Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Cătălin Toma (PNL) a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că prioritatea sa pentru următorii patru ani este construcţia noului Spitalul Judeţean la Focşani, arătând şi că a discutat cu social democratul Marian Oprişan, predecesorul său din ultimele două decenii, şi a rămas plăcut surprins că acesta i-a declarat că vrea să sprijine toate proiectele de dezvoltare ale judeţului.

Toma afirmă că nu este un "om conflictual" şi că are convingerea că şi Oprişan, ales vicepreşedinte al CJ, va da dovadă de suficientă maturitate pentru a avea o relaţie decentă şi instituţională. În condiţiile în care PNL şi USR-PLUS nu deţin majoritatea în Consiliul Judeţean, PSD şi ALDE având cu un consilier mai mult, Toma spune că va vorbi cu toţi consilierii judeţeni pentru a-şi asigura votarea şi implementarea proiectelor din programul cu care s-a prezentat în campania electorală.

El a mai vorbit şi despre provocările pandemiei pentru judeţul Vrancea, principalele proiecte pe care îşi propune să le implementeze în următorii ani, dar şi modalităţile prin care Vrancea poate fi pusă din nou pe harta turistică a ţării.

 



AGERPRES: Care este principalul obiectiv propus pentru cei patru ani de mandat?

Cătălin Toma: Principalul meu obiectiv, îmi place să cred că şi al vrâncenilor, este construirea Spitalului Judeţean. Este vorba despre o relocare a actualului spital judeţean, ceea ce presupune, pe lângă construcţia acestuia, şi identificarea de resurse pentru dotarea cu aparatură, mobilier şi desigur, trebuie să nu uităm de resursa umană, de medici profesionişti. Putem asigura, prin realizarea acestei investiţii, şi un transfer de bune practici din spitalele deja existente din ţară, prin tot ceea ce înseamnă transferul de informaţie. La momentul acesta suntem în faza studiului de fezabilitate, un document extrem de important, pentru că investiţia în sine ajunge la 400 de milioane de euro şi necesită foarte multe detalii şi o dimensiune în timp foarte eficientă. De la intrarea în spital şi până la ieşire trebuie să ne asigurăm de tot ceea ce înseamnă circuite, protocoale şi spaţii dimensionate în aşa fel încât şi peste zece ani de la darea în folosinţă a spitalului acesta să corespundă standardelor. Este o investiţie care, cu siguranţă, cere timp, pentru că vorbim de un spital cu 800 de paturi. Studiul de fezabilitate a început de câteva săptămâni, dar firma care se ocupă lucrează intens şi avem discuţii aproape zilnice cu dumnealor şi să le punem la dispoziţie toate datele de care au nevoie.

 



AGERPRES: A determinat pandemia modificări ale studiului de fezabilitate, o regândire a spitalului în baza priorităţilor şi problemelor pe care le-a adus în prim plan această pandemie?

Cătălin Toma: Cu siguranţă, pandemia aceasta ne-a arătat cât de nepregătiţi putem fi, noi ca stat, noi ca planetă, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să tragem un semnal de alarmă şi învăţămintele care trebuie în aşa fel încât o astfel de investiţie să nu fie numai pentru unu, doi, zece ani. Să spunem că am updatat studiul de fezabilitate, şi nu doar în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19. Studiul de fezabilitate porneşte de la linii concrete, bine definite, plecând de la specificul zonei şi de la istoricul bolilor la care sunt predispuşi vrâncenii.

