Brăila, 23 nov /Agerpres/ - Însurăţeiul, situat la 50 de kilometri de municipiul Brăila, pe DE577, este oraş în acte, dar cei 6.500 de locuitori de aici trăiesc ca la sat, cu sobe pe lemne construite şi în toate cele 200 de apartamente de bloc, ei dorind şi un referendum pentru revenirea la statutul de comună, ca să plătească taxe şi impozite mai mici.
'Cunosc acest aspect. S-a mai pus problema asta, dar trebuie făcut referendum să se revină la statutul de comună. Dacă Consiliul Local va dori, vom demara această acţiune', a declarat, pentru AGERPRES, primarul Gheorghe Ionel.
Centralele termice pe cărbune şi combustibil lichid, indicator al urbanizării localităţii, au fost închise în primii ani după Revoluţie şi au devenit o amintire, pe care bătrânii o deapănă în poveştile spune la gura sobei de la bloc, în nopţile geroase de iarnă. Însurăţeiul a devenit oraş în anul 1989 şi are, potrivit ultimului recensământ, puţin peste 6.500 de locuitori.
Primarul recunoaşte jenat că blocurile blindate cu burlane pentru sobele pe lemne 'dau o notă proastă oraşului', nefiind prevăzute cu coşuri de fum din construcţie, 'Fiecare a improvizat cum a crezut de cuviinţă, pentru a scoate coşurile de fum afară. Nu-i normal, dar majoritatea celor care şi-au cumpărat apartamente la bloc au trăit şi în perioada cealaltă, când apa era mai degeaba, gunoiul mai degeaba şi acum le vine cam greu, când trebuie să scoată nişte bani', susţine primarul.
Localnicii din Însurăţei s-au resemnat numind oraşul lor sat. 'Mi-e şi ruşine să deschid buletinul, să vadă lumea că Însurăţeiul e oraş. Este chinul de pe lume să urc zi de zi cu lemnele până la etajul trei. Am muncit o viaţă întreagă, iar acum, la bătrâneţe, tot de muncă am parte. Înghesui şi eu lemnele pe unde pot, prin cămară, pe sub paturi, ca să nu car în fiecare zi. Staţi să vedeţi nenorocire pe mine când o să încep să car şi cenuşa afară', spune Toader Păunescu, unul dintre locatari, pe care l-am găsit pe scara blocului, trâgând de un sac plin cu lemne şi luptându-se să îl urce treaptă cu treaptă până la uşa apartamentului.
Blocurile din Însurăţei par nişte ciudăţenii, cu burlanele ieşite de unde nu te aştepţi, iar garajele, folosite cândva pentru maşini, au devenit depozite de lemne.
E animaţie în blocuri, semn că lumea se pregăteşte de iarnă. Un locatar de la etajul al doilea îşi urcă lemnele în casă cu ajutorul unui scripete. E mândru de invenţia lui şi ne cheamă în casă să îi vedem şi soba cea nouă. Îl laudă pe Costel, zis şi 'pictorul', care s-a reprofilat pe făcut sobe.
'Costel pictorul e cel mai bun. A pictat o vreme, dar s-a lăsat de meserie, că murea de foame. E tare priceput. Uitaţi, aici în bucătărie, mi-a pus şi cuptor. Pot face şi pizza aici. Mai fac şi câte o plăcintă. Costel, când are chef şi timp, mai şi pictează sobele. Cea din cameră mi-a făcut-o cu motive florale', spune mândru Sorin Postelnicu.
Un zgomot puternic îl bruiază, în faţa blocului apărând drujbele pentru tăiatul lemnelor. O maşină plină cu lemne se strecoară printre blocuri şi intră în curtea bisericii, iar mai mulţi enoriaşi se reped să le descarce. 'Facem şi noi o faptă bună, la cât de păcătoşi suntem. Poate ne mai iartă Dumnezeu din păcate', spune un alt locatar.
Primarul Gheorghe Ionel explică şi că nu există prea mari speranţe pentru racordarea la gaze a localităţii din fundul Bărăganului, aflată la 10-15 kilometri de Dunăre. 'Nu sunt gaze la Însurăţei pentru că suntem aşezaţi cam depărtişor de conductele de gaze. Mai nou, de când s-a privatizat transportul gazelor, din discuţiile avute, ei nu vor să mai rişte să aducă gaze într-o localitate, până nu au siguranţa că cel puţin jumătate din localitate se branşează. Pentru asta, oamenii ar trebui să se dea şi un avans de jumătate din valoarea branşamentului, ceea ce e cam greu de realizat. Blocurile au fost construite cu încălzire în sistem centralizat. După Revoluţie au mai funcţionat vreo trei ani, cât a fost subvenţionat combustibilul lichid', spune Gheorghe Ionel.
