Cotnari"/situl Cătălina, Castelul Sturdza din Miclăuşeni, Palatul Cantacuzino Paşcanu, ridicat în jurul anilor 1640-1650 în Paşcani sau Conacul Rosetti - Catargiu din Răducăneni.

Paradoxal, ne prindem în Hora Unirii, în amintirea momentelor istorice din 1859 sau ale celor din anului 1918, în Piaţa Unirii, lângă un edificiu aflat într-o stare gravă de deteriorare Palatul Braunstein, deşi este o clădire valoroasă şi simbolică de la începutul secolului XX.

Cultura nu trebuie să fie acoperită de pânze pentru a atenua degradarea şi indiferenţa, amânarea unor finanţări şi, de multe ori, ignorarea Iaşului. Valorificarea patrimoniului cultural prin reabilitarea monumentelor istorice poate aduce avantaje în plan cultural, economic, dar şi social, acestea pot fi incluse în trasee turistice, determinând inclusiv sporirea directă sau indirectă a resurselor bugetare, a activităţilor sociale ce pot fi desfăşurate în clădirile refăcute. Cu siguranţă, un peisaj cultural bogat, bine valorificat şi plasat în lumină, duce la dezvoltarea turismului, a vieţii sociale în general.

În concluzie, în Anul Patrimoniului European iniţiativele Guvernului şi demersurile parlamentare trebuie să-şi îndrepte atenţia mai ales în direcţia monumentelor semnificative ce trebuie reabilitate, aceasta fiind nu doar o responsabilitate, ci şi o datorie morală, o dovadă de respect faţă de istorie, faţă de momentele emblematice din trecut, faţă de judeţul Iaşi de multe ori dezavantajat în alocările bugetare, pentru că, prin împletirea paginilor de istorie cu cele de artă şi cultură, intrăm în circuitul valorilor perene, salvate de eroziunea timpului şi a uitării.

Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.ro.

BIROUL DE PRESĂ
Deputat PSD de Iaşi
Prof. dr. Camelia GAVRILĂ
PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.