Ţin să menţionez că Vrancea se află într-un nod rutier, care din păcate, atrage şi un număr mare de accidente rutiere, soldate de multe ori cu decese. De aceea, trebuie să avem mare grijă şi în acest sens, pentru că accidentele presupun anumite specializări în cadrul medical pe care trebuie să le avem în vedere la construcţia noului spital. Cu atât mai mult cu cât vorbim pentru perioada următoare de autostradă în Vrancea, de drumul expres Focşani- Brăila, de europeana E85, de toate DN-urile pe care le avem, adică o zonă cu foarte mult trafic rutier, care, din statistici, ne clasează pe locurile fruntaşe în ceea ce priveşte decesele prin accidente rutiere. Aşa că este firesc să avem în vedere acest lucru şi în acest nou spital să acordăm o atenţie deosebită pentru partea de chirurgie şi recuperare, de exemplu. Şi să nu uităm că această pandemie lasă anumite sechele şi de aceea trebuie să ne gândim la tot ceea ce urmează în perioada următoare. Suntem într-o zonă în care cu aerul stăm bine, dar asta nu înseamnă că nu suntem predispuşi la alte posibile suferinţe. Un accent deosebit acordăm şi pentru partea de oncologie, pe care trebuie să o abordăm cu seriozitate. Spitalul trebuie să-ţi acorde primul ajutor, dar trebuie să-ţi acorde şansa de a reveni la o viaţă normală.

 



AGERPRES: Ce alte proiecte consideraţi că mai sunt prioritare pentru dezvoltarea judeţului Vrancea în următorii ani?

Cătălin Toma: Un alt proiect prioritar pentru Vrancea este modernizarea drumurilor judeţene. La acest moment, când vorbim de drumuri judeţene vorbim de o reţea de 729,87 kilometri de drumuri. Din acest total, numai 228,07 km sunt modernizaţi. Avem 34 de drumuri judeţene cu lungimi foarte mari. La momentul acesta avem încă drumuri judeţene de pământ pe anumite sectoare sau altele care nu au avut niciodată covor asfaltic. Avem şi drumuri care sunt în proces de modernizare, însă, la acest moment, procentul este, aşa cum am mai spus, de numai 30% drumuri efectiv modernizate.

Cam tot pe acolo suntem şi cu procentul de branşare al gospodăriilor la reţeaua de gaze, o altă prioritate pentru vrânceni. Intenţionăm să găsim soluţii pentru ca CJ Vrancea să preia tot ceea ce înseamnă documentaţia necesară pentru proiectele privind înfiinţarea de reţele de gaze pentru că sunt localităţi care nu pot singure să se descurce cu depunerea acestor proiecte. Intenţionez să facem un parteneriat, în conformitate cu prevederile legale, în aşa fel încât localităţile care pot la momentul acesta, din punct de vedere geografic, să fie racordate la reţelele de gaze, să facem tot posibilul să le integrăm în proiect. Pe lângă cele care au deja proceduri înaintate pentru accesarea de fonduri pentru reţeaua de gaze. Mă refer la Homocea, Boloteşti, Ţifeşti, Răstoaca. Până în luna iunie ne propunem să depunem documentaţia pentru toate celelalte UAT-uri care la momentul acesta nu au în derulare proiecte pentru racordarea la reţeaua de gaze. Nu în ultimul rând, intenţionam să avem şi proiecte legate de conectivitate. Pornind de la iluminatul public, unde avem intenţia de a depune un proiect pentru iluminatul public în comunele tranzitate de drumuri judeţene, un iluminat inteligent, bazat pe energii regenerabile. Şi în general, prioritar este tot ceea ce ţine de un nivel de trai decent pentru vrânceni.

AGERPRES: Aţi făcut, încă de la preluarea mandatului, o serie de verificări în mai multe şantiere din judeţ, fie că a fost vorba de lucrări de infrastructură, reabilitări de drumuri judeţene sau lucrări de apă şi canal. Care sunt primele concluzii după aceste verificări? Aţi identificat întârzieri la proiecte, neconformităţi, etc?

Cătălin Toma: Avem o problemă deosebită la modernizarea drumului judeţean 204 D Vulturu-Hânguleşti-Maluri, unde contractul a fost de altfel reziliat, dar din discuţiile pe care le-am avut cu aparatul tehnic al CJ Vrancea, s-a reluat procedura de achiziţie şi sperăm ca pe parcursul anului viitor să avem şi un câştigător, în aşa fel încât să continuăm această investiţie care presupune asfaltarea a circa 9,6 km de drum în comuna Vulturu. Este un proiect amplu, dar care aduce beneficii atât celor din localitate, cât şi tuturor celor care tranzitează comuna. Dar avem şi situaţii în care constructorii s-au mişcat foarte bine şi vor termina proiectele mai devreme, unii chiar anul acesta, în decembrie. Aşa cum am întâlnit şi situaţii în care avem un câştigător la licitaţie, dar constructorul nu a venit nici până în acest moment să preia investiţia şi să înceapă efectiv lucrarea. Am început demersurile pentru a face tot posibilul ca aceste investiţii să fie reluate şi să se încadreze în termene şi am convingerea că vom reuşi.