Când îi spunem că locuitorii oraşului Însurăţei şi-ar dori şi o linie de tramvai, primarul izbucneşte în râs. 'Eee, linia de tramvai e doar o poveste. A fost cineva care a avut acum câţiva ani în platforma electorală aşa ceva. Nu se poate face, plus că majoritatea oraşelor renunţă la tramvai şi noi vrem tramvai', mai explică primarul din Însurăţei. AGERPRES / (A - autor: Ecaterina Ignat, editor: Marius Frăţilă)
'Cunosc acest aspect. S-a mai pus problema asta, dar trebuie făcut referendum să se revină la statutul de comună. Dacă Consiliul Local va dori, vom demara această acţiune', a declarat, pentru AGERPRES, primarul Gheorghe Ionel.
Centralele termice pe cărbune şi combustibil lichid, indicator al urbanizării localităţii, au fost închise în primii ani după Revoluţie şi au devenit o amintire, pe care bătrânii o deapănă în poveştile spune la gura sobei de la bloc, în nopţile geroase de iarnă. Însurăţeiul a devenit oraş în anul 1989 şi are, potrivit ultimului recensământ, puţin peste 6.500 de locuitori.
Primarul recunoaşte jenat că blocurile blindate cu burlane pentru sobele pe lemne 'dau o notă proastă oraşului', nefiind prevăzute cu coşuri de fum din construcţie, 'Fiecare a improvizat cum a crezut de cuviinţă, pentru a scoate coşurile de fum afară. Nu-i normal, dar majoritatea celor care şi-au cumpărat apartamente la bloc au trăit şi în perioada cealaltă, când apa era mai degeaba, gunoiul mai degeaba şi acum le vine cam greu, când trebuie să scoată nişte bani', susţine primarul.
Localnicii din Însurăţei s-au resemnat numind oraşul lor sat. 'Mi-e şi ruşine să deschid buletinul, să vadă lumea că Însurăţeiul e oraş. Este chinul de pe lume să urc zi de zi cu lemnele până la etajul trei. Am muncit o viaţă întreagă, iar acum, la bătrâneţe, tot de muncă am parte. Înghesui şi eu lemnele pe unde pot, prin cămară, pe sub paturi, ca să nu car în fiecare zi. Staţi să vedeţi nenorocire pe mine când o să încep să car şi cenuşa afară', spune Toader Păunescu, unul dintre locatari, pe care l-am găsit pe scara blocului, trâgând de un sac plin cu lemne şi luptându-se să îl urce treaptă cu treaptă până la uşa apartamentului.
Blocurile din Însurăţei par nişte ciudăţenii, cu burlanele ieşite de unde nu te aştepţi, iar garajele, folosite cândva pentru maşini, au devenit depozite de lemne.
E animaţie în blocuri, semn că lumea se pregăteşte de iarnă. Un locatar de la etajul al doilea îşi urcă lemnele în casă cu ajutorul unui scripete. E mândru de invenţia lui şi ne cheamă în casă să îi vedem şi soba cea nouă. Îl laudă pe Costel, zis şi 'pictorul', care s-a reprofilat pe făcut sobe.
'Costel pictorul e cel mai bun. A pictat o vreme, dar s-a lăsat de meserie, că murea de foame. E tare priceput. Uitaţi, aici în bucătărie, mi-a pus şi cuptor. Pot face şi pizza aici. Mai fac şi câte o plăcintă. Costel, când are chef şi timp, mai şi pictează sobele. Cea din cameră mi-a făcut-o cu motive florale', spune mândru Sorin Postelnicu.
Un zgomot puternic îl bruiază, în faţa blocului apărând drujbele pentru tăiatul lemnelor. O maşină plină cu lemne se strecoară printre blocuri şi intră în curtea bisericii, iar mai mulţi enoriaşi se reped să le descarce. 'Facem şi noi o faptă bună, la cât de păcătoşi suntem. Poate ne mai iartă Dumnezeu din păcate', spune un alt locatar.
Primarul Gheorghe Ionel explică şi că nu există prea mari speranţe pentru racordarea la gaze a localităţii din fundul Bărăganului, aflată la 10-15 kilometri de Dunăre. 'Nu sunt gaze la Însurăţei pentru că suntem aşezaţi cam depărtişor de conductele de gaze. Mai nou, de când s-a privatizat transportul gazelor, din discuţiile avute, ei nu vor să mai rişte să aducă gaze într-o localitate, până nu au siguranţa că cel puţin jumătate din localitate se branşează. Pentru asta, oamenii ar trebui să se dea şi un avans de jumătate din valoarea branşamentului, ceea ce e cam greu de realizat. Blocurile au fost construite cu încălzire în sistem centralizat. După Revoluţie au mai funcţionat vreo trei ani, cât a fost subvenţionat combustibilul lichid', spune Gheorghe Ionel.
Când îi spunem că locuitorii oraşului Însurăţei şi-ar dori şi o linie de tramvai, primarul izbucneşte în râs. 'Eee, linia de tramvai e doar o poveste. A fost cineva care a avut acum câţiva ani în platforma electorală aşa ceva. Nu se poate face, plus că majoritatea oraşelor renunţă la tramvai şi noi vrem tramvai', mai explică primarul din Însurăţei. AGERPRES / (A - autor: Ecaterina Ignat, editor: Marius Frăţilă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.