AGERPRES: Cum se implică Consiliul Judeţean în gestionarea pandemiei în contextul în care, chiar dacă la momentul acesta Vrancea este judeţul cu una dintre cele mai scăzute rate de infectare cu virusul SARS-C0V-2 la nivel naţional, numărul îmbolnăvirilor este şi la noi în creştere. Ca peste tot în ţară, locurile la ATI se epuizează, iar de cele mai multe ori eliberarea unui loc la ATI se face doar în urma unui deces. Dispune judeţul Vrancea la acest moment de infrastructura medicală necesară pentru gestionarea urgenţelor COVID-19?

Cătălin Toma: La momentul acesta, într-adevăr, lucrurile sunt ţinute sub control în judeţ, datorită implicării Prefecturii, a Direcţiei de Sănătate Publică Vrancea, a managementului Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) "Sf. Pantelimon" Focşani şi a celorlalte spitale din judeţ. Dar să ştiţi că degeaba dăm legi, ordonanţe, dacă în teritoriu acestea nu se respectă şi nu se pun în aplicare. Pot să spun că vrâncenii au dat dovadă de responsabilitate în respectarea măsurilor de prevenire a infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, pentru că da, suntem pe un loc foarte bun în ceea ce priveşte infectarea. Asta nu înseamnă că trebuie să lăsăm garda jos, că nu trebuie să ne mai protejăm. Din păcate, statisticile arată că 75% dintre cei care ajung la Terapie Intensivă au grad ridicat de deces, ceea ce nu e deloc încurajator, dar ne mobilizează să găsim cele mai bune soluţii astfel încât să nu ajungem în această fază.

 



Spitalul Judeţean are deschiderea necesară şi a dovedit în primăvară, prin modul în care a gestionat primul val al pandemiei, că poate face faţă unor provocări dificile. Se poate şi mai mult şi încercăm să găsim soluţii financiare pentru a pune la dispoziţia SJU Focşani un alt etaj dintr-un corp de clădire care nu este la acest moment la standarde conforme desfăşurării actului medical. Dar vom sprijini spitalul şi din acest punct de vedere. Guvernul României a aprobat o secţie mobilă de Terapie Intensivă pentru SJU Focşani care va ajunge cât de curând la Focşani şi asta arată că autorităţile locale, judeţene şi naţionale fac tot posibilul să găsească soluţii. Să nu ne imaginăm că cineva are un sac de bani şi vine şi decontează. Toate aceste investiţii costă şi trebuie să dimensionăm foarte bine aceste tranzacţii, pentru ca serviciul final să fie unul de calitate. Nu înseamnă că s-a rezolvat problema la Focşani cu această unitate ATI, dar cu siguranţă s-a adus un plus şi avem motive să fim încrezători şi pe viitor. Sperăm că măsurile acestea de restricţie vor produce efectul scontat şi numărul infectărilor să scadă.

 



AGERPRES: După alegerea celor doi vicepreşedinţi ai CJ Vrancea aţi declarat că aceştia primesc atribuţii de la preşedinte şi încă vă mai gândiţi dacă Marian Oprişan va primi vreo delegare de atribuţii de la dumneavoastră. S-a schimbat ceva între timp? Aţi reevaluat situaţia?

Cătălin Toma: În acest moment avem şedinţe operative în fiecare luni, cu toţi directorii din instituţie, plus cei doi vicepreşedinţi. Şi sunt convins că avem suficiente domenii în care să facem tot posibilul ca experienţa şi dinamismul fiecăruia dintre vicepreşedinţi să fie remarcate. Nu am stabilit efectiv ce sarcini va avea Marian Oprişan. Am delegat către Ionel Cel-Mare (vicepreşedintele CJ din partea ALDE n.red) monitorizarea şi implementarea fondurilor europene, tot ceea ce înseamnă direcţia de dezvoltare şi patrimoniu şi direcţia tehnică. Trebuie să facem tot posibilul să urmărim îndeaproape tot ceea ce înseamnă investiţiile pe care le are şi le va avea CJ Vrancea. Pentru asta e nevoie de o echipă şi, indiferent de culoarea politică, trebuie să gândim pentru CJ Vrancea şi pentru vrânceni. Sunt convins că şi al doilea vicepreşedinte (Marian Oprişan - n.red.) va face tot posibilul să dea curs dezvoltării acestui judeţ. Nu vă ascund că am avut discuţii cu domnia sa şi chiar am rămas plăcut surprins că intenţionează să sprijine tot ceea ce înseamnă proiectele de dezvoltare ale judeţului Vrancea. Asta înseamnă că, indiferent de culoare politică, să nu uităm, pe buletin scrie judeţul Vrancea.

 



AGERPRES: Ce fel de relaţie consideraţi că veţi avea cu Marian Oprişan în următorii ani? Cum va funcţiona Consiliul Judeţean cu o majoritate PSD-ALDE? Veţi negocia cu ALDE pentru a avea siguranţa că proiecte importante pe care v-aţi propus să le implementaţi vor fi duse la bun sfârşit? Dar cu PSD?

Cătălin Toma: Nu sunt un om conflictual. Cu siguranţă vom găsi suficientă maturitate în aşa fel încât să avem o relaţie decentă şi instituţională. De asemenea, orice proiect, ca să fie votat, trebuie susţinut. Sunt convins că voi avea cuvintele la mine ca să vorbesc cu fiecare dintre cei 32 de consilieri judeţeni în aşa fel încât să obţinem majoritate, de ce nu, şi unanimitate, pentru aprobarea şi implementarea proiectelor. În rest, la momentul acesta eu sunt preşedintele CJ Vrancea, nu sunt preşedintele PNL al CJ Vrancea. Sunt preşedintele CJ Vrancea. Evident că urmăresc punerea în aplicare a programului liberal, dar urmăresc şi tot ceea ce înseamnă dezvoltarea acestui judeţ. Aşadar, pentru mine este importantă majoritatea, nu PSD-ALDE sau alte formaţiuni politice, ci majoritatea CJ Vrancea. Care vă sigur că va exista.

AGERPRES: Care este moştenirea pe care Marian Oprişan a lăsat-o în Vrancea?

Cătălin Toma: O perioadă de presiune, în care Vrancea a ajuns, din păcate, pe ultimele locuri în clasamente, în care au fost fonduri europene suficient de multe, dar nu a existat un grad de absorbţie suficient de mare. Şi pot să spun că se putea mai mult pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltare şi perspectivă. Nu în ultimul rând, a lăsat un CJ care trebuie deschis, şi insist pe acest lucru. Uşile CJ sunt permanent deschise, cu o singură condiţie. Să fim eficienţi şi să nu intrăm în populisme şi alte asemenea situaţii. Nu putem face lucrurile de pe o zi pe alta, dar putem găsi soluţii dacă ştim într-adevăr ceea ce se întâmplă în teritoriu. De aceea, îmi doresc foarte mult să nu stau în birou, deşi de când am început tot stau pe aici. Dar îmi doresc să facem cât mai multe deplasări, să fim în mijlocul oamenilor, să aflăm realitatea lucrurilor la firul ierbii şi să remediem în timp util orice deficienţă.

AGERPRES: Cam de cât timp ar avea nevoie judeţul Vrancea pentru a recupera decalajul faţă de alte judeţe model de bune practici?

Cătălin Toma: Eu zic să deja am pornit în această direcţie şi suntem pe un drum bun. Desigur, vrâncenii sunt cei care vor stabili acest lucru prin ceea ce înseamnă exerciţiul democraţiei. Sunt convins că ei ne vor da nota potrivită. Dar, din punctul meu de vedere ca om, ca tată, pot să spun că îmi doresc foarte mult să discutăm despre un Consiliul Judeţean Vrancea partener pentru UAT-uri, pentru cetăţeni, în care să intri, să discuţi, să beneficiezi de sfaturi şi de soluţii viabile. Pentru asta ne trebuie oameni serioşi, care să se implice. Şi de oameni serioşi nu duce lipsă CJ Vrancea. Doar trebuie să avem spirit de echipă şi din ce am observat, lucrurile chiar încep să funcţioneze.

AGERPRES: Serviciul de proiecte cu fonduri europene din subordinea CJ a fost externalizat în trecut. Având în vedere faptul că dezvoltarea judeţului va depinde în anii următori de proiectele cu bani europeni, cum va arăta în viitor acest serviciu? Există personal calificat pentru atragerea fondurilor europene?

Cătălin Toma: În organigrama CJ Vrancea sunt prevăzute 214 funcţii, din care sunt ocupate 147 la acest moment. Putem spune că avem suficienţi oameni pentru a putea pune în aplicare suficiente proiecte. Dar, în ceea ce priveşte reorganizarea, aşa cum am spus şi la preluarea mandatului, nu vreau să fac nimic heirupist. De aceea am făcut o inventariere a tot ceea ce înseamnă investiţii în derulare, a cererilor de finanţare în curs de depunere, tocmai pentru a avea o imagine corectă a ceea ce înseamnă aparatul de lucru. Să ştiţi că şi în CJ Vrancea se lucrează, dar există posibilitatea de a face un efort mai mare. Observ în ultima perioadă că se face, de exemplu, un efort mai mare pentru a pune documentele într-o ritmicitate mult mai rapidă şi chiar apreciez acest fapt. În ceea ce priveşte fondurile europene, este clar că trebuie să avem oameni pregătiţi la locul potrivit. Şi există posibilitatea recrutării din extern, ne permite şi Codul administrativ. Nu doar pentru fonduri europene.

La acest moment, CJ Vrancea nu are un arhitect şef stabilit pe post, de exemplu, ci doar o persoană cu delegare. Ceea ce nu este normal. Aceste situaţii se petrec pentru că cel care doreşte să fie arhitect de regulă nu vrea să intre într-un sistem bugetar, pentru că într-adevăr, profesia îi oferă mult mai multe posibilităţi financiare în mediul privat. Dar pe noi la acest moment ne pune în imposibilitatea de a găsi o persoană calificată pentru a fi încadrată pe post. Vom scoate la concurs şi vom face tot posibilul să avem un arhitect şef. Trebuie să completăm aceste lipsuri, dar într-un mod eficient. În ceea ce priveşte departamentul de fonduri europene, el trebuie să existe şi sunt sigur că vom găsi oameni care să-şi dorească cu adevărat să se implice în ceea ce priveşte implementarea unor proiecte.

AGERPRES: Vorbeaţi de un audit în instituţie pe mai multe domenii de activitate. Aveţi deja primele rezultate?

Cătălin Toma: Se lucrează încă. Facem audit pe fiecare instituţie. Pentru că CJ Vrancea are în subordine alte zece instituţii, unele cu foarte mulţi angajaţi. Dau exemplu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vrancea. Dar şi Muzeul Vrancei, care poate părea o singură clădire, dar de fapt sunt mai multe puncte de lucru şi însumează circa 100 de oameni. Avem, de asemenea, Centrul Cultural, Şcolile Speciale, instituţii cu personalitate juridică proprie, dar care desfăşoară activităţi care implică mii de persoane. Am constatat deja o serie de deficienţe, dar vreau mai întâi să facem o analiză faţă în faţă cu cei vizaţi, respectiv directorii de instituţii, cei din aparatul CJ Vrancea. Eu aici am venit să dau o nouă imagine CJ Vrancea şi sunt convins că cei care doresc să participe la această aventură împreună cu mine vor participa, cei care nu, drum bun.

 



AGERPRES: Aţi denunţat în numeroase rânduri modul în care au fost atribuite fondurile către UAT-uri în anii din urmă. Cum va arăta în mandatul dumneavoastră bugetul judeţului, ţinând cont de acest aspect?

Cătălin Toma: Eu sunt pentru transparenţă decizională. Îmi doresc foarte mult să avem practici unitare şi îi asigur pe toţi că instituţia Consiliului Judeţean va face alocări în funcţie de necesităţi şi oportunităţi. Sunt multe primării care au cu siguranţă diverse nevoi, şi tocmai de aceea guvernul liberal înţeleg că va emite o ordonanţă prin care va da posibilitatea încheierii unor parteneriate între CJ şi UAT-uri în aşa fel încât CJ să fie cel care preia investiţia pe durata derulării şi implementării. Şi acest lucru ne oferă posibilitatea să sprijinim toate localităţile din Vrancea, în funcţie de oportunitate şi necesitate. Să nu uităm că această instituţie are un Consiliu Judeţean care are o componentă politică şi care trebuie, prin negocieri şi prin înţelegeri să ducă la bun sfârşit un act administrativ în urma căruia fiecare localitate din Vrancea, indiferent de culoarea politică a primarului sau consiliului local, să beneficieze de sprijin, atât logistic, cât şi financiar.

AGERPRES: Aţi declarat zilele trecute că există primării care au probleme în a-şi acoperi execuţia bugetară pentru acest an. Ce soluţii a găsit Consiliul Judeţean pentru a rezolva această situaţie?

Cătălin Toma: Am luat legătura cu Direcţia de Finanţe Publice, care mi-a prezentat o situaţie nu tocmai roz pentru unele localităţi. Sunt localităţi mici unde resursele din taxe şi impozite nu asigură funcţionalitatea aparatului administraţiei locale. Cu toate acestea, din ce am discutat la Ministerul Finanţelor, urmează o rectificare în perioada următoare tocmai pentru a acoperi cheltuielile de funcţionare şi aici mă refer la sectorul social, respectiv salarii cu angajaţii, asistenţa socială, cheltuieli cu materiale, astfel încât primăriile să nu intre în incapacitate de plată. De asemenea, în luna septembrie, guvernul liberal a alocat prin hotărâre de guvern o sumă destul de mare, de care au beneficiat toate primăriile. Ceea ce înseamnă că la momentul acesta nu mai este pusă în pericol funcţionarea şi încheierea exerciţiului bugetar pentru nicio primărie din Vrancea.

AGERPRES: Este pregătită Vrancea pentru venirea iernii? Există la acest moment un contract cu o firmă care să asigure deszăpezirea pe drumurile judeţene şi stocuri de material antiderapant suficiente pentru iarnă?

Cătălin Toma: La acest moment avem cadrul juridic asigurat prin contractare. De asemenea, înţeleg, din verificările făcute, că există şi resursa materială, oameni şi utilaje. Acum, să ne ajute Dumnezeu să ningă, pentru că e nevoie. Eu voi urmări îndeaproape acest serviciu de deszăpezire, pentru că este extrem de important, să vedem dacă acţionează în timp util. Dar la acest moment putem spune că avem asigurate contracte şi stocurile de materiale necesare în caz de ninsoare.

AGERPRES: Vrancea viticolă a fost unul dintre proiectele cu care aţi câştigat încrederea electoratului vrâncean la alegerile din 27 septembrie. Care sunt măsurile pe care doriţi să le implementaţi pentru creşterea potenţialului viticol al zonei?

Cătălin Toma: Cred că cea mai bună metodă este promovarea. Însă nu pot să nu aduc în prim plan legea colegului meu deputat Ion Ştefan, prin care fermierii primesc 200 de euro per tonă, respectiv 100 de euro per tonă, în funcţie de zona unde se comercializează produsul agricol, lege care a fost promulgată deja de preşedintele Klaus Iohannis şi care întră în vigoare începând cu 2021. Şi noi vom beneficia de această lege, fiind o zonă preponderent viticolă. Dar nu numai strugurii fac obiectul acestei legi. Cu siguranţă însă va aduce un plus în ceea ce priveşte preţul la kilogramul de struguri şi, nu în ultimul rând, preţul la tot ceea ce înseamnă produsul agricol autohton.

Da, în ceea ce priveşte viticultura avem o mare, mare problemă. Pentru că viticultura la această oră în Vrancea înseamnă trei podgorii renumite, dar care, din păcate, sunt un pic prăfuite. Trebuie să-i încurajăm pe cei care au pornit la drum şi şi-au stabilit un brand. Şi vă asigur că voi face tot posibilul ca aceste branduri vrâncene, actuale sau viitoare, să fie promovate şi toată lumea să afle de ele. Putem, de asemenea, pune viticultura în strânsă legătură cu turismul, pentru că la finalul unui tur turistic putem să avem şi o degustare de vinuri. Ne mai gândim şi la Hrubele lui Ştefan cel Mare de la Panciu, hrubele de la Odobeşti. Ele există, trebuie doar însufleţite. Vrem să depunem proiect pe această speţă, astfel încât să avem siguranţa că viticultura renaşte. Chiar dacă nu va mai fi ce a fost odinioară, ea poate să fie o sursă de venit pentru cei care doresc să se reîntoarcă acasă.

AGERPRES: S-a vorbit foarte mult despre potenţialul turistic al judeţului Vrancea. Cu toate acestea, Vrancea este judeţul care atrage printre cei mai puţini turişti la nivel naţional. Cum consideraţi că se poate schimba acest lucru?

Cătălin Toma: Turismul se poate schimba prin implicare. Prin dorinţa de a sprijini tot ceea ce înseamnă producător local. Sunt de părere că Vrancea are cel mai mare potenţial turistic din această zonă, mă refer la regiunea de dezvoltare Sud-Est, dar şi din Moldova. Vrancea, prin turism, poate renaşte. Localităţi precum Soveja, Vizantea Livezi, Lepşa, Andreiaşu sunt doar câteva puncte care trebuie aduse la un stadiu de civilizaţie în aşa fel încât să avem cât mai mulţi turişti. Avem mausoleele, care fac parte dintr-un program pentru a intra în lista tentativă UNESCO. Înţeleg că documentaţia este deja pregătită şi în martie se va discuta această listă la Paris. Ulterior, vom face demersurile pentru ca acestea să intre efectiv în patrimoniul UNESCO. La prima vedere poate părea un lucru simplu, dar el înseamnă enorm. Înseamnă o expunere internaţională. Vrancea, pe lângă viticultură se poate mândri şi cu turismul memorialistic. Gândiţi-vă că avem în Vrancea circa 334.000 de ostaşi căzuţi în război pe acest meleaguri, cam cât are judeţul în momentul acesta, şi trebuie să ne gândim la aceştia în aşa fel încât această memorie să fie vie pentru toţi cei care vor face tot posibilul să ajungă în Vrancea pentru că au auzit sau vor auzi de Vrancea şi de tot ceea ce are judeţul nostru de oferit.

AGERPRES: Aţi avut în ultimele luni mai multe întâlniri cu rectorul Universităţii Bucureşti cu privire la posibilitatea creării unui centru universitar la Focşani. Este necesară această iniţiativă în judeţul nostru şi ce ar însemna o universitate la Focşani?

Cătălin Toma: În viaţa de zi cu zi spunem adesea 'Mă duc la piaţă, la hală, la Teatru sau la Ateneu'. Ce frumos sună să spun 'Mă duc la Universitate'. Când spunem universitate ne gândim la Cluj, la Iaşi, la Bucureşti. Iată că putem să gândim şi la Focşani. Pentru acest concept trebuie să ne gândim şi la o clădire care să ne reprezinte cu adevărat şi care să fie o emblemă a acestui oraş. Avem în intenţie să dedicăm acestui proiect spaţiul vechii Prefecturi, care este în mare parte finalizată, şi la momentul la care vorbim, cei de la Universitatea Bucureşti au deja planurile clădirii fostei Prefecturi, tocmai pentru a analiza şi a face un raport privind dotarea cu mobilier, sisteme audio, în aşa fel încât să-şi facă şi un buget, pentru că nu vreau să predau o clădire ca să rămână doar o emblemă al unui proiect care ar fi putut fi. Proiectul trebuie gândit în detaliu şi trebuie să facem tot posibilul ca această universitate să fie însufleţită de studenţii din Vrancea, dar nu numai.

 



Ne interesează să fie un centru universitar care să crească în timp. Succesul acestui proiect se va vedea nu într-un an, ci în cel puţin zece ani de acum încolo. Modulele pe care Universitatea Bucureşti intenţionează să le deschidă sper să facă vizibilă Vrancea din acest punct de vedere. Şi trebuie să ne gândim că ai noştri copii au şansa de a deveni profesionişti la noi casă. Astăzi am primit o adresă de la rectorul Universităţii 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi, care, urmărind aceste acţiuni, intenţionează să facă o vizită la Focşani, pentru că şi ei doresc să aibă o colaborare cu judeţul Vrancea în privinţa unor module universitare. Ne bucură că două universităţi de prestigiu doresc să se implice în calificarea şi formarea profesională a viitorului nostru, al Vrancei.

 



AGERPRES: Veţi continua tradiţia a ceea ce chiar dumneavoastră aţi numit "paranghelii"? Cum va marca în viitor Vrancea momente importante din istoria şi tradiţia judeţului?

Cătălin Toma: Trebuie să avem decenţă, o imagine clară a ceea ce înseamnă suportabilitate, şi fonică, şi olfactivă, în aşa fel încât să nu devenim penibili. Vreau să spun că un festival nu înseamnă mici şi bere, ci promovare, susţinere şi da, înseamnă şi protocol. Dar a face un festival de dragul de a vedea nori de fum şi ţipete nu apare în viziunea mea. Festivalul sau orice simpozion trebuie să aibă o temă. Trebuie să rămânem cu ceva de acolo, cu lucruri frumoase. Având în vedere amprenta locului şi tezaurul uman de care dispunem, sunt convins că vom putea, cu siguranţă, da naştere la circuite, simpozioane, chiar şi un festival, care să facă cinste acestei frumoase zone.

AGERPRES: Deci vrâncenilor care se întreabă dacă va mai fi organizat Festivalul Bachus, ce le răspundeţi?

Cătălin Toma: Când măsurile de relaxare vor permite, cu siguranţă vom avem manifestări dedicate acestui eveniment extrem de important pentru judeţul Vrancea, pentru viticultori şi pentru noi toţi. Dar nu la dimensiunea anterioară, cu artificii şi cu tot felul de practici care nu fac cinste educaţiei vrâncenilor noştri.

AGERPRES: Cum vedeţi judeţul la finalul celor patru ani de mandat în fruntea CJ Vrancea?

Cătălin Toma: Eu pot să spun cum îl văd acum. Îl văd la un început de drum, atât pentru mine, cât şi pentru acest judeţ, care a fost ţinut, într-o formă sau alta, închis în ceea ce priveşte dezvoltarea şi avem foarte mult de recuperat. Avem o şansă istorică prin aceste fonduri europene care vor sta la dispoziţia noastră în următorii ani. Este vorba de cele 80 de miliarde de euro. Iar Vrancea, prin poziţia pe care o are, prin oamenii şi locurile pe care le are, sunt convins că va face o figură frumoasă în următorii patru ani. Vreau să transmit un mesaj tuturor, să înţeleagă lucrurile aşa cum sunt. O schimbare nu înseamnă că se transformă totul peste noapte. Putem schimba mentalitatea şi putem avea suficientă experienţă în aşa fel încât să punem în practică lucruri extrem de simple şi necesare. Şi aici mă refer la drumuri, proiecte de utilitate publică, gaze, apă potabilă acolo unde este necesar. Dar toate acestea necesită timp. Şi mai necesită şi bune intenţii. Intenţia noastră este aceea de a atrage în aceste proiecte cu finanţare europeană toate UAT-urile, astfel încât să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Asta este provocarea pentru următorii patru ani. AGERPRES / (A - autor: Dana Lepădatu